Informatia Bucureştiului, februarie 1967 (Anul 14, nr. 4191-4214)
1967-02-01 / nr. 4191
Actualitatea culturală Ciwca Cinematecii In luna ianuarie, Cinemateca a ajuns să prezinte minimum patru programe săptăminal. In această lună, numărul spectatorilor care au vizionat Ulme în sala din bd. Magheru, la spectacolele cu abonamente sau cu bilete la casă a depășit cifra de 60 000. Aceste cîteva date succinte indică sporirea simţitoare a sferei de influenţă a Cinematecii, afirmarea ei ca o permanenţă în peisajul cultural al Capitalei. Este unul dintre motivele care ne fac să inaugurăm astăzi o bilunară Cronică a Cinematecii. SURPRIZE pentru tinerii telespectatori „Oameni pe rug“ Sub acest titlu a fost reluat, după 20 de ani, unul din cele mai bune filme realizate de Louis Daquin — dramatizarea tragediei lui Victorien Sardou : Patrie. Este surprinzător să constaţi cit de potrivit pot suna replicile atribuite de Sardou — în 1869 — personajelor sale din Flandra secolului al XVI-lea, în conjunctura anului 1945 în care a fost turnat filmul. Conflictul abstract dintre dragoste și datorie atît de uzat în melodramele lui Sardou a fost convertit de către cineast într-o dezbatere generoasă despre imposibilitatea fericirii personale într-o lume privată de libertate. Poate că de aceea îşi păstrează această evocare în costumaţie de epocă, o forţă şi o tinereţe de invidiat, in pofida celor două decenii care au trecut peste ea şi a deteriorării tehnice a copiei. Oameni pe rug ne-a confirmat o dată mai mult convingerea că numai un film valoros în întregul său, poate valorifica o autentică performantă interpretativă. într-o ecranizare submediocră de Lang — Liliom — prezența lui Charles Boyer nu ne-a părut săptămîna trecută a depăși o valoare pur documentară; chiar întîlnirea cu Gérard Philipe în rolul lui Modigliani ne-a decepţionat oarecum intr-o melodramă ca Montparnasse. în schimb, apariţii ca cele ale lui Pierre Blanchar, Marie Mauban şi Jean Desailly se înscriu pe retina memoriei noastre, pentru că atunci cînd personajele au un mare adevăr interior, ele dau aripi și interpretului Este un argument în plus pentru a viziona acest film va- 1 ros, programat săptămîna aceasta în matine de Cinematecii care — cum se știe — nu pretind un abonament prealabil. „Testamentul doctorului Mabuse“ Axul programului actual de la Cinematecă rămîne retrospectiva Fritz Lang. Ca și M, Testamentul doctorului Mabuse aduce în prim plan epoca sumbră a ajunului instaurării nazismului, pe care cineaștii germani au înregistrat-o pe peliculă cu o atît de dureroasă acuitate. Filmul are ca pretext reluarea unui personaj abordat de Lang imediat după primul război mondial, Mabuse „o minte genială care, dacă nu s-ar fi rătăcit, ar fi dominat întreaga omenire" cum îl defineşte un personaj. Doctorul Mabuse a înnebunit, el moare, dar spectrul patologicei sale ambiţii de a domina lumea supravieţuieşte în mintea profesorului Baume. El preia ştafeta planului de a întemeia o organizaţie subterană care să înspăiminte prin teroarea oarbă, sufletele oamenilor şi să instaureze o ordine a asasinatului. Realizat în 1932, cu numai cîteva luni înaintea incendierii Reichstagului, filmul redă conspiraţia gigantică menită să deschidă prin crime, incendii, inflaţie, teroare drumul spre putere pentru „supra-oameni“. Despre implicaţiile reale ale filmului lui Lang vorbeşte Însuşi faptul că imediat după venirea la putere a lui Hitler, Goebbels a distrus copiile Testamentului. Filmul este cu totul elocvent şi pentru arta lui Fritz Lang. Orice profesionist al cinematografului contemporan de „suspense“ poate invidia Testamentul pentru grafia sa nervoasă şi episoadele care te ţintuiesc literalmente pe scaun. Impresionantă este inventivitatea cu care este utilizat sunetul într-o vreme în care cinematograful sonor nu-şi depăşise pionieratul. E drept că jocul interpreţilor pare, mai ales în secvenţele lirice, desuet. Dintre actori se desprinde, Otto Wernicke, în rolul bonomului comisar Loman, care prefigurează un soi de Maigret al epocii. ...Şi despre cultura sălii de cinema Scriind despre Cinematecă, nu putem ignora că este singura sală din ţară patronată de către Asociaţia cineaştilor. In pofida promisiunilor şi proiectelor de anvergură date publicităţii din cînd în cînd, sala din bd. Magheru rămîne unicul punct de contact între creatorii de film şi spectatori, singurul loc în care se poate face în mod organizat cultură cinematografică. Este de la sine înţeles că o sală patronată de o uniune de creaţie trebuie să îndeplinească o seamă de exigenţe culturale care s-o ridice peste nivelul unui cinematograf obişnuit. Deşi repertoriul s-a îmbunătăţit, în destule alte privinţe continuă să se manifeste o nepăsare greu de înţeles, în mod cu totul nejustificat, s-a renunţat la programul de sală. Copiile de arhivă sunt uzate, uneori lipsite de generic şi se întîmplă ca publicul nici măcar să nu ştie ce vizionează, aşa cum s-a petrecut recent cu celebrul poem al lui Joris Ivens, Ploaia, a cărui prezenţă n-a fost anunţată nici măcar la difuzor. Filmele de lung metraj sunt lipsite pînă şi de o succintă carte de vizită, care sâ-l ajute pe spectator să urmărească distribuţia pe personaje. Programarea se încropeşte fără preocupare logică sau cronologică. Chiar săptămîna aceasta Dr. Mabuse jucătorul, va fi vizionat de spectatori sîmbătă, după filmul realizat zece ani mai tirziu: Testamentul dr. Mabuse. In sfîrsit, scrisă sau orală, traducerea continuă să fie penibilă. Săptămîna trecută, la Montparnasse 19, pe titlurile proiectate, numele unor proeminente personalităţi ale artei franceze au fost preluate în ortografierea lor sîrbă, după care fusese făcută traducerea (Fernand Lele în loc de Leger şi Reimbo în loc de Rimbaud). Asemenea incidente care deşi stîrnesc ilaritatea nu încetează să rămînă neplăcute, dovedesc că Asociaţia cineaştilor nu acordă atenţia cuvenită tuturor aspectelor pregătirii spectacolelor Cinematecii şi iată de ce, în acest lăcaş de cultură, continuă să se manifeste uneori semidoctismul şi improvizaţia. Nu ne îndoim că la ACIN există posibilitatea constituirii unui colectiv larg, care să asigure folosirea deplină a posibilităţilor de cultură şi instruire, la nivelul mijloacelor materiale şi prestigiului Cinematecii din Bucureşti. „ ŞASE CONTRA ŞASE Sunt la modă emisiunile-concurs. Pentru că suscită atenţia, antrenează concurenţi, ascultători, spectatori , pentru că, în general vorbind, orice dispută pasionează. Cu siguranţă, va pasiona şi „Două şcoli, două echipe“. Sub această titulatură ni se va prezenta viitoarea emisiune a micului ecran, spre sfîrşitul lunii februarie Cîteva amănunte despre acest nou ,,dialog“. Cele două echipe, formate fiecare din cîte şase concurenţi, vor lua loc în cite un studiou al televiziunii. în cel de al treilea se va afla examinatorul. întrebările vor fi formulate din şase domenii : literatură istorie şi geografie, folclor, sport-drumeţie, perspicacitate şi îndeletniciri practice , urmărindu-se puterea de gîndire a elevilor, orizontul lor de cunoştinţe. Este prevăzută şi o probă facultativă, un număr artistic la alegere, care va încheia concursul. „COSMIN, FIUL ZIMBRULUI" — Din nou un personaj din basm, tovarăşe Piersic ? ARTIŞTI ROMÂNI PESTE HOTARE Elena Dacian şi Sergiu Ştefanski se află de cîteva zile la Sofia ca invitaţi ai Televiziunii bulgare,pentru a turna un film împreună cu ansamblul coregrafic al Operei din Sofia. Muzica este semnată de Leonard Bernstein, iar libretul de Oleg Danovski. Intre 16 şi 23 februarie Elena Dacian şi Dan Moise sunt invitaţi ai Televiziunii din Berlin, pentru a-şi da concursul la un spectacol televizat, în care participă şi solişti din alte ţări. — Da. Cosmin. Am uitat povestea lui Harap Alb. Acum cutreier văile, pădurile, munţii. Sunt fiul zimbrului... — Un viteaz, pesemne. — Fără pereche. Aşa cum au fost mulţi pe vremea lui Ştefan cel Mare. Aşadar — „Cosmin, fiul zimbrului“. Un film serial. Scenariul: Mircea Ştefănescu. Regia: Cornel Popa. Redactor: Dorina Onicel. In rolul principal — Florin Piersic. Serii ? Vreo 10—15. Pînă în prezent s-au realizat patru. Debut pe micul ecran ? Trimestrul II. DOUĂ „RECREAŢII" PE LUNĂ „Recreaţia mare“ — aşa se va numi viitoarea emisiune distractivă dedicată tinerilor telespectatori. Incepînd cu prima lună a primăverii, redacţia emisiunilor pentru tineret va invita în faţa televizoarelor pe toţi elevii care doresc să se distreze. PAGINI LITERARE O „revistă“ literară va vedea lumina... micului ecran. Peste cîteva zile. Se adresează tuturor celor pasionaţi pentru literatură. Deschizîndu-i „filele“, cei ce îndrăgesc literatura vor putea „citi“ rubrici deosebit de atractive, interviuri cu scriitori preferaţi, prezentări şi recomandări de cărţi, scurte dramatizări, „lucrările“ unui cenaclu condus de Ştefan Aug. Doinaş, emisiune literară, incursiuni în lumea manuscriselor unor clasici, de la lume adunate (proverbe, snoave, zicători), mic rebus literar etc. „Revista“ poartă și un nume : „Albatros“. Autori: redactor Anton Iordache, regizor Dan Necșulea. L. Dumitrescu f* Un colț din expoziția personală a Ugiei Macovei ce se deschide astăzi după amiază* •uarantil la ora 18, în sala Dalles. Artista expune atît lucrări în ulei cît și grafică. Principalul debuşeu al achiziţiilor de artă - DEPOZITUL (Urmare din pag. 1) fost date secţiei de învăţământ a S.P.C.R., care le-a repartizat la 12 şcoli. — Dar în 1966 ? — Am dat Muzeului de artă comparată şase lucrări, Bibliotecii orăşeneşti opt, Conservatorului „Ciprian Porumbescu" una. De asemenea, am dat secţiei de cadre a S.P.C.R. 20 de lucrări, care, după ce au stat cîteva luni la ei, ne-au fost date înapoi, deoarece nu voiau să aibă bătaie de cap cu gestiunea... (Răspunsul aparţine tov. C. Pauleţ). Cerem îngăduinţa, să reproducem şi răspunsul tov. N. Delaport: „în 1965 s-au donat 280 de tablouri la 16 unităţi, printre care 12 şcoli, o bibliotecă raională, o casă de cultură, Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase". în 1966, n-am dat nimic". Statisticile sînt, după cum se vede, cam încurcate. Sîntem mulţumiţi însă că n-am vorbit decit cu doi membri ai comisiei de achiziţii ; altfel, cine ştie cîte rînduri de „situaţii" primeam. 1 — Cum se valorifică lucrările din depozite ! Răspunsul celor doi („in unanimitate") a fost: „Organizăm anual 20 — 30 de expoziţii in afara muzeului". în realitate... Făcînd abstracţie de cifre, faptele rămin totuşi următoarele: achiziţiile făcute de comisia Comitetului de cultură şi artă al oraşului Bucureşti merg toate la muzeu — puţine în săli, cele mai multe în depozit, din care o parte sunt rulate în expoziţii volante sporadice. Dar există în Bucureşti sute de şcoli, zeci de facultăţi, mii de localuri publice , policlinici, hoteluri, biblioteci raionale şi populare, instituţii cu pereţii goi sau „decorate" cu reproduceri proaste, cu lucrări care n-au nimic comun cu arta. Deşi unele dintre ele cer lucrări muzeului, foarte puţine reuşesc să primească ceva. Şi numai dintre cele de care muzeul vrea să se dispenseze. Interesante lucrări se găsesc in expoziţiile deschise la Casa arhitectului sau la cele sub egida Uniunii artiştilor fotografi. Dar comisia nu se interesează decît de actuale sau viitoare valori muzeistice ! La ora actuală comisia uită că este a Comitetului de cultură şi artă al oraşului Bucureşti, şi lucrează numai în conformitate cu interesele muzeistice. Dar achiziţiile trebuie să aibă şi un rol activ în educaţia estetică. Cât de bine şi-ar găsi locul în unităţi de utilitate publică şi instituţii, lucrări de artă sau fotografii artistice care popularizează monumente de arhitectură şi frumuseţile patriei ! Chiar dacă comisia nu achiziţionează tot ce ar putea fi valorificat în afara muzeului, comisia ar putea ţine o legătură permanentă cu diferitele foruri interesate, pe care să le sesizeze, dîndu-le şi consultaţii de specialitate, la apariţia unor exponate de valoare artistică. In acest fel şi arta decorativă ar fi valorificată. Educaţia estetică intră şi ea în atribuţiile comisiei de artă plastică a Comitetului pentru cultură şi artă al oraşului Bucureşti, care trebuie să ducă o activitate de propagare a frumosului, de stimulare a creatorilor lui. INFORMAŢII DE PARTID “ Comitetul raional de partid „Comerţ“ acorda o atenţie deosebită acţiunilor cu caracter educativ în rîndurile lucrătorilor din acest domeniu de activitate. Astfel, activul obştesc al comitetului a fost repartizat în colective care au controlat şi îndrumat activitatea a 30 de organizaţii de partid din întreprinderile comerciale ale oraşului în scopul îmbunătăţirii muncii politice şi cultural-educative de masă. Concluziile desprinse în urma acestei acţiuni au fost analizate recent într-o şedinţă de birou. Comitetul raional de partid a indicat organizaţiilor de bază să iniţieze mai multe schimburi de experienţă simpozioane, întîlniri cu specialiştii din ministere şi alte instituţii centrale de stat, cu prilejul cărora să se prezinte în faţa lucrătorilor diferite aspecte legate de organizarea şi practicarea unui comerţ civilizat, precum şi alte acţiuni care să contribuie la ridicarea neîncetată a nivelului lor politic, profesional şi de cultură generală. în afara formelor curente ale învăţămîntului ideologic, Comitetul de partid „Sănătate“ a înfiinţat de curînd un lectorat pentru medici. în cadrul acestui lectorat se vor dezbate diferite probleme teoretice şi de etică profesională pentru această categorie de intelectuali. Printre temele ce vor fi abordate lunar de către oameni de ştiinţă şi cadre didactice se numără: aspecte medico-sociale ale natalităţii ; bazele teoretice ale deontologiei medicale în socialism ; relaţiile dintre medic şi omul bolnav ; teoria informaţiei (cibernetica) şi implicaţiile ei practice în biologie şi medicină şi problemele filozofice fundamentale ale geneticii contemporane. ■ Am spune adevăruri de mult cunoscute dacă ne-am apuca să demonstrăm însemnătatea pe care o are pregătirea propagandiştilor la cabinetele raionale de partid. Fapt cert este că majoritatea propagandiştilor frecventează cu regularitate aceste şedinţe de pregătire. Din situaţia existentă la Cabinetul raional de partid „Griviţa Roşie“ rezultă că în lunile decembrie şi ianuarie, un număr de propagandişti au lipsit totuşi de la aceste pregătiri. De exemplu, dintre cei 11 propagandişti din organizaţia de partid de la I.R.A. 17 Bucureşti-Griviţa, în luna decembrie au lipsit 3, iar în ianuarie 5, cov. Toader Chiricuţă, propagandist la un cerc de studiere a „Problemelor actuale ale politicii P.C.R.“ nu a fost la nici o şedinţă de pregătire. O situaţie asemănătoare există şi în organizaţia de partid de la Institutul de proiectări geologice şi geofizice, unde din cei şase propagandişti, la şedinţa de pregătire care a avut loc recent, au lipsit 3. Cum se desfăşoară învăţămîntul de partid în cercurile conduse de aceşti propagandişti? O frecvenţă slabă a cursanţilor şi discuţii greoaie, nume de conţinut. Aceasta şi din cauză că propagandiştii nu sunt pregătiţi să expună lecţiile aşa cum trebuie şi nu ştiu să orienteze discuţiile în seminar, preciza tov. Nicolae Cilibiu, directorul cabinetului raional de partid „Griviţa Roşie“ care a participat la unele seminarii ce s-au ţinut în cercurile amintite. Este timpul ca organizaţiile de partid de la I.R.A. 17, I.P.G.G. şi din alte întreprinderi şi instituţii cu situaţii similare, să îndrume mai îndeaproape, activitatea propagandiştilor. La acest număr de telefon se primesc de către redacţia noastră intre orele 8-11 şi 17-20, întrebări şi sesizări privind diferite probleme cetăţeneşti, industriale şi culturale. La o parte din sesizările primite ieri, răspunde redactorul de serviciu GH. NICULIŢA. „ Un grup de locatari din cartierul Titan -str. Baba Novac, printre care şi Ion Lăzăroiu, semnalează că în această parte a oraşului nu există suficiente posturi telefonice publice. De la Direcţia P.T.T.R. a Capitalei şi regiunii Bucureşti, am fost informaţi că se studiază problema îmbunătăţirii reţelei de telefoane publice din acest cartier, şi că, de la caz la caz, vor fi instalate noi posturi publice. „ Unde se pot repara cîntarele pentru copii sau cîntarele de baie? ne-au întrebat mai mulţi cetăţeni printre care Florica Bucur şi Grigore Bica. U.D.M.R. ne informează că are un asemenea centru specializat în repararea oricărui fel de cîntare, în şos. Colentina nr. 2. Mai mulţi posesori de butelii de aragaz ne-au sesizat greutăţile întîmpinate pentru schimbarea sau repararea regulatoarelor de gaze (ceasurile ce se ataşează la butelii). Singurul centru specializat pentru asemenea operaţiuni se află tocmai în str. Caransebeş, în raionul Griviţa Roşie, în apropierea „Podului Constanţa”. La propunerea ziarului, conducerea Bazei de desfacere a produselor petroliere - Bucureşti, a luat măsura de a înfiinţa, încă un centru pe str. Avram Goldfaden nr. 7, raionul Tudor Vladimirescu. Centrul va funcţiona începînd cu data de 15 februarie şi va deservi populaţia cu asemenea prestaţii în fiecare zi de LUNI ŞI VINERI ÎNTRE ORELE 8 ŞI 12. • Cornel Răileanu, domiciliat în bd. Geniului ne-a sesizat că de mai multă vreme lipsesc din librării etichetele gumate rotunde. Referitor la aceasta, de la C.L.D.C. regionala Bucureşti, am primit următorul răspuns : bulinele ciumate (etichetele) sunt în curs de confecţionare la întreprinderea poligrafică „Luceafărul" A fost comandată o cantitate de 5 milioane de bucăţi (în cutii de cîte 1000 bucăţi fiecare), în acest trimestru urmează a fi livrate şi distribuite spre vînzare unităţilor de librării şi papetării. Sensurile figurate... Pot, oare, cuvintele exprima şi unele sensuri figurate ? Fără îndoială că da. A le contesta „dreptul“ de a-şi lărgi sfera semantică înseamnă a ignora una din căile cele mai importante care duc la îmbogăţirea limbii cu noi şi variate posibilităţi de exprimare nuanţată a ideilor. Un cuvînt cum este, de pildă, stereotipie poate, la un moment dat, să aibă, în afară de accepţiile lui fundamentale, şi o alta figurată ? Cineva — o cercetătoare din cîmpul problemelor lingvistice — punîndu-şi această întrebare, a răspuns, într-o expunere, negativ. A amintit, mai întîi, cele două sensui „proprii“ ale cuvîntului — aşa cum ele sînt consemnate în dicţionarele limbii noastre — adică : 1. „Instalaţia de reproducere şi de multiplicare a unei forme tipografice prin turnare într-un metal sau prin mulare în cauciuc sau în alt material plastic 1 şi 2. „Simptom al unor boli psihice constînd în repetarea automată de către bolnav a aceloraşi cuvinte sau mişcări”. Prin asociere de idei, s-a ajuns ca stereotipia să capete şi un sens figurat, termenul fiind folosit, mai ales, în legătură cu o anumită caracteristică a stilului constînd din repetarea unor procedee. (Se poate vorbi, deci, de o stereotipie a stilului). Că din sensurile fundamentale ale cuvintelor se dezvoltă noi accepţii cu valoare figurată — stau mărturie miile de exemple. Cuvîntul rezonantă, de pildă, a exprimat întîi „proprietatea unor corpuri, a unor încăperi de a întări şi prelungi sunetele”. Cu timpul, el a dobîndit şi o accepţie figurată, avînd o prestigioasă carieră în limba noastră literară. Cu o astfel de accepţie ne-a întîmpinat, deunăzi, cuvîntul rezonanţă, într-un vibrant text al scriitorului Geo Bogza : „Moisei este numele unui vechi sat din Maramureş, care în vremea noastră a dobîndit o rezonanţă tragica, acea rezonanţă a locurilor unde se petrece vreuna din fărădelegile războiului, menite să umple de revoltă conştiinţa contemporanilor şi să-şi poarte ecoul de-a lungul multor generaţii” (Contemporanul, nr. 2, 1967, p.I.). De aci, de pe platforma sensului figurat al cuvintelor îşi ia zborul metafora acest minunat procedeu artistic menit să confere stilului forţă expresivă. Cînd, de pildă, Mihail Sadoveanu evocă imaginea în mişcare a unui personaj din Fraţii Jderi zicînd că ju Pîneasa Anca „izbucni dintr-odată în lacrimi“, iscusitul prozator substituie unui verb uzual (a plînge) o formulă figurată („izbucni în lacrimi“) impunîndu-i astfel limbajului o notă dinamică şi sugestivă. Cum se poate contesta, prin urmare, o realitate evidentă — dezvoltarea semantică a limbii ? N. Mihăescu ERATĂ în articolul intitulat „Pete negre pe conştiinţa unor... oameni în alb“, apărut în ziarul nostru din 28 ianuarie a.c., s-au strecurat unele inexactităţi. Medicii Titus Vasilescu, de la Policlinica din strada Galaţi, şi Oscar Swartz, de la Policlinica teritorială Militari, nu sunt vinovați de faptele ce le sínt atribuite in articol. Teatru FAUST (Din distribuţie : Alexa Mezincescu, Gheorghe Cotovelea, Ileana Iliescu. Dirijor : Cornel Trăilescu) — Teatrul de opera şi balet, tel. 16.48.20, ora 19.30. ŢARA SURISULUI (Din distribuţie : Nicolae Ţăranu, Valeria Rădulescu, Maria Wauvrina, Nae Roman, Bimbo Mărculescu, Valii Niculescu. Dirijor : C. Rădulescu) — Teatrul de stat de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. MARIA STUART (Din distribuţie : Dina Cocea, Septimiu Sever, Nicolae Brancomir) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Comedia, ora 19. CASTILIANA (Din distribuţie : Coca Andronescu, Damian Crîşmaru) — Teatrul naţional „I.L. Caragiale“, sala Studio, tel. 15.15.53, ora 20. DRAGA MINCINOSULE (Din distribuţie : Beate Fredanov, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 19.30. NU SUNT TURNUL EIFFEL (Din distribuţie : Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă, Flavia Burei) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala Studio, tel. 12.74.50, ora 19.30. PATIMI (Din distribuţie : George Demetru, Rodica Sanda-Ţuţuianu, Ion Popa, Ştefan Iordache) — Teatrul „C.I. Nottara”, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. SCAUNELE (Din distribuţie : Ileana Predescu, Constantin Rauţchi, Dan Nasta) — Teatrul „C.I. Nottara”, sala Studio, bd. Magheru nr. 20, ora 20. TROILUS ŞI CRESIDA (Din distribuţie : Fl. Scărlătescu, G. Dinică, Iurie Darie, Sanda Toma) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. DOI PE UN BALANSOAR (In distribuţie : Leopoldina Bălănuţă, Victor Rebengiuc) — Teatrul Mic, tel. 14.70.81, ora 19.30. VARIETE CONCERT (Din distribuţie : Dorina Drăghici, Aida Moga, Nicolae Niţescu, Nicu Stoenescu) — Teatrul „Barbu Delavrancea“, tel. 12.94.23, ora 20. COLIBRI MUSIC-HALL (Din distribuţie : Mircea Crişan, Margareta Pislaru, Formaţia „Sincron", Luchi Marinescu, Trio Calan) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. CONCERT DE SONATE RADU ALDULESCU. La pian : Albert Guttman — Sala mică a Palatului, ora 20. PĂCALĂ — Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei nr. 50, tel. 15.23.77, ora 17. SPECTACOL PREZENTAT DE CIRCUL KLUDSKY (Praga) — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30. Cinema Premiera UN MARTOR IN ORAŞ — Republica (11.03.72) — 8.45, 10.45, 12.45, 14.45, 16.45, 19. 21.15 ; București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.30, 18.45. 21 ; Sala Palatului (15.73.72) — 19.30. COMPLOTUL AMBASADORILOR - cinemascop — Victoria (16.88.79) — 8. 11.15, 13.30, 18, 18.30. 20.45 ; Tomis (21.49.46) — 9. 11.15, 13.30. 18 18 15. 20.30. PRIMUL AN DE CĂSNICIE - Capitol (16.29.17) — 9. 11.15. 13.30. 15.45. 18.15. 20.30 Grivița (17.03 58) — 9.30. 12. 16. 18 15. 20.30. Flamura (23.07.40) - 9. 12. 15.30. 18. 20.30. RĂZBOI ȘI PACE — film pentru ecran panoramic (seria I) — Patria (11.86.25) - 9. 12. 15. 18. 21. FALSTAFF - Union (13.49.04) — 15.30. 18. 20.30. DIMINETILE UNUI BAIAT CUMINTE - Gloria — 9.15, 11.30, 14. 18. 18.15. 20.30 . Melodia (12 06.88) — 9. 11.15, 13.30, 16 18.30. 21 . Modern (23.71.01) - 9.45. 12. 14.15. 16.30. 18.45. 11. MAICA IOANA A ÎNGERILOR - Aurora — (35.04 66) - 8 30. 10.45. 13. 15.30 18. 20.30. SANJURO — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 9—13.30 In continuare, apoi 16. 18.30. 20.45. CIMARRON — cinemascop — Colentina (35.07.09) — 15.30. 17.45. 20. GOLGOTA - unirea (17.10.21) — 15.30 18, 20.30. PARISUL VESEL - Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 In continuare. ZORBA GRECUL - Lumina (16.33.35) — 9. II 43. 14 30. 17 S0. 20.30. OAMENI PE RUG — Cinemateca (13.92.72) — 10. 12. 14. GIUSEPPE LA VARȘOVIA - Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.30 . Progresul (23 94.10) — 15.30. 18. 20 30. MOȘ GERILA - Viitorul (11.48.03) -15.30. 18. 20 30. OMUL DIN RIO — Pacea (31.32.52) — 15.30. 18. 20.30. PORUMBELUL DE ARGILA — Ura (31.71.71) - 15. 18.15. 20.30. BIDEM CU STAN ȘI BRAN — Vitan (21 39 82) - 11, 15 30. 18. 20.15 . Cotroceni (13.62.561 - 15 15. 19. 20.45. MONDOCANE - ambele serii - Luceafărul (15.87.67) — 9.30, 13. 16.30. 20 . Giulest (17.53.46) - 10.36, 15.30, 19 ; Arta (21.31.86) - 9, 1215, 16; Sării (31.28.131 — 15.30, 19,19.30 ; Drumul LUMEA MINUNATA A FRATILOR GRIMM — cinemascop — Festival (15.63.84) — 9. 12, 15, 18, 21 ; Feroviar (10.22.73) — 8.15. 11, 13.45, 16.45, 19.45 ; Excelsior (18.10.88) — 9.30, 12.15, 15, 18 21 BALADA DIN HEWSURSK - cinemascop - Buzești (15 62.79) — 15.30, 18. 20.30 : Volga (11.91 26) — 9.30, 11.45, 14. 16.15, 18.30. 20 45. EL GRECO — cinemascop — Bucegi (17 05.47) - 9. 11.15, 13.30, 15 45, 18.15. 20.45 . Miorița (14.27.14) — 9. 11.15, 13 30, 15.45, 18. 20 15 . Floreasca (12.28 30) — 9. 11.15, 13.30, 15. 18.15. 20.30. CUMBITE - Crîngași (17.38.81) - 15.30. 18. 20 30. DIPLOMATUL GOL - Munca (21.50.97) - 15.30. 18. 20. CIINELE DIN BASKERVILLE — Flacăra (21 35.40) — 15 30. 18. 20 30 ANUNȚ MATRIMONIAL — Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20.30. NEVESTE PERICULOASE — Moșilor (12.52.93) — 15.30. 18. 20.30. CARTEA DE LA SAN MICHELE — Doina — (16.35.38)— 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15 ; Rahova (23.91.00) — 15.30, 16. 20.30. CEI ŞAPTE DIN TEBA — cinemascop - Ferentari (23.17.50) — 15.30. 18. 20.30. Radio AZI PROGRAMUL I 16.15 Interpreţi cunoscuţi : Dorina Drăghici şi Claudio Villa. 17.10 Cadran cultural. 17.30 Muzica şi literatura : Kreisieriana“ de Schumann. 18.03 Tribuna radio. Rezervele interne — o noţiune dinamică.. Vorbeşte conf. univ. dr Alexandru Gheorghiu. 13.15 Varietăţimuzicale. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră 19.35 Concert de melodii românești. 21.00 Melodii-magazin (emisiune muzical-distractivă) . Călătoriile muzicale ale lui Gulliver (reluare). 21.45 Rapsodia română de Ciprian Porumbescu. 22.20 Pentru iubitorii muzicii de cameră. Sonata nr. H in do diez minor — „Sonata lunii“ de Beethoven (Claudio Arrau). 22.03 Muzică uşoară. PROGRAMUL II 16.00 Recital de operetă — Nicolae Ţăranu. 16.15 Pe teme medicale. Cercetări moderne în endocrinologie — de dr. Alexandru Lungu. 17.40 Cronica literară. 19.05 Figuri şi momente din istoria muzicii româneşti : Marţian Negrea. Prezintă prof. univ. Zeno Vancea. 20.00 Selecţiuni din „Estrada duminicală" ; povestea unui cîntec — „Vorbeşte-mi de dragoste“ de Lenoir. 20.15 Recital Ion Voicu. 20.30 Teatru radiofonic. Ciclul „Maeştri ai dramaturgiei universale" William Shakespeare. Hamlet. 22.30 Moment poetic. Versuri din „Caleidoscopul" lui A. Mirea. 22.35 Formaţiile conduse de Horia Moculescu şi Gino Mescoli. 23.10 Concert Béla Bartók. PROGRAMUL III (Staţiile 4,12 m şi 4,16 m) 13.07 Din cele mai cunoscute lucrări ale lui Schubert. 19.00 Jaz. 19.30 Din creaţia de cameră a compozitorului Tudor Ciortea. 21.45 Seară de lieduri. 22.12 Cvartetul pentru vioară, clarinet, violoncel şi Pian de Olivier Messiaen. 23.00 Fragmente din opera „Lakmé" de Delibes. 24.00 21.00 Interludiu pentru două orchestre de coarde de Mircea Istrate ; Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Boris Blacher ; Variaţiuni pe o temă de Hindemith de William Walton. MÎINE PROGRAMUL I 5.06 Program muzical de dimineaţă. 7.30 Cîntec, joc şi voie bună. 8.25 Moment poetic — interpretat de Sandu Simionică. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Radiomagazinul ascultătoarelor. 9.50 Recital vocal Ioana Nicola. 11.00 Ansamblul Teatrului de stat de operetă prezintă fragmente din opereta „Prinţesa circului“ de Kalman. 11.20 Cărţi care vă aşteaptă. 12.10 Ascultătorii ne cer. . . (muzică din opere). 12.50 Pagini din balete românești : Suită din baletul „Cînd strugurii se coc“ de Mihail Jora 13.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 15.00 Din folclorul muzical al popoarelor. 15.30 Casa de discuri ..Electrecord" prezintă recitalul tenorului Ion Piso. 18.00 Pentru micii şi tinerii telespectatori : ABC, şi o Neobişnuită călătorie în lumea cărţilor. 18.50 Publicitate. 18.58 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Buletin meteorologic. 19.23 Cronica discului: Petre Codreanu prezintă discurile pe care au fost imprimate „Variaţiuni pe o temă roccoco pentru violoncel şi orchestră” de Ceaikovski, „Concert pentru violoncel şi orchestră vi la minor” de Saint-Saëns, cîntece populare interpretate de Tita Bărbulescu, Maria Butaciu-Dragu, Ilie Muţiu şi melodii de muzică uşoară de Radu Şerban, Nicolae Kirculescu etc. 111.55 Artă plastică. A doua emisiune „Bienala de pictură şi sculptură" semnată de Dan Hăulică. 20.15 Prima transmisie de la Liubliana : Campionatul european de patinaj artistic — exerciţii libere, perechi. 23 30 Telejurnalul de noapte. 23.40 închiderea emisiunii. Liuana Secretul cifrului .. .14 229 — 15 septembrie 1965, 15 822 — 11 octombrie 1965 20 230 — 11 decembrie 1965, 3081 —25 februarie 1966, 20 554 — 12 decembrie 1966, 1962 — 6 decembrie 1966. Cifrele și datele de mai sus să însemne, cumva, niscai comunicări cifrate pe care loan Ichim din str. Dreaptă nr. 20 a vrut să le ferească de ochii indiscreţilor ? Autori de romane poliţiste, nu vă grăbiţi să valorificaţi ideea ! Nu, toate acestea nu reprezintă, din păcate, decît numerele de înregistrare a cererilor adresate de eroul nostru I.A.L.-ului 30 Decembrie pentru reglementarea unei situaţii, dar la care n-a primit incă nici un răspuns. Felicitări! ... — Poftiţi, poftiţi, cu încredere ! Şi responsabilul localului ne-a condus, cu o deosebită amabilitate, spre una din mesele libere. în drum ne-a vorbit despre „specialităţile casei“, recomandîndu-ne, cu competenţă, cîteva dintre ele. L-am ascultat şi parcă nu ne venea să credem. In timp ce luam masa, atît responsabilul, cît şi ospătarul s-au interesat, de vreo cîteva ori, cum apreciem preparatele culinare, dacă n-avem de făcut vreo sugestie etc. etc. Despre ce local e vorba ? Despre fostul „Codlea“. Un bufet considerat, pînă nu de mult — s-o spunem fără înconjur — bombă. Cum e astăzi ? Un local civilizat, cu un serviciu ireproşabil, unde enervantul : „vince !“ a dispărut. Sincere felicitări pentru asemenea dispariţii ! Lapte şi miere... ...„Şi acolo, dragii moşului, curgea lapte şi miere” — cam aşa îşi uimesc bunicii nepoţii, povestiri du-le despre aşezările minunate din lumea basmelor. Cititorul nostru I. Drăgoescu, nu ne spune un basm atunci cînd ne sesizează ca la centrul de lapte al Complexului comercial din cartierul Niţu Vasile au îngheţat şi s-au spart zilele trecute 480 de sticle cu lapte din neglijenţa furnizorului — Fabrica de produse lactate — şi a beneficiarului direct, responsabilul centrului. Că poate unii dintre cei în cauză or fi încă nişte pasionaţi ai lumii feerice din basme, e posibil. Dar să transpună în realitate o asemenea imagine literară, e prea de tot ! Pe şoseaua Cotroceni s-au efectuat in a doua jumătate a anului trecut lucrări de consolidare şi modernizare a părţii carosabile. Ele au fost terminate, iar mijloacele de transport in comun şi-au reluat circulaţia in mod normal. Constructorii de la întreprinderea drumuri şi poduri Bucureşti au lăsat insă in urma lor nu numai o porţiune nefinisata ci şi mormane de pămînt şi piatră, gropi pe trotuare etc. La intrarea din str. Dr. Marinescu (în faţa intrării principale a Grădinii botanice) nu numai pietonii trebuie sa facă adevărate salturi pentru a putea circula, dar chiar şoferii sunt nevoiţi să treacă peste diferite obstacole. Imaginea înregistrată de fotoreporterul nostru pe peliculă este concludentă. Cum s-ar spune, tovarăşii de la drumuri şi poduri... au rămas la jumătatea drumului. A dispărut De ani de zile, pe calea Victoriei, la întretăierea cu strada Lipscani, exista o staţie I.T.B. în care opreau autobuzele liniei 32. De fapt, autobuzele opresc şi acum, dar în virtutea obişnuinţei, pentru că tăbliţa care indica existenţa staţiei a dispărut. Unde ? Nimeni nu ştie. După cum nimeni, de la I.T.B., nu s-a deranjat să o înlocuiască. Lipsa tăbliţei deranjează însă pe călători, care nu ştiu ce să facă. Să aştepte, şi ei, în virtutea obişnuinţei, sau să plece în căutarea unei alte staţii ? Rubrică redactată de : P. Ionescu I. Bălan bucureștean #