Informatia Bucureştiului, aprilie 1967 (Anul 14, nr. 4242-4266)

1967-04-01 / nr. 4242

I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. SI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI * » » % % Anul XIV —Nr. 4242 4 PAGINI 25 BANI Simbătă 1 aprilie 1967 Staţiunile balneare îşi aşteaptă oaspeţii In staţiunile balneo-climaterice de la mare ca şi de la munte, în aceste zile au loc intense pregătiri, în multe staţiuni ele se desfăşoară paralel cu activitatea curativă, de­oarece acestea sunt la dispoziţia oa­menilor muncii în tot cursul anului. Reprofilări la Sinaia Sinaia, cunoscută din totdeauna ca o staţiune climaterică, s-a reprofilat, în parte, devenind şi staţiune balneară. Prin valorificarea izvorului de ape mi­nerale de la Valea Cîinelui, la Sinaia se pot efectua tratamente de o deose­bită eficacitate ale afecţiunilor tubului digestiv şi aparatului renal. In acest scop, in staţiune a fost a­­menajat un pavilion în care prin con­ducte este adusă apa minerală de la izvor, iar la policlinica teritorială Sinaia, începînd din acest an, funcţionează un cabinet, încadrat cu un medic balneolog, care dă recomandaţii de tratament şi urmăreşte efectuarea în bune condiţiuni a curelor balneare. In staţiune sunt re­zervate circa 500 de paturi pentru cel care solicită asemenea tratamente. Mii de proceduri pe zi la Herculane întreprinderea balneară Herculane pre­găteşte numeroase surprize. Dintre ele amintim : darea în funcţiune a uriaşului bazin cu ape termale amenajat în aer liber, unde se vor putea efectua mii de proceduri pe zi. A fost redată în func­ţiune şi aripa de la Baia Horia — iz­vorul cu ape cloro-sodice calde — com­plet renovată şi dotată cu instalaţii mo­derne. Contracte cu staţiunile de interes local Pentru a asigura posibilitatea unui număr cît mai mare de oameni ai mun­cii să beneficieze de tratament în sta­ţiunile balneo-clim­aterice — anul acesta vor pleca în staţiuni circa 300 000 — au fost încheiate contracte şi cu nume­roase staţiuni balneare de interes local. Pregătite din punct de vedere medical şi administrativ (cazare şi masă), sta­ţiunile Calacea, regiunea Banat, Balva- Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a 3-a) ­bW.W­Q5 La sfirşitul trimestruluiA­paraturii electrotehnice nu-i p­rieşte „asaltul“ • Se face într-o decadă ceea ce nu se face în două ? • Lipsa de sincronizare între sectoare • Stanţele auto­mate funcţionează numai pe sfert Planul de producţie pe primul tri­mestru a fost îndeplinit la: întreprin­derea „Electroaparataj“. Din datele statistice pe decade, prezentate de tov. Andrei Costea, inginer şef adjunct, reiese însă că ritmicitatea producţiei nu a fost corespunzătoare. în ultima decadă a fiecărei luni — în special în ianuarie şi februarie — s-a muncit în asalt pentru a se „salva“ planul, în ianuarie, în primele două de­cade s-a realizat 54,6 la sută; in februarie proporţia s-a păstrat cu mici diferenţe în plus şi în minus. O situa­ţie cu totul anormală. Cu aceiaşi oameni şi cu aceleaşi maşini, în ultima decadă se obţine însă o producţie echivalentă cu cea din primele două. Concluzia firească: în primele două decade capacităţile şi timpul afectat procesului de pro­ducţie nu sunt judicios folosite, iar în ultima decadă se lucrează în asalt. Aceste fapte nu au fost consemnate în raportul pe care întreprinderea l-a întocmit cu privire la îndeplinirea planului. Ele însă există şi lasă urme adinei asupra calităţii producţiei, fo­losirii în mod raţional a utilajelor şi rentabilităţii întreprinderii. în ianuarie, valoarea rebuturilor a fost de 116 000 lei. Cel mai mare vo­lum de rebuturi s-a înregistrat în de­cada a 111-a, fiind deci un rezultat al muncii în asalt; în martie, cînd ritmicitatea pe primele două decade a fost mai bună (29,2 la sută, pe pri­ma decadă), cantitatea rebuturilor a scăzut. , Inginerul şef adjunct al întreprin­derii confirmă faptul că în întreprin­dere sunt condiţii să se ajungă la o ritmicitate mai bună pe decade. Măr­turie stau rezultatele din mar­tie. De lucrul acesta însă n-a ţi­nut seama direcţia generală tu­telară din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, care a apro­bat, iniţial, ca întreprinderea să rea­lizeze planul pe prima decadă doar în proporţie de 27 la sută. Am adresat inginerei Miranda Că­­lugărescu, şefa serviciului producţiei din direcţia generală tutelară, între­barea : — La „Electroaparataj" se mun­ceşte în asalt ; de ce aţi fost de a­­cord cu un procent care dăunează ritimicităţii ? — Am aprobat acest procent la propunerea conducerii întreprinderii, ca urmare a analizei făcute asupra stadiului aprovizionării cu materii prime şi materiale şi a faptului că în 1966, în primele decade, se realiza V. Patrolea (Continuare in pag. a 3-a) Un nou utilaj destinat industriei materialelor de construcţii A intrat în fabricaţie de serie un nou utilaj, destinat industriei materialelor de construcţii : presa pentru cărămizi refractare, de 1 200 tone forţă. Realizat pentru prima dată in ţară de construc­torii de maşini de la Uzinele „23 Au­gust“ din Capitală, utilajul corespunde tehnic nivelului actual. Văzută de DOREL DORIAN — Nu vreau să critic pe nimeni — astăzi e 1 apri­lie — așa că, m-am decis, scriu despre Haroun Ta­­zieff, cunoscutul vulcanolog... — Dar n-are nici o legătură cu „Strada” ! — Nu are, recunosc, dar milioane de telespectatori l-au putut vedea de curînd într-o pasionantă sec­venţă de film... Şi există o curiozitate a străzii, se iscă în mod normal întrebări, unii ar dori cu sigu­ranţă să afle şi mă gîndesc... Deşi dacă stau şi mă gîndesc, în ultimii ani au apărut două cărţi excep­ţionale ale aceluiaşi Tazieff — în Editura ştiinţifică, cred — dar cîte cărţi interesante nu apar în editurile noastre fără să se publice nicăieri un cuvînt, fără să se găsească loc pentru un act informativ, fie şi o simplă recomandare, dacă nu pentru o cronică... Dar, în sfîrşit, nu vreau să critic pe nimeni, mai bine scriu — am şi găsit un subiect excelent ! — scriu despre Cinematecă... — Dar n-are legătură cu „Strada“ ! -- Nu are, e adevărat... Dar Cinemateca, vei recu­noaşte şi dumneata, a încorporat în ea o idee ex­celentă, iar afluenţa de amatori, cererea de bilete şi sala care se dovedeşte absolut neîncăpătoare mă îndeamnă să reflectez... Deşi, dacă stau şi reflectez, atunci cînd o sală se dovedeşte neîncăpătoare e un semn că mai trebuie găsită o sală... Pentru că nu SUBIECTE CARE N-AU LEGĂTURĂ... oricine poate conta pe norocul unui abonament la care un „iniţiat“ s-a hotărît, cine ştie cum, să re­nunţe... Şi există sute de amatori care ar dori să se iniţieze... Dar, în sfîrşit, am spus că nu vreau să critic pe nimeni... Aşa că — am găsit ! — voi scrie despre Galeriile de artă ale Fondului plastic... — Nu înţelegi că n-are legătură cu „Strada“ !? — Sigur că n-are... Adică n-are o legătură directă... Dar omul de pe stradă ar putea fi interesat într-o zi, hai să zic, să-şi cumpere un tablou... Ei, de unde ai dori dumneata să şi-l cumpere ? De la Consigna­ţiile care au devenit un depozit permanent şi în continuă creştere de lucrări... greu vandabile ? De la expoziţiile personale ale artiştilor plastici, între­­bîndu-i pe expozanţi, eventual, în preziua închiderii, dacă n-ar avea ceva... aşa adecvat... unei „camere de tineret“ sau unei sufragerii „Modern II”, cu preţ estimativ ? Nu, dragul meu, magazinele Fondului plastic sunt o necesitate ! Deşi e păcat, evident, că nu-ţi oferă nici ele posibilitatea unei adevărate se­lecţii, se expun prea puţine lucrări... Şi e păcat ca nu există o galerie permanentă de artă de unde să poţi achiziţiona... Dar, în sfîrşit, nu vreau să critic pe nimeni, aşa că, am găsit! — voi scrie despre tur­neele teatrelor din provincie... — Dar într-o rubrică „Strada", prin definiţie... — Ştiu, este drept... Dar omul de pe stradă pre­tinde, şi pe bună dreptate, să fie informat... Şi nu pot decit să apreciez iniţiativa unor organizatori de spectacole de a lipi afişe-liliput pe geamurile tram­vaielor şi autobuzelor... Deşi, evident, aceste afişe nu prea spun mare lucru nu prea conving pe ni­meni, şi pentru a-l informa cu adevărat pe amatorul de teatru ar fi necesare nişte avancronici substan­ţiale care să reprezinte — atunci cînd e cazul — o recomandare argumentată a spectacolelor... Dar, în sfîrşit, nu vreau să critic pe nimeni, aşa că, am găsit, am o idee excepţională, care constă în... cum să spun ?... constă în prezentarea unor programe ale unor case de cultură, care, după cum se știe, au uneori anumite programe... deși e păcat că au atît de rar... sau n-au deloc... Dar, în sfîrșit, asta pe săp­­tămina viitoare, cînd n-o să mai fie 1 aprilie, că numai de 1 aprilie, așa sînt eu, nu vreau să critic pe nimeni... — ...a devastat localul şi a luat la bătaie o femeie şi doi copii de la o masă vecină ! — Eram beat, tovarăşe preşedinte. Credeam că sunt acasă ! Buletin meteorologic INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 9 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 15 gra­de, iar minima din cursul nopţii de 8 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme instabilă şi în ră­cire. Cerul va fi va­riabil, mai mult no­­ros. Ploaie tempo­rară sub formă de averse. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 5 şi 7 grade, iar ma­xima între 16 şi 12 grade. Pentru zilele de 3, 4 și 5 aprilie : Vre­me schimbătoare cu cer temporar noros, favorabil aversei de ploaie. Vînt potrivit. Temperatura aerului In creștere treptată. : KJHu­ Lan • Centre de sifoane cu program special Conducerea întreprinderii de produse alimentare (I.P.A.) ne informează că, în­­cepînd de luni, 3 aprilie, un număr de 6 centre de sifoane funcţionează, în mod experimental, după un program special. Astfel, unităţile din bd. I. Cuza nr. 49, bd. Hristo Botev nr. 12, bd. Coş­­buc nr. 84 şi şoseaua Colentina nr. 87 vor fi deschise luni, marţi, miercuri, vi­neri şi simbătă intre orele 11 şi 19, joi de la 11 la 15, iar duminica de la 9 la 13. Unităţile din bd. Gh. Dimitrov 146 şi din Drumul Taberei (complexul 5) vor avea următorul program : luni, marţi, joi, vineri, simbătă de la 11 la 19, miercurea de la 11 la 15 şi duminica de la 9 la 13. In felul acesta se apreciază că vor fi asigurate condiţii pentru o mai bună deservire a populaţiei. In lunile viitoare noul program va fi extins şi la alte unităţi. . Prezenţe româneşti peste hotare Intre 2 şi 16 aprilie. la Tel Aviv (Izrael) se vor desfăşura lucrările celui de-al VII-lea Congres Interna­ţional al LIMES-ului roman. Din partea Academiei Republicii Socia­liste România participă acad. Emil Condurache, care, In cadrul lucrări­lor, va prezenta o serie de comuni­cări ştiinţifice, rezultat al cercetări­lor istoricilor români. • „COLECŢIONARI ŞI COLECŢII­ Aceasta este tema conferinţei care va avea loc, mîine (ora 11) la Muzeul de istorie naturală „Grigore AntipaDoc­torul Aurelian Popescu-Gorj — şeful sec­ţiei de entomologie a muzeului — va vorbi despre colecţii de insecte precum şi despre oamenii care le-au realizat. Conferinţa va fi însoţită de diapozitive şi filme documentare. industria confecţiilor pregăteşte garderoba de vară • In 1967 producţia de confecţii creşte cu 327 000 000 Iei • Noi capacităţi de producţie • Faţă de 1966 mai mult cu 1 410 000 confecţii din lună şi bumbac, pentru copii • Pentru sezonul cald au fost omologate 1 400 de mo­dele noi • Confecţii din ţesături sau tricot casetat pe bu­fet şi teren. Pentru a informa cititorii asupra pregătirilor industriei confecţiilor pentru garderoba de vară, ne-am a­­dresat tovarăşei inginer Cristina Tartarian din Direcţia generală in­dustrială confecţii şi tricotaje care ne-a spus : — Producţia de confecţii, de toate genurile şi pentru toate vîrstele, cu­noaşte o dezvoltare considerabilă, în anul 1967 se va înregistra o creştere de 327 000 000 lei, datorată atit intrării în producţie a fabricii de confecţii de la Vaslui, dotată cu utilaje moderne de înaltă produc­tivitate, cît şi mai bunei organizări a producţiei. Pentru a acoperi cere­rea mare la unele sortimente, ca rochii pentru femei, paltoane, par­­desiuri, s-a dezvoltat capacitatea de producţie la unele fabrici existente, obţinîndu-se prin aceasta un spor anual de 480 000 000 lei. — Aţi uitat pe micii cumpă­rători ? — De fel. La sortimentele desti­nate acestei categorii de cumpără­tori, creşterea este şi mai substan­ţială. Tot în comparaţie cu anul tre­cut, în 1967 se vor produce mai mult cu 390 000 bucăţi confecţii din ţesături de lină şi cu 1 020 000 bu­căţi confecţii din bumbac. (Continuare în pag. a 3-a) Sosirea in Capitală a tovarăşului Luigi Longo, secretar general al P.C Italian La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Co­munist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. Vizita în ţara noastră a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a R.P. Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o de­legaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. S mestrului II. Fotoreporterul nostru a surprins un colţ al expoziţiei de lucrări ale elevilor Şcolii generale de muzică şi arte plastice­­ din raionul Griviţa Roşie. UtiliILE­SURI SPORTIVE • La Köln, în semifinalele „Cupei cam­pionilor europeni“ la handbal masculin: Gummersbach — Trud Moscova 15—11 (jocul­ tur). • Boxerul Floyd Paterson și-a făcut reintrarea învingîndu-1 prin k.o. in re­priza I, intr-un meci desfășurat la Pitts­burg, pe Bill Mc. Muray. Se duc trata­tive pentru organizarea, la 25 aprilie, a intîlnirii Cassius Clay — Floyd Paterson, în care primul să-şi pună în joc titlul mondial. • Partidele Internazionale Milano — T.S.K.A. Cerveno Zname Sofia, din se­mifinalele „Cupei campionilor europeni“ la fotbal, vor avea loc la 19 aprilie la Milano şi la 26 aprilie la Sofia. La şcolile generale^ dc^muzicA wT,p t,” p\;i i secţiilor muzicale au susţinut iar cei de la măvară­­diferite manifestări cultural-artistice. Elevii secţiilor muzicale a SmăM'C SKKS S'.«., «­ • Modificări in mersul unor trenuri In perioada 6—30 aprilie, inclusiv, se operează o serie de modificări în mersul următoarelor trenuri : Acceleratul Danubius Expres 602/603 care circulă de la Mos­cova — Nicolina — București — Russe va sosi în București la ora 8,02 și pleacă spre Russe la ora 8,38 (de la Mogoşoaia circulă prin Buciumeni — Chitila); trenul de persoane 6001 de la Bucureşti Nord — Iaşi — prin Urziceni — pleacă la ora 8,22; trenul 6002 pe distanţa Iaşi — Bucureşti — tot prin Urziceni — soseşte la 17,44 (de la Mogoşoaia circulă prin Bucureşti Triaj); acceleratul 702 Galaţi — Bucureşti Nord soseşte la ora 10,03 (de la Mogoşoaia circulă prin Buciumeni — Chitila); acceleratul 703 Bucureşti Nord — Galaţi — prin Urziceni, pleacă la 15,57; trenul de persoane 7005 Bucureşti Nord — Galaţi, prin Urziceni, pleacă la 12,47; trenul 7007 Bucureşti Nord — Galaţi, prin Urziceni, pleacă la ora 18,51; trenul 7009 Bucureşti Nord — Fău­­rei, prin Urziceni, pleacă la 16,16; trenul 7010 Făurei — Bucureşti Nord soseşte la 11,36 (circulă prin Buciumeni — Chitila); motorul 7021 Bucureşti — Snagov pleacă la ora 7,03; motorul 7022 Snagov — Bucureşti Nord soseşte la 10,37; motorul 7023 Bucureşti Nord — Snagov pleacă la 17,53 ; acceleratul 804 Constanţa — Bucureşti soseşte la ora 19,36; trenul de persoane 8002 Constanţa — Bucureşti Nord soseşte la 15,36; trenul 8013 Bucureşti Nord — Ciulniţa pleacă la 11,22; trenul 8014 Ciulniţa — Bucureşti Nord soseşte la 15,34. Pe acelaşi interval de timp (6—30 aprilie) trenul de persoane 7014 pe distanţa Urziceni — Bucureşti Nord şi motoarele 8039 şi 8040 Bucureşti — Băneasa — Otopeni şi Otopeni — Băneasa — Bucureşti Nord, se anulează. üllti­e Nit ill k­líl H N­ll PE MARGINEA UNUI DIALOG ÎNTRE ŞI FABRICA DE PRODUSE LACTATE BUCUREŞTI Suspine pe• • • stive de ambalaje „Dacă am ajuns şi la dv. la ziar, vă rugăm să ne cre­deţi că nu mai ştim ce să fa­cem. Sesizăm în fiecare zi, dăm telefoane peste telefoane. Degeaba ! Fabrica de produse lactate Bucureşti parcă nici nu ne aude. Trec zile în şir şi chiar săptămîni în care nu ri­dică nici un ambalaj de la u­­nităţile de desfacere a lapte­­lui". Oaspetele nostru, tovarăşul Constantin Cambrea, merceo­log principal la Direcţia co­mercială a Capitalei, ne oferă şi cîteva argumente concrete: circa 1200 de sticle şi circa 700 de borcane neridicate, de 12 zile, de la Alimentara din bd. Aviatorilor nr. 19, 2 500 de borcane şi 200 de sticle adunate la Alimentara din calea Griviţei 119, 1 000 de sticle şi 100 de borcane — la Alimentara din şoseaua Bă­neasa nr. 6, 960 de sticle şi 870 de borcane — la maga­zinul cu produse lactate din str. Cimpia Turzii 47 etc. Lista bogată în astfel de exemple ne-a pus pe gînduri... Oare să dispună Fabrica de produse lactate de canti­tăţi atît de mari de ambalaje cu care să nu mai aibă ce fa­ce ? Atunci, ce rost are invi­taţia : „Colectăm sticle şi borcane", prezentă în diferite unităţi comerciale?. De ce să le recuperezi, dacă nu-ţi sunt de trebuinţă ? De altfel, am mai fi putut întocmi şi o listă cu adresele la care se aflau depozitate ambalaje cumpărate de la populaţie, dar neridicate de fabrică nici măcar după două săptămîni (vezi magazinele Alimentara din str. Brezoianu nr. 60 şi calea Griviţei 119). — Ţinînd seama de multi­plele nevoi ale economiei na­ţionale, nu cumva daţi Fa­bricii de produse lactate Bucureşti mai multe amba­laje decit îi sînt necesare ? — am întrebat la Ministerul Industriei Uşoare. — Ştim ca şi dv. că amba­lajul stochează în reţeaua co­mercială ; ştim că recupera­rea lui de la populaţie se face destul de anemic. Din păcate însă, eforturile fabricii nu se consumă în aceste direcţii, ci în a ne convinge pe noi — prin solicitări zilnice — să-i suplimentăm cantitatea de am­balaje repartizată. Dar fabri­cile de sticlă — ne-a asigurat ing. Luiza Diaconescu, direc­tor general adjunct în Minis­terul Industriei Ușoare — nu ne vor da nici o butelie în plus față de ceea ce s-a ho­tărît. Nu putem încuraja ri­sipa unora și prejudicia nevoile altora. Industria de conserve, a cărei capacitate de producţie va creşte anul acesta deosebit de mult, aşteaptă să-i asigurăm ambalajele necesare. Va trebui să facem efor­turi mari în această privinţă... Oare Fabricii de produse lactate Bucureşti să-i fie străine aceste eforturi ? Să ascultăm şi părerea şefului servi­ciului de desfacere de la numita fabri­că. Ii adresăm, deci, întrebarea : — Cum staţi cu ambalajele ? Interlocutorul nostru cade pe gînduri şi, acordîndu-şi primele vorbe cu Lin oftat adînc, ni se destăinuie . Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 3-a) ■ GREVA MUNCITORILOR de la laminoarele de tablă din Bilbao continuă de patru luni, reprezentând conflictul de muncă de cea mai lungă durată din ultimii trei ani din Spania. După cum remarcă agenţia France Presse, această grevă a pu­tut să dureze atît de mult, datorită ajutorului pe care l-au primit mun­citorii din Bilbao din partea mai multor sindicate care au organizat colecte. La 31 martie, au încetat lucrul şi muncitorii companiei de aparate electrice „AEG" din Madrid şi ai companiei „Laminadora del Sur" din Sevilla. Pe de altă parte, la Madrid, a sosit o delegaţie a minerilor şi me­­talurgiştilor din Asturia­, care a avut o întrevedere cu înalţi func­ţionari ai Ministerului Muncii. Dele­gaţia a remis un document semnat de peste 10 000 de muncitori în care sunt expuse revendicările oamenilor d­in 24 de ore muncii din Asturia privind majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. ■ PREŞEDINTELE PERUVIAN, Fer­nando Belaunde Terry, a declarat că la întîlnirea din aprilie de la Punta del Este a şefilor de state din emisfe­ra occidentală va ridica problema obţinerii unui ajutor financiar, pen­tru realizarea proiectelor de iriga­ţie elaborate de ţara sa. Preşedin­tele a calificat drept „jignitoare" condiţiile puse de unele organizaţii financiare internaţionale guvernului Peruvian, care a solicitat contribu­ţia lor la realizarea proiectelor a­­mintite. ■ UN GRUP DE 500 de foşti co­laboratori ai Asociaţiei naţionale a studenţilor din S.U.A. a dat publici­tăţii o declaraţie în care subliniază necesitatea examinării amănunţite a activităţii C.I.A. O asemenea anche­tă, se spune în declaraţie, va trebui organizată în mod deschis, fie de Congres, fie de reprezentanţi ai opi­niei publice americane. Ei au arătat că raportul în legă­tură cu penetraţia C.I.A. în organi­zaţiile obşteşti din S.U.A., prezentat recent de fostul ministru al justiţiei Nicholas Katzenbach, tinde să ascun­dă adevăratul caracter al activităţii C.I.A. în rîndul tineretului american. ■ O DELEGAŢIE parlamentară a R.P.D. Coreene, condusă de Kan Rian Ug, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, a sosit într-o vizită prietenească la Sanaa, la invitaţia guvernului yemenit. O expoziţie cum probabil, nu va mai fi In sfîrşit ! In Capitală s-a deschis o expoziţie de mobilă, cu vînzare, uni­că în felul ei. Singura din ţară , poate şi de pe con­tinent. De fapt, lăsînd la o parte modestia, putem afirma că nu credem să mai existe una la fel în lume. Mobila se vinde pe în­tuneric, ceea ce pare fi­resc : omul, o treime din viaţă şi-o petrece dormind şi nu-şi vede mobila ; în cele opt ore de serviciu iar nu o vede ; din cele­late opt ore vreo două mai doarme, pe urmă se mai plimbă, merge la un spec­tacol. Deci, cea mai mare parte a vieţii oamenii nu-şi văd mobila. De ce atunci s-o vadă cînd o cumpără ? Aşa că în spaţiosul sub­sol al cinematografuilui „Gloria”, unde instalaţia electrică nu a fost încă trasă, s-a deschis o ex­poziţie cu vînzare. Pe pipăite. Sfătuim cumpărătorii, mai ales dacă vin după ora 16, să umble tîrîş prin sală. In acest caz nu vor fi în pericol să se împie­dice şă cadă. Au tot­odată şi avantajul că nu se lovesc de mese, pe sub care trec direct. Iar cînd ies de acolo, să se opreas­că o clipă lîngă bufetul plin de praf de lîngă uşă şi să bată în lemn. Nu din superstiţie. Doar aşa — ca să audă cum sună capul unora. Andrei Banc

Next