Informatia Bucureştiului, februarie 1967 (Anul 14, nr. 4191-4214)

1967-02-01 / nr. 4191

Actualitatea culturală Ciwca C­inematecii In luna ianuarie, Cinemateca a ajuns să prezinte minimum patru programe săptăminal. In această lună, numărul spectatorilor care au vi­zionat Ulme în sala din bd. Magheru, la spectacolele cu abonamente sau cu bilete la casă a depășit cifra de 60 000. Aceste cîteva date succinte indică sporirea simţitoare a sferei de influenţă a Cinemate­cii, afirmarea ei ca o permanenţă în peisajul cultural al Capitalei. Este unul dintre motivele care ne fac să inaugurăm astăzi o bilunară Cronică a Cinematecii. SURPRIZE pentru tinerii telespectatori „Oameni pe rug“ Sub acest titlu a fost reluat, după 20 de ani, unul din cele mai bune filme realizate de Louis Daquin — dramatizarea tragediei lui Victorien Sardou : Patrie. Este surprinzător să constaţi cit de potrivit pot suna re­plicile atribuite de Sardou — în 1869 — personajelor sale din Flan­­dra secolului al XVI-lea, în conjunc­tura anului 1945 în care a fost tur­nat filmul. Conflictul abstract dintre dragoste și datorie atît de uzat în melodramele lui Sardou a fost con­vertit de către cineast într-o dez­batere generoasă despre imposibili­tatea fericirii personale într-o lume privată de libertate. Poate că de aceea îşi păstrează această evocare în costumaţie de epocă, o forţă şi o tinereţe de invi­diat, in pofida celor două decenii care au trecut peste ea şi a deterio­rării tehnice a copiei. Oameni pe rug ne-a confirmat o dată mai mult convingerea că numai un film valoros în întregul său, poate valorifica o autentică performantă interpretativă. într-o ecranizare sub­mediocră de Lang — Liliom — pre­zența lui Charles Boyer nu ne-a pă­rut săptăm­îna trecută a depăși o va­loare pur documentară; chiar întîl­­nirea cu Gérard Philipe în rolul lui Modigliani ne-a decepţionat oa­recum intr-o melodramă ca Mont­parnasse. în schimb, apariţii ca cele ale lui Pierre Blanchar, Marie Mau­­ban şi Jean Desailly se înscriu pe retina memoriei noastre, pentru că atunci cînd personajele au un mare adevăr interior, ele dau aripi și in­terpretului Este un argument în plus pentru a viziona acest film va- 1 ros, programat săptăm­îna aceasta în matine de Cinematecii care — cum se știe — nu pretind un abona­ment prealabil. „Testamentul doctorului Mabuse“ Axul programului actual de la Cinematecă rămîne retrospectiva Fritz Lang. Ca și M, Testamentul doctorului Mabuse aduce în prim plan epoca sumbră a ajunului instau­rării nazismului, pe care cineaștii germani au înregistrat-o pe peliculă cu o atît de dureroasă acuitate. Fil­mul are ca pretext reluarea unui personaj abordat de Lang imediat după primul război mondial, Mabuse „o minte genială care, dacă nu s-ar fi rătăcit, ar fi dominat întreaga ome­nire" cum îl defineşte un personaj. Doctorul Mabuse a înnebunit, el moare, dar spectrul patologicei sale ambiţii de a domina lumea supra­vieţuieşte în mintea profesorului Baume. El preia ştafeta planului de a întemeia o organizaţie subterană care să înspăiminte prin teroarea oarbă, sufletele oamenilor şi să in­staureze o ordine a asasinatului. Realizat în 1932, cu numai cîteva luni înaintea incendierii Reichsta­gului, filmul redă conspiraţia gigan­tică menită să deschidă prin crime, incendii, inflaţie, teroare drumul spre putere pentru „supra-oameni“. Despre implicaţiile reale ale filmului lui Lang vorbeşte Însuşi faptul că imediat după venirea la putere a lui Hitler, Goebbels a distrus copiile Testamentului. Filmul este cu totul elocvent şi pentru arta lui Fritz Lang. Orice pro­fesionist al cinematografului contem­poran de „suspense“ poate invidia Testamentul pentru grafia sa ner­voasă şi episoadele care te ţintuiesc literalmente pe scaun. Impresio­nantă este inventivitatea cu care este utilizat sunetul într-o vreme în care cinematograful sonor nu-şi depăşise pionieratul. E drept că jocul inter­preţilor pare, mai ales în secvenţele lirice, desuet. Dintre actori se des­prinde, Otto Wernicke, în rolul bo­nomului comisar Loman, care prefi­gurează un soi de Maigret al epocii. ...Şi despre cultura sălii de cinema Scriind despre Cinematecă, nu putem ignora că este singura sală din ţară pa­tronată de către Asociaţia cineaştilor. In pofida promisiunilor şi proiectelor de anvergură date publicităţii din cînd în cînd, sala din bd. Magheru rămîne unicul punct de contact între creato­rii de film şi spectatori, singurul loc în care se poate face în mod organizat cultură cinematografică. Este de la sine înţeles că o sală patronată de o uniune de creaţie trebuie să îndeplinească o seamă de exigenţe culturale care s-o ridice peste nivelul unui cinematograf obişnuit. Deşi repertoriul s-a îmbună­tăţit, în destule alte privinţe continuă să se manifeste o nepăsare greu de în­ţeles, în mod cu totul nejustificat, s-a renunţat la programul de sală. Copiile de arhivă sunt uzate, uneori lipsite de generic şi se întîmplă ca publicul nici măcar să nu ştie ce vizionează, aşa cum s-a petrecut recent cu celebrul poem al lui Joris Ivens, Ploaia, a cărui pre­zenţă n-a fost anunţată nici măcar la difuzor. Filmele de lung metraj sunt lipsite pînă şi de o succintă carte de vizită, care sâ-l ajute pe spectator să urmărească distribuţia pe personaje. Programarea se încropeşte fără preocu­pare logică sau cronologică. Chiar săp­­tămîna aceasta Dr. Mabuse jucătorul, va fi vizionat de spectatori sîmbătă, după filmul realizat zece ani mai tirziu: Testamentul dr. Mabuse. In sfîrsit, scri­să sau orală, traducerea continuă să fie penibilă. Săptămîna trecută, la Mont­parnasse 19, pe titlurile proiectate, nu­mele unor proeminente personalităţi ale artei franceze au fost preluate în orto­grafierea lor sîrbă, după care fusese fă­cută traducerea (Fernand Lele în loc de Leger şi Reimbo în loc de Rimbaud). Asemenea incidente care deşi stîrnesc ilaritatea nu încetează să rămînă ne­plăcute, dovedesc că Asociaţia cineaşti­lor nu acordă atenţia cuvenită tuturor aspectelor pregătirii spectacolelor Ci­nematecii şi iată de ce, în acest lăcaş de cultură, continuă să se manifeste uneori semidoctismul şi improvizaţia. Nu ne îndoim că la A­CIN există po­sibilitatea constituirii unui colectiv larg, care să asigure folosirea deplină a po­sibilităţilor de cultură şi instruire, la nivelul mijloacelor materiale şi presti­giului Cinematecii din Bucureşti. „ ŞASE CONTRA ŞASE Sunt la modă emisiunile-concurs. Pentru că suscită atenţia, antrenează concurenţi, ascultători, spectatori , pentru că, în general vorbind, orice dispută pasionează. Cu siguranţă, va pasiona şi „Două şcoli, două echipe“. Sub această titulatură ni se va pre­zenta viitoarea emisiune a micului ecran, spre sfîrşitul lunii februarie Cîteva amănunte despre acest nou ,,dialog“. Cele două echipe, formate fiecare din cîte şase concurenţi, vor lua loc în cite un studiou al televi­ziunii. în cel de al treilea se va afla examinatorul. întrebările vor fi for­mulate din şase domenii : literatură istorie şi geografie, folclor, sport-dru­­meţie, perspicacitate şi îndeletniciri practice , urmărindu-se puterea de gîndire a elevilor, orizontul lor de cu­noştinţe. Este prevăzută şi o probă facultativă, un număr artistic la ale­gere, care va încheia concursul. „COSMIN, FIUL ZIMBRULUI" — Din nou un personaj din basm, tovarăşe Piersic ? ARTIŞTI ROMÂNI PESTE HOTARE Elena Dacian şi Sergiu Ştefanski se află de cîteva zile la Sofia ca invitaţi ai Televiziunii bulgare,­­pentru a turna un film împreună cu ansamblul core­grafic al Operei din Sofia. Muzica este semnată de Leonard Bernstein, iar li­bretul de Oleg Danovski. Intre 16 şi 23 februarie Elena Dacian şi Dan Moise sunt invitaţi ai Televi­ziunii din Berlin, pentru a-şi da con­cursul la un spectacol televizat, în care participă şi solişti din alte ţări. — Da. Cosmin. Am uitat povestea lui Harap Alb. Acum cutreier văile, pădurile, munţii. Sunt fiul zimbru­lui... — Un viteaz, pesemne. — Fără pereche. Aşa cum au fost mulţi pe vremea lui Ştefan cel Mare. Aşadar — „Cosmin, fiul zimbrului“. Un film serial. Scenariul: Mircea Şte­­fănescu. Regia: Cornel Popa. Redac­tor: Dorina Onicel. In rolul prin­cipal — Florin Piersic. Serii ? Vreo 10—15. Pînă în prezent s-au realizat patru. Debut pe micul ecran ? Tri­mestrul II. DOUĂ „RECREAŢII" PE LUNĂ „Recreaţia mare“ — aşa se va numi viitoarea emisiune distractivă dedi­cată tinerilor telespectatori. Incepînd cu prima lună a primăverii, redac­ţia emisiunilor pentru tineret va in­vita în faţa televizoarelor pe toţi elevii care doresc să se distreze. PAGINI LITERARE O „revistă“ literară va vedea lu­mina... micului ecran. Peste cîteva zile. Se adresează tuturor celor pa­sionaţi pentru literatură. Deschizîn­­du-i „filele“, cei ce îndrăgesc litera­tura vor putea „citi“ rubrici deosebit de atractive, interviuri cu scriitori preferaţi, prezentări şi recomandări de cărţi, scurte dramatizări, „lucrările“ unui cenaclu condus de Ştefan Aug. Doinaş, emisiune literară, incursiuni în lumea manuscriselor unor clasici, de la lume adunate (proverbe, snoave, zicători), mic rebus literar etc. „Revista“ poartă și un nume : „Al­batros“. Autori: redactor Anton Ior­­dache, regizor Dan Necșulea. L. Dumitrescu f* Un colț din expoziția personală a Ugiei Macovei ce se deschide astăzi după amiază* •­uarantil la ora 18, în sala Dalles. Artista expune atît lucrări în ulei cît și grafică. Principalul debuşeu al achiziţiilor de artă - DEPOZITUL (Urmare din pag. 1) fost date secţiei de învăţământ a S.P.C.R., care le-a repartizat la 12 şcoli. — Dar în 1966 ? — Am dat Muzeului de artă com­parată şase lucrări, Bibliotecii oră­şeneşti opt, Conservatorului „Ciprian Porumbescu" una. De asemenea, am dat secţiei de cadre a S.P.C.R. 20 de lucrări, care, după ce au stat cîteva luni la ei, ne-au fost date înapoi, deoarece nu voiau să aibă bătaie de cap cu gestiunea... (Răspunsul apar­ţine tov. C. Pauleţ). Cerem îngăduin­ţa, să reproducem şi răspunsul tov. N. Delaport: „în 1965 s-au donat 280 de tablouri la 16 unităţi, printre care 12 şcoli, o bibliotecă raională, o casă de cultură, Teatrul satiric-mu­­zical ,,C. Tănase". în 1966, n-am dat nimic". Statisticile sînt, după cum se vede, cam încurcate. Sîntem mulţumiţi însă că n-am vorbit decit cu doi membri ai comisiei de achiziţii ; altfel, cine ştie cîte rînduri de „situaţii" pri­meam. 1 — Cum se valorifică lucrările din depozite ! Răspunsul celor doi („in unanimi­tate") a fost: „Organizăm anual 20 — 30 de expoziţii in afara muzeu­lui". în realitate... Făcînd abstracţie de cifre, faptele rămin totuşi următoarele: achiziţiile făcute de comisia Comitetului de cultură şi artă al oraşului Bucureşti merg toate la muzeu — puţine în săli, cele mai multe în depozit, din care o parte sunt rulate în expoziţii volante sporadice. Dar există în Bucureşti sute de şcoli, zeci de facultăţi, mii de loca­luri publice , policlinici, hoteluri, biblioteci raionale şi populare, insti­tuţii cu pereţii goi sau „decorate" cu reproduceri proaste, cu lucrări care n-au nimic comun cu arta. Deşi unele dintre ele cer lucrări muzeu­lui, foarte puţine reuşesc să pri­mească ceva. Şi numai dintre cele de care muzeul vrea să se dispen­seze. Interesante lucrări se găsesc in expoziţiile deschise la Casa arhi­tectului sau la cele sub egida Uniu­nii artiştilor fotografi. Dar comisia nu se interesează decît de actuale sau viitoare valori muzeistice ! La ora actuală comisia uită că este a Comitetului de cultură şi artă al oraşului Bucureşti, şi lucrează nu­mai în conformitate cu interesele muzeistice. Dar achiziţiile trebuie să aibă şi un rol activ în educaţia este­tică. Cât de bine şi-ar găsi locul în unităţi de utilitate publică şi insti­tuţii, lucrări de artă sau fotografii artistice care popularizează monu­mente de arhitectură şi frumuseţile patriei ! Chiar dacă comisia nu achi­ziţionează tot ce ar putea fi valori­ficat în afara muzeului, comisia ar putea ţine o legătură permanentă cu diferitele foruri interesate, pe care să le sesizeze, dîndu-le şi consultaţii de specialitate, la apariţia unor ex­ponate de valoare artistică. In acest fel şi arta decorativă ar fi valori­ficată. Educaţia estetică intră şi ea în atribuţiile comisiei de artă plas­tică a Comitetului pentru cultură şi artă al oraşului Bucureşti, care tre­buie să ducă o activitate de pro­pagare a frumosului, de stimulare a creatorilor lui. INFORMAŢII DE PARTID “ Comitetul raional de partid „Co­merţ“ acorda o atenţie deosebită ac­ţiunilor cu caracter educativ în rîn­­durile lucrătorilor din acest domeniu de activitate. Astfel, activul obştesc al comitetului a fost repartizat în co­lective care au controlat şi îndrumat activitatea a 30 de organizaţii de partid din întreprinderile comerciale ale oraşului în scopul îmbunătăţirii muncii politice şi cultural-educative de masă. Concluziile desprinse în ur­ma acestei acţiuni au fost analizate recent într-o şedinţă de birou. Comitetul raional de partid a indi­cat organizaţiilor de bază să iniţieze mai multe schimburi de experienţă simpozioane, întîlniri cu specialiştii din ministere şi alte instituţii centrale de stat, cu prilejul cărora să se pre­zinte în faţa lucrătorilor diferite as­pecte legate de organizarea şi practi­carea unui comerţ civilizat, precum şi alte acţiuni care să contribuie la ridicarea neîncetată a nivelului lor po­litic, profesional şi de cultură gene­rală.­­ în afara formelor curente ale în­­văţămîntului ideologic, Comitetul de partid „Sănătate“ a înfiinţat de cu­­rînd un lectorat pentru medici. în ca­drul acestui lectorat se vor dezbate diferite probleme teoretice şi de etică profesională pentru această categorie de intelectuali. Printre temele ce vor fi abordate lunar de către oameni de ştiinţă şi cadre didactice se numără: aspecte medico-sociale ale natalităţii ; bazele teoretice ale deontologiei medicale în socialism ; relaţiile dintre medic şi omul bolnav ; teoria informaţiei (ci­bernetica) şi implicaţiile ei practice în biologie şi medicină şi problemele filozofice fundamentale ale geneticii contemporane. ■ Am spune adevăruri de mult cu­noscute dacă ne-am apuca să demons­trăm însemnătatea pe care o are pre­gătirea propagandiştilor la cabinetele raionale de partid. Fapt cert este că majoritatea propagandiştilor frecven­tează cu regularitate aceste şedinţe de pregătire. Din situaţia existentă la Cabinetul raional de partid „Griviţa Roşie“ rezultă că în lunile decembrie şi ianuarie, un număr de propagan­dişti au lipsit totuşi de la aceste pre­gătiri. De exemplu, dintre cei 11 pro­pagandişti din organizaţia de partid de la I.R.A. 17 Bucureşti-Griviţa, în luna decembrie au lipsit 3, iar în ia­nuarie 5, cov. Toader Chiricuţă, pro­pagandist la un cerc de studiere a „Problemelor actuale ale politicii P.C.R.“ nu a fost la nici o şedinţă de pregătire. O situaţie asemănătoare există şi în organizaţia de partid de la Insti­tutul de proiectări geologice şi geo­fizice, unde din cei şase propagan­dişti, la şedinţa de pregătire care a avut loc recent, au lipsit 3. Cum se desfăşoară învăţămîntul de partid în cercurile conduse de aceşti propagandişti? O frecvenţă slabă a cursanţilor şi discuţii greoaie, nume de conţinut. Aceasta şi din cauză că propagandiştii nu sunt pregătiţi să ex­pună lecţiile aşa cum trebuie şi nu ştiu să orienteze discuţiile în seminar, preciza tov. Nicolae Cilibiu, directorul cabinetului raional de partid „Griviţa Roşie“ care a participat la unele se­m­inarii ce s-au ţinut în cercurile a­­mintite. Este timpul ca organizaţiile de partid de la I.R.A. 17, I.P.G.G. şi din alte întreprinderi şi instituţii cu situa­ţii similare, să îndrume mai înde­aproape, activitatea propagandiştilor. La acest număr de telefon se primesc de către redacţia noastră intre orele 8-11 şi 17-20, între­bări şi sesizări pri­vind diferite proble­me cetăţeneşti, in­dustriale şi culturale. La o parte din sesi­zările primite ieri, răspunde redactorul de serviciu GH. NI­­CULIŢA. „ Un grup de locatari din cartierul Titan -str. Baba Novac, printre care şi Ion Lăzăroiu, semnalează că în a­­ceastă parte a oraşului nu există suficiente pos­turi telefonice publice. De la Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucureşti, am fost infor­maţi că se studiază problema îmbunătăţirii reţelei de telefoane pu­blice din acest cartier, şi că, de la caz la caz, vor fi instalate noi pos­turi publice. „ Unde se pot repara cîntarele pentru copii sau cîntarele de baie? ne-au întrebat mai mulţi cetăţeni printre care Florica Bucur şi Grigore Bica. U.D.M.R. ne informează că are un asemenea cen­tru specializat în repara­rea oricărui fel de cîn­­tare, în şos. Colentina nr. 2.­­ Mai mulţi posesori de butelii de aragaz ne-au sesizat greutăţile întîmpinate pentru schim­barea sau repararea re­gulatoarelor de gaze (ceasurile ce se ataşează la butelii). Singurul cen­tru specializat pentru a­­semenea operaţiuni se află tocmai în str. Ca­ransebeş, în raionul Griviţa Roşie, în apro­pierea „Podului Cons­tanţa”. La propunerea ziaru­lui, conducerea Bazei de desfacere a produselor petroliere - Bucureşti, a luat măsura de a înfiin­ţa, încă un centru pe str. Avram Goldfaden nr. 7, raionul Tudor Vla­­dimirescu. Centrul va funcţiona începînd cu data de 15 februarie şi va deservi populaţia cu asemenea prestaţii în fiecare zi de LUNI ŞI VINERI ÎNTRE ORELE 8 ŞI 12. • Cornel Răileanu, do­miciliat în bd. Geniului ne-a sesizat că de mai multă­ vreme lipsesc din librării etichetele gumate rotunde. Referitor la aceasta, de la C.L.D.C. regionala Bucureşti, am primit ur­mătorul răspuns : buli­nele ciumate (etichetele) sunt în curs de con­fecţionare la întreprin­derea poligrafică „Luceafărul" A fost co­mandată o cantitate de 5 milioane de bucăţi (în cutii de cîte 1000 bu­căţi fiecare), în acest trimestru urmează a fi li­vrate şi distribuite spre vînzare unităţilor de li­brării şi papetării. Sensurile figurate... Pot, oare, cuvintele exprima şi unele sensuri figurate ? Fără îndoială că da. A le contesta „dreptul“ de a-şi lărgi sfe­ra semantică înseamnă a ignora una din căile cele mai importante care duc la îmbogăţirea limbii cu noi şi variate posibilităţi de exprimare nuanţată a ideilor. Un cuvînt cum este, de pildă, stereo­tipie poate, la un moment dat, să aibă, în afară de accepţiile lui fun­damentale, şi o alta figurată ? Cineva —­ o cercetătoare din cîmpul problemelor lingvistice — punîndu-şi a­­ceastă întrebare, a răspuns, într-o ex­punere, negativ. A amintit, mai întîi, cele două sensui „proprii“ ale c­uvîn­­tului — aşa cum ele sînt consemnate în dicţionarele limbii noastre — adică : 1. „Instalaţia de reproducere şi de mul­tiplicare a unei forme tipografice prin turnare într-un metal sau prin mulare în cauciuc sau în alt material plastic 1 şi 2. „Simptom al unor boli psihice con­­stînd în repetarea automată de către bolnav a aceloraşi cuvinte sau mişcări”. Prin asociere de idei, s-a ajuns ca stereotipia să capete şi un sens figu­rat, termenul fiind folosit, mai ales, în legătură cu o anumită caracteristică a stilului constînd din repetarea unor procedee. (Se poate vorbi, deci, de o stereotipie a stilului). Că din sensurile fundamentale ale cu­vintelor se dezvoltă noi accepţii cu va­loare figurată — stau mărturie miile de exemple. Cuvîntul rezonantă, de pildă, a ex­primat întîi „proprietatea unor corpuri, a unor încăperi de a întări şi prelungi sunetele”. Cu timpul, el a dobîndit şi o accepţie figurată, avînd o prestigioa­să carieră în limba noastră literară. Cu o astfel de accepţie ne-a întîmpi­­nat, deunăzi, cuvîntul rezonanţă, în­tr-un vibrant text al scriitorului Geo Bogza : „Moisei este numele unui vechi sat din Maramureş, care în vremea noastră a dobîndit o rezonanţă tragica, acea rezonanţă a locurilor unde se­ pe­trece vreuna din fărădelegile războiului, menite să umple de revoltă conştiinţa contemporanilor şi să-şi poarte ecoul de-a lungul multor generaţii” (Contem­poranul, nr. 2, 1967, p.I.). De aci, de pe platforma sensului fi­gurat al cuvintelor îşi ia zborul me­tafora acest minunat procedeu ar­tistic menit să confere stilului forţă ex­presivă. Cînd, de pildă, Mihail Sado­­veanu evocă imaginea în mişcare a unui personaj din Fraţii Jderi zicînd că ju­ Pîneasa Anca „izbucni dintr-odată în lacrimi“, iscusitul prozator substituie unui verb uzual (a plînge) o formulă figurată („izbucni în lacrimi“) impunîn­­du-i astfel limbajului o notă dinamică şi sugestivă. Cum se poate contesta, prin urmare, o­ realitate evidentă — dezvoltarea se­mantică a limbii ? N. Mihăescu ERATĂ în articolul intitulat „Pete negre pe conştiinţa unor... oameni în alb“, apă­rut în ziarul nostru din 28 ianuarie a.c., s-au strecurat unele inexactităţi. Medicii Titus Vasilescu, de la Po­liclinica din strada Galaţi, şi Oscar Swartz, de la Policlinica teritorială Militari, nu sunt vinovați de faptele ce le sínt atribuite in articol. T­e­a­t­r­u FAUST (Din distribuţie : Alexa Mezin­­cescu, Gheorghe Cotovelea, Ileana Ilies­cu. Dirijor : Cornel Trăilescu) — Tea­trul de opera şi balet, tel. 16.48.20, ora 19.30. ŢARA SURISULUI (Din distribuţie : Nicolae Ţăranu, Valeria Rădulescu, Ma­ria Wauvrina, Nae Roman, Bimbo Măr­­culescu, Valii Niculescu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. MARIA STUART (Din distribuţie : Dina Cocea, Septimiu Sever, Nicolae Bran­­comir) — Teatrul naţional „I.L. Caragia­­le“, sala Comedia, ora 19. CASTILIANA (Din distribuţie : Coca Andronescu, Damian Crîşmaru) — Tea­trul naţional „I.L. Caragiale“, sala Stu­dio, tel. 15.15.53, ora 20. DRAGA MINCINOSULE (Din distribu­ţie : Beate Fredanov, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 19.30. NU SUNT TURNUL EIFFEL (Din dis­tribuţie : Octavian Cotescu, Rodica Ta­­palagă, Flavia Burei) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala Studio, tel. 12.74.50, ora 19.30. PATIMI (Din distribuţie : George De­­metru, Rodica Sanda-Ţuţuianu, Ion Popa, Ştefan Iordache) — Teatrul „C.I. Nottara”, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. SCAUNELE (Din distribuţie : Ileana Predescu, Constantin Rauţchi, Dan Nas­­ta) — Teatrul „C.I. Nottara”, sala Stu­dio, bd. Magheru nr. 20, ora 20. TROILUS ŞI CRESIDA (Din distribu­ţie : Fl. Scărlătescu, G. Dinică, Iurie Darie, Sanda Toma) — Teatrul de co­medie, tel. 16.64.60, ora 20. DOI PE UN BALANSOAR (In distri­buţie : Leopoldina Bălănuţă, Victor Re­­bengiuc) — Teatrul Mic, tel. 14.70.81, ora 19.30. VARIETE CONCERT (Din distribuţie : Dorina Drăghici, Aida Moga, Nico­lae Niţescu, Nicu Stoenescu) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 20. COLIBRI MUSIC-HALL (Din distribu­ţie : Mircea Crişan, Margareta Pislaru, Formaţia „Sincron", Luchi Marinescu, Trio Calan) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. CONCERT DE SONATE RADU ALDU­­LESCU. La pian : Albert Guttman — Sala mică a Palatului, ora 20. PĂCALĂ — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77, ora 17. SPECTACOL PREZENTAT DE CIRCUL KLUDSKY (Praga) — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30. C­ine­m­a Premiera UN MARTOR IN ORAŞ — Republica (11.03.72) — 8.45, 10.45, 12.45, 14.45, 16.45, 19. 21.15 ; București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.30, 18.45. 21 ; Sala Palatului (15.73.72) — 19.30. COMPLOTUL AMBASADORILOR - cinemascop — Victoria (16.88.79) — 8. 11.15, 13.30, 18, 18.30. 20.45 ; Tomis (21.49.46) — 9. 11.15, 13.30. 18 18 15. 20.30. PRIMUL AN DE CĂSNICIE - Capitol (16.29.17) — 9. 11.15. 13.30. 15.45. 18.15. 20.30 Grivița (17.03 58) — 9.30. 12. 16. 18 15. 20.30. Flamura (23.07.40) - 9. 12. 15.30. 18. 20.30.­­ RĂZBOI ȘI PACE — film pentru ecran panoramic (seria I) — Patria (11.86.25) - 9. 12. 15. 18. 21. FALSTAFF - Union (13.49.04) — 15.30. 18. 20.30. DIMINETILE UNUI BAIAT CUMINTE - Gloria — 9.15, 11.30, 14. 18. 18.15. 20.30 . Melodia (12 06.88) — 9. 11.15, 13.30, 16 18.30. 21 . Modern (23.71.01) - 9.45. 12. 14.15. 16.30. 18.45. 11. MAICA IOANA A ÎNGERILOR - Au­rora — (35.04 66) - 8 30. 10.45. 13. 15.30 18. 20.30. SANJURO — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 9—13.30 In continuare, apoi 16. 18.30. 20.45. CIMARRON — cinemascop — Colentina (35.07.09) — 15.30. 17.45. 20. GOLGOTA - unirea (17.10.21) — 15.30 18, 20.30. PARISUL VESEL - Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 In continuare. ZORBA GRECUL - Lumina (16.33.35) — 9. II 43. 14 30. 17 S0. 20.30. OAMENI PE RUG — Cinemateca (13.92.72) — 10. 12. 14. GIUSEPPE LA VARȘOVIA - Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.30 . Progresul (23 94.10) — 15.30. 18. 20 30. MOȘ GERILA - Viitorul (11.48.03) -15.30. 18. 20 30. OMUL DIN RIO — Pacea (31.32.52) — 15.30. 18. 20.30. PORUMBELUL DE ARGILA — Ura (31.71.71) - 15. 18.15. 20.30. BIDEM CU STAN ȘI BRAN — Vitan (21 39 82) - 11, 15 30. 18. 20.15 . Cotroceni (13.62.561 - 15 15. 19. 20.45. MONDO­CANE - ambele serii - Lu­ceafărul (15.87.67) — 9.30, 13. 16.30. 20 . Giulest (17.53.46) - 10.36, 15.30, 19 ; Arta (21.31.86) - 9, 1215, 16; Sării (31.28.131 — 15.30, 19,19.30 ; Drumul LUMEA MINUNATA A FRATILOR GRIMM — cinemascop — Festival (15.63.84) — 9. 12, 15, 18, 21 ; Feroviar (10.22.73) — 8.15. 11, 13.45, 16.45, 19.45 ; Excelsior (18.10.88) — 9.30, 12.15, 15, 18 21 BALADA DIN HEWSURSK - cine­mascop - Buzești (15 62.79) — 15.30, 18. 20.30 : Volga (11.91 26) — 9.30, 11.45, 14. 16.15, 18.30. 20 45. EL GRECO — cinemascop — Bucegi (17 05.47) - 9. 11.15, 13.30, 15 45, 18.15. 20.45 . Miorița (14.27.14) — 9. 11.15, 13 30, 15.45, 18. 20 15 . Floreasca (12.28 30) — 9. 11.15, 13.30, 15. 18.15. 20.30. CUMBITE - Crîngași (17.38.81) - 15.30. 18. 20 30. DIPLOMATUL GOL - Munca (21.50.97) - 15.30. 18. 20. CIINELE DIN BASKERVILLE — Fla­căra (21 35.40) — 15 30. 18. 20 30 ANUNȚ MATRIMONIAL — Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20.30. NEVESTE PERICULOASE — Moșilor (12.52.93) — 15.30. 18. 20.30. CARTEA DE LA SAN MICHELE — Doina — (16.35.38)— 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15 ; Rahova (23.91.00) — 15.30, 16. 20.30. CEI ŞAPTE DIN TEBA — cinemascop - Ferentari (23.17.50) — 15.30. 18. 20.30. Radio AZI PROGRAMUL I 16.15 Interpreţi cunoscuţi : Dorina Dră­­ghici şi Claudio Villa. 17.10 Cad­ran cul­tural. 17.30 Muzica şi literatura : Kreis­­ieriana“ de Schumann. 18.03­­ Tribuna radio. Rezervele interne — o noţiune dinamică.. Vorbeşte conf. univ. dr Ale­xandru Gheorghiu. 13.15 Varietăţi­­muzi­cale. 19.00 O melodie pe adresa dum­neavoastră 19.35 Concert de melodii ro­mânești. 21.00 Melodii-magazin (emisiune muzical-distractivă) . Călătoriile muzi­cale ale lui Gulliver (reluare). 21.45 Rap­sodia română de Ciprian Porumbescu. 22.20 Pentru iubitorii muzicii de came­ră. Sonata nr. H in do diez minor — „Sonata lunii“ de Beethoven (Claudio Arrau). 22.03 Muzică uşoară. PROGRAMUL II 16.00 Recital de operetă — Nicolae Ţă­­ranu. 16.15 Pe teme medicale. Cercetări moderne în endocrinologie — de d­r. Alexandru Lungu. 17.40 Cronica literară. 19.05 Figuri şi momente din istoria mu­zicii româneşti : Marţian Negrea. Pre­zintă prof. univ. Zeno Vancea. 20.00 Se­­lecţiuni din „Estrada duminicală" ; po­vestea unui cîntec — „Vorbeşte-mi de dragoste“ de Lenoir. 20.15 Recital Ion Voicu. 20.30 Teatru radiofonic. Ciclul „Maeştri ai dramaturgiei universale" William Shakespeare. Hamlet. 22.30 Mo­ment poetic. Versuri din „Caleidoscopul" lui A. Mirea. 22.35 Formaţiile conduse de Horia Moculescu şi Gino Mescoli. 23.10 Concert Béla Bartók. PROGRAMUL III (Staţiile 4,12 m şi 4,16 m) 13.07 Din cele mai cunoscute lucrări ale lui Schubert. 19.00 Jaz. 19.30 Din creaţia de cameră a compozitorului Tudor Cior­­tea. 21.45 Seară de lieduri. 22.12 Cvarte­tul pentru vioară, clarinet, violoncel şi Pian de Olivier Messiaen. 23.00 Fragmente din opera „Lakmé" de Delibes. 24.00 21.00 Interludiu pentru două orchestre de coarde de Mircea Istrate ; Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Boris Bla­cher ; Variaţi­uni pe o temă de Hinde­mith de William Walton. MÎINE PROGRAMUL I 5.06 Program muzical de dimineaţă. 7.30 Cîntec, joc şi voie bună. 8.25 Mo­ment poetic — interpretat de Sandu Si­­mionică. 8.30 La microfon, melodia pre­ferată. 9.30 Radi­omagazinul ascultă­toarelor. 9.50 Recital vocal Ioana Nicola. 11.00 Ansamblul Teatrului de stat de operetă prezintă fragmente din opereta „Prinţesa circului“ de Kalman. 11.20 Cărţi care vă aşteaptă. 12.10 Ascultătorii ne cer. . . (muzică din opere). 12.50 Pagini din balete românești : Suită din baletul „Cînd strugurii se coc“ de Mihail Jora 13.30 Intîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 15.00 Din folclorul mu­zical al popoarelor. 15.30 Casa de discuri ..Electrecord" prezintă recitalul tenoru­lui Ion Pi­so. 18.00 Pentru micii şi tinerii telespecta­tori : ABC, şi o Neobişnuită călătorie în lumea cărţilor. 18.50 Publicitate. 18.58 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Buletin me­teorologic. 19.23 Cronica discului: Petre Codreanu prezintă discurile pe care au fost impri­mate „Variaţiuni pe o temă roccoco pentru violoncel şi orchestră” de Ceai­­kovski, „Concert pentru violoncel şi or­chestră vi la minor” de Saint-Saëns, cîntece populare interpretate de Tita Bărbulescu, Maria Butaciu-Dragu, Ilie Muţiu şi melodii de muzică uşoară de Radu Şerban, Nicolae Kirculescu etc. 111.55 Artă plastică. A doua emisiune „Bienala de pictură şi sculptură" sem­nată de Dan Hăulică. 20.15 Prima transmisie de la Liubliana : Campionatul european de patinaj artis­tic — exerciţii libere, perechi. 23 30 Telejurnalul de noapte. 23.40 în­chiderea emisiunii. L­iuana Secretul cifrului .. .14 229 — 15 septembrie 1965, 15 822 — 11 octombrie 1965 20 230 — 11 decembrie 1965, 3081 —25 februarie 1966, 20 554 — 12 decembrie 1966, 1962 — 6 de­cembrie 1966. Cifrele și datele de mai sus să însemne, cumva, niscai co­municări cifrate pe care loan Ichim din str. Dreaptă nr. 20 a vrut să le ferească de ochii in­discreţilor ? Autori de romane poliţiste, nu vă grăbiţi să valo­rificaţi ideea ! Nu, toate acestea nu reprezintă, din păcate, decît numerele de înregistrare a cere­rilor adresate de eroul nostru I.A.L.-ului 30 Decembrie pentru reglementarea unei situaţii, dar la care n-a primit incă nici un răspuns. Felicitări! ... — Poftiţi, poftiţi, cu în­credere ! Şi responsabilul loca­lului ne-a condus, cu o deose­bită amabilitate, spre una din mesele libere. în drum ne-a vorbit despre „specialităţile ca­sei“, recomandîndu-ne, cu com­petenţă, cîteva dintre ele. L-am ascultat şi parcă nu ne venea să credem. In timp ce luam masa, atît responsabilul, cît şi ospă­tarul s-au interesat, de vreo cî­teva ori, cum apreciem prepara­tele culinare, dacă n-avem de făcut vreo sugestie etc. etc. Despre ce local e vorba ? Des­pre fostul „Codlea“. Un bufet considerat, pînă nu de mult — s-o spunem fără înconjur — bombă. Cum e astăzi ? Un local civilizat, cu un serviciu irepro­şabil, unde enervantul : „vince !“ a dispărut. Sincere felicitări pentru asemenea dispariţii ! Lapte şi miere... ...„Şi acolo, dragii moşului, curgea lapte şi miere” — cam aşa îşi uimesc bunicii nepoţii, povestiri du-le despre aşezările minunate din lumea basmelor. Ci­titorul nostru I. Drăgoescu, nu ne spune un basm atunci cînd ne sesizează ca la centrul de lapte al Complexului comercial din cartierul Niţu Vasile au în­gheţat şi s-au spart zilele trecute 480 de sticle cu lapte din negli­jenţa furnizorului — Fabrica de produse lactate — şi a beneficiaru­lui direct, responsabilul centru­lui. Că poate unii dintre cei în cauză or fi încă nişte pasionaţi ai lumii feerice din basme, e po­sibil. Dar să transpună în rea­litate o asemenea imagine lite­rară, e prea de tot ! Pe şoseaua Cotroceni s-au e­­fectuat in a doua jumătate a a­­nului trecut lucrări de consoli­dare şi modernizare a părţii ca­rosabile. Ele au fost terminate, iar mijloacele de transport in comun şi-au reluat circulaţia in mod normal. Constructorii de la întreprinderea drumuri şi po­duri Bucureşti au lăsat insă in urma lor nu numai o porţiune nefinisata ci şi mormane de pă­­mînt şi piatră, gropi pe tro­tuare etc. La intrarea din str. Dr. Marinescu (în faţa intrării principale a Grădinii botanice) nu numai pietonii trebuie sa facă adevărate salturi pentru a putea circula, dar chiar şoferii sunt nevoiţi să treacă peste dife­rite obstacole. Imaginea înregis­trată de fotoreporterul nostru pe peliculă este concludentă. Cum s-ar spune, tovarăşii de la drumuri şi poduri... au rămas la jumătatea drumului. A dispărut De ani de zile, pe calea Vic­toriei, la întretăierea cu strada Lipscani, exista o staţie I.T.B. în care opreau autobuzele li­niei 32. De fapt, autobuzele opresc şi acum, dar în virtutea obişnuinţei, pentru că tăbliţa care indica existenţa staţiei a dispărut. Unde ? Nimeni nu ştie. După cum nimeni, de la I.T.B., nu s-a deranjat să o înlocuiască. Lipsa tăbliţei deranjează însă pe călători, care nu ştiu ce să facă. Să aştepte, şi ei, în virtu­tea obişnuinţei, sau să plece în căutarea unei alte staţii ? Rubrică redactată de : P. Ionescu I. Bălan bucu­reștean #

Next