Informatia Bucureştiului, august 1967 (Anul 15, nr. 4340-4368)
1967-07-27 / nr. 4340
Pag.s 2-a Săptămina editorială BELETRISTICĂ Tudor Arghezi: „NOAPTEA" Opera argheziană se încheie cu „NOAPTEA“, cel din urmă volum de versuri inedite ale poetului stins la 17 ani, cu o săptămînă înainte de împlinirea unui an de la moartea soţiei sale. Astfel de calcule nu şi-ar avea, poate, îndreptăţirea într-o scurtă notă literară, despre un volum de poezii, dacă acesta n-ar fi ultimul al unei vaste bibliografii şi al unei activităţi literare de şapte decenii, al unei personalităţi covîrşitoare, cum a fost Tudor Arghezi. Mai mult decit atît, volumul „NOAPTEA“, prin titlul său pronunţă prorocirea teribilă a unei conştiinţe cutremurate în faţa hotarului dintre vîrstă şi moarte, pe care şi-l presimţea apropiat, în imediata vecinătate. Iar cînd ştim că această conştiinţă a fost agitată, de-a lungul a peste jumătate de veac, de întrebările chinuitoare cu privire la sursele şi sensurile vieţii, la ceea ce urmează — dacă mai urmează ceva ! — după spaţiile şi durata prezenţei fizice in lume, la Dumnezeu, raţiune, adevăr, la certitudini şi ipoteze etc. — cînd le ştim toate acestea şi înţelegem că volumul „NOAPTEA“ le este cea din urmă expresie, atunci, în chip firesc, cartea îşi dobîndeşte semnificaţii sporite. Am fi tentaţi să căutăm — chiar sporind întrucîtva forţat încărcătura fiecărei poezii — înţelesuri diferite de ale celorlalte volume, din seria Încă o ediţie din celebrul,Letopiseţ al Ţării Moldovei1 de Grigore Ureche, unul dintre monumentele Umbii române literare în faza ei de Început, a apărut in numărul 7 al proaspetei colecţii pentru elevi „Lyceum“, pregătită de Editura tineretului. Cartea, atingind 70 000 de exem-flare, are o prefaţă de Gh. Popp, ar textele stat stabilite de P. P. Panaitescu. Sub titlul „Prisaca”, aceeaşi editură a publicat, la 80 000 de exemplare, o largă selecţie din stihurile lui Tudor Arghezi, ilustrate de Marcela Cordescu. După volumul „Brazda şi paloş“, inspirat din epoca zbuciumată a lui Mihai Viteazul, celălalt roman al lui Radu Theodoru, „Muntele“ (din care a apărut tirajul cartonat al celui de al doilea volum) reflectă ceva din zbuciumul epocii postbelice Intr-un sat bănăţean aflat In febra înnoirilor. Un caz de conştiinţă, Interesant prin implicaţiile psihologice şi veridic, prin valabilitatea soluţiilor, dezbate Mihai Tunaru la primul sau roman : „Singur contra mea“, din care de asemenea a intrat la librării tirajul cartonat. Cîteva „Instantanee comice — şi nu prea...“, surprinse din realitatea noastră de ochiul scriitorului I. Peltz stat ilustrate cu fantezie de Tia Peltz. Cunoscut autor pentru copii, Alexandru Mitru povesteşte pentru cititorii săi o legendă valahă , „Săgeata căpitanului Ion“, la care stilul precis şi vioi, neostentativ didactic, se armonizează cu elementele unei fabulaţii captivante. De la Începutul acestui an, Editura militară a iniţiat colecţia „Columna“. Aici stat tipărite povestiri, schiţe, reportaje, versuri inspirate din lupta poporului romăn pentru libertate şi independenţă naţională. Ele aparţin atît unor scriitori clasici, cit şi unora contemporani, sau chiar debutanţi. Pe cîteva momente, nu lipsite de dramatism, din viaţa militarilor români la anii războiului antihitlerist sau la zilele noastre se axează acţiunea cărţilor : „...şi a fost din nou dimineaţă“ de Theodor Constantin, „Soarele din fereastră’’ de Liviu Erainaugurată de poet acum şase ani, în „Frunze“. Copleşiţi încă de sfîrşitul poetului, de la care n-au trecut încă nici două săptămîni, am găsi oarecari temeiuri să constatăm o atmosferă a volumului, prin cîteva elemente inedite, anume prin acelea care par să vestească mai direct sentimentul direct al mormîntului, un fel de spaimă metafizică în faţa inexorabilului, acum sosit cu evidenţă. Dar acest sentiment îl stăpînea pe poet şi în volumele anterioare ; aici el se compune cu o durere neîncercată aievea, a pierderii făpturii celei mai apropiate — soţia. „M-ai uitat?“, „Balada Paraschivei din Buneştii Bucovinei“, „Fiecăreia“ consemnează o tulburătoare identificare între chipul reconstituit din aduceri aminte, şi imaginea generică a morţii însăşi. Insă spaima de care vorbeam nu apare aici, dimpotrivă, amintirea celei pierdute calmează şi, Intr-un sens, bucură, în felul cum se petrec lucrurile în „Mioriţa“ sau în Eminescu: „Sufletul nemîngîiet / îndulcind cu dor de moarte“. In esenţă, starea e una cu rădăcini In folclor, dar expresia ei e modernă, şi nu numai expresia, ci întregul complex de raţionamente şi reacţii: poetul e al secolului său, conştiinţa care-l guvernează e a omului care caută lucid adevăruri, pînă In clipa morţii, nu a unui fatalist, a unui resemnat. Ioloveanu şi „împuşcături in noapte“ de D. M. Bucur. Intr-un tiraj de 150 000 de exemplare, Editura tineretului a publicat pentru cei mici cartea „Nărodul şi luna“, snoave populare selectate şi repovestite de folcloristul Marin Buga. La traduceri, menţionăm mai mnd tranşa cartonată a tirajului de 50 000 de exemplare din romanul „Tono Bunga” de H. G. Wells, considerat o adevărată „secţiune transversală In organismul social britanic“. Cartea reia, dar Intr-o sinteză epică autonomă, aproape toate motivele din scrierile anterioare ale acestui mare creator englez al genului „Sciencefiction“, atît de răsplndit şi gustat de toate vlrstele. Traducerea lucrării aparţine lui C. Vonghizas. Aşezat alături de un H. Ch. Andersen sau B. S. Ingemann, prozatorul danez Steen Steensen Blicher (1782—1848) semnează volumul de nuvele „Pastorul din Vejlbye“, la româneşte de Lothar Schmierer, a căror acţiune se desfăşoară mai ales la Iutlanda, In medii variind de la zlătarul nomad la latifundiarul obtuz sau feroce. Numerele 22 şi 23 dintr-o colecţie de mare prestigiu, impusă deja In conştiinţa publicului larg — „Meridiane“ — includ o reprezentativă selecţie de „Nuvele”, inedite in româneşte, aparţinind scriitorului elveţian de limbă germană Hermann Hesse (1877—1962), laureat al Premiului Nobel. Traducerea semnată de Lazăr Iliescu are o prefaţă de I. Negoiţescu. Cunoscutul roman al lui I. S. Turgheniev, „Un cuib de nobili", cunoaşte o variantă românească aparţinind lui M. Sevastos şi V. Stoian, în noua serie, ilustrată, a „Bibliotecii şcolarului“ a apărut, în 56 000 de exemplare, volumul „Copilăria“ de Maxim Gorki, cu o prefaţă şi note de Galina Maievschi. Iubitorii liricii lui Paul Verlaine au putut intra în aceste zile şi la posesia tirajului cartonat din culegerea de „Versuri" apărută la colecţia „Poesis“. I. B. Căutătorul e cel mai prezent In volumul „NOAPTEA“, şi în ipostaza unui acuzator social (Portret, De înviere), dar mai ales In continuarea disputei clasice a operei argheziene, aceea care are în centru pe Dumnezeu însuşi. O excelentă definiţie nouă dă poetul acestei lupte interioare, acestui conflict de conştiinţă, pe care-l stabileşte disputat „între nădejde tristă şi-ndoială“ (Bine şi rău) şi care umple toată poezia Psalmilor arghezieni. Stadiul ultim al acestei oscilări, totdeauna decepţionate (chiar şi nădejdea e tristă !), stadiul consemnat în „NOAPTEA“ e al unei resurecţii de alt gen : condamnarea celui care „a făcut“ lumea şi care a greşit-o, a clădit-o rău, sau intenţionat i-a dat dimensiuni şi forme antiumane. Psalmii nu mai sunt acum psalmi, ci blesteme, de o violenţă cum rar găsim în poezia argheziană anterioară. Cel ce se întreba cu privire la divinitate nu se mai întreabă, ci acuză, absolvindu-şi astfel toată poezia anterioară de a fi închinat şi cîntece de adoraţie. „Ţi-ai săvîrşit Adamii şi Căiiii-n Satani / Nu-i rmai iubeşti pe oameni, că-ţi trebuiesc duşmani“ (Răzvrătire); „Ce făcuseşi putea ieşi mai bine“ (Aluatul); „Mare-aprinzătorure / de stele / Cum de-ai făcut şi-atîtea lucruri rele ?“ (Bine şi rău) etc. Această amplă şi dură suită de blesteme e o protestare a omului împotriva propriei condiţii, a propriei liniştiri. In faţa „nopţii“ eterne, insurgentul de-o viaţă îşi continuă răscoala cu o violenţă care măsoară pe fanaticul dragostei de viaţă. Nu avem în literatura noastră o atît de aspră formulare blasfematorie, cum e cea din noul — ultimul! — Psalm arghezian, adresată tot divinităţii: „Tu n-ai făcut pămlntul din milă şi iubire. Iţi trebuia loc slobod, întina, de cimitire*. Pornind de aici, poeme ca Resurexit trebuiesc înţelese — ca şi toată succesiunea Psalmilor — şi In sensurile direct sociale, cu aplicaţii la realităţi trăite de poet şi totodată în accepţii mai largi înglobind destinul umanităţii întregi, de unde îndepărtarea poetului de pesimism. Cel ce blestemă moartea, suferinţa, nu poate fi decît un optimist; oricît de tragic e protestul, el rămîne expresia unei împotriviri, a unui militantism. Arghezi a dat acestui militantism, ca întregii sale opere, o expresie derivată din sinteze contemporane, din simbolica unei poezii care a beneficiat de tot ce-a adus ultimul secol în materie de metaforă şi simbol. Un îndîrjit, încrezător în om, împotrivindu-se morţii care-l răpeşte şi blestemînd-o, nu cu teamă de ea, ci cu spaima tainei nedescifrate, a spaimei In faţa absolutului, ireversibilului — în acest chip ni se înfăţişează Arghezi In ultimul său volum, explozia protestatară a unei lucide conştiinţe de om modern. Mihai Gafiţa Originale şi traduceri . INFORMATIA ACTUALITATEA CULTURALA SIBIU: Mozart şi Shakespeare la Muzeul Brukenthal (Urmare din pag. 1) — De acord. Dar aveţi şi consimţămîntul Consiliului muzeelor din C.S.C.A. ? — Ni s-a promis. Nu putem însă aştepta pînă trece vara ! De altfel, ce ar fi de obiectat ? Poate că totuşi se simte lezat în prerogativele sale tovarăşul NICOLAE LUPU, directorul muzeului. — Dimpotrivă. Am venit ca spectator la „Comedia erorilor" şi piesa lui Shakespeare mi-a plăcut şi mai mult în decorul curţii muzeului. Dobîndeşte alte dimensiuni, altă rezonanţă decît în sală — Cum vedeţi această transformare a profilului muzeului ? — Cind există posibilităţi ca muzeul să contribuie la opera de culturalizare şi prin alte mijloace decît cele muzeistice, mă declar satisfăcut. Îmi pare bine că muzeul primeşte musafiri şi seara. Devine o prezenţă şi mai activă în viaţa artistică a oraşului. Are şi obiecţii ? Minime : podiumul şi luminile instalate în curte nu prea se asortează cu ansamblul arhitectonic al clădirii, publicitatea în jurul manifestărilor muzicale şi teatrale e anemică. Secretarul statului subscrie şi informează prompt: în cel mai scurt timp se va instala o scenă demontabilă (delegatul a plecat la Bucureşti să trateze chestiunea cu întreprinderea de mobilier şi decoraţiuni), becurile vor fi montate în policandre, băncile rudimentare pentru spectatori vor fi înlocuite cu gradene, publicitatea va intra în drepturile ei. Aşa se face că testamentul lui Samuel Brukenthal, care lăsase ca după moartea sa clădirea şi colecţiile să devină patrimoniu public, „spre a fi vizitate în anumite ore şi anumite zile“, a fost modificat. Tablourile lui Tizian, Grigorescu, Veronese, Luchian, Rubens, Băncilă, se asociază perfect cu muzica lui Mozart, Enescu şi Ceaikovski, cu piesele lui Shakespeare şi Giraudoux. ,,Eine kleine Nachtmusik" ...In lumina scăzută a becurilor, zidurile curţii se estompează, topindu-se în întunecimea cerului. O mulţime tăcută umple spaţiul dreptunghiular. Pe podium, dirijorul Henry Selbing a declanşat magia sonoră: „Eine kleine Nachtmusik“. Să fie oare instrumentiştii Filarmonicii din Sibiu în excelentă formă ? Să fie oare o excepţională acustică a arenei ? Poate că lumina ce se prelinge pe statuile atlanţilor şi modelează straniu sculpturile de la ferestre, are o fascinaţie aparte ? Grădina de dincolo de arcadele curţii, întrezărită într-o semiobscuritate de misterioasă feerie, să aibă facultăţi miraculoase ? Nu ştiu. Te aştepţi ca din sunetele risipite în aer să se materializeze balerine delicate de porţelan, planînd în spaţiul transfigurat de muzică. Serenada de Elgar, Serenada de Dvorak, Serenada de Ceaikovski... Poate că muzica trebuie s-o şi vezi, într-o ambianţă inedită, că să-i descoperi valenţe noi. Şi poate că de aceea, conversaţiile între auditori se prelungesc după sfîrşitul concertului, pe trotuarul dinaintea clădirii redevenită muzeu. Transcriu: „Am văzut la Bucureşti de trei ori „Seara vienezâ", şi totuşi n-o să pot uita multă vreme „Eine kleine Nachtmusik" de aici" (Maria Marcu, funcţionară) . „Am mai ascultat piesele lui Mozart şi Ceaikovski în concerte la sală. Incomparabilă satisfacţia de acum, cu cea de atunci“ (Nicolae Lupu, directorul Muzeului Brukenthal) ; „Parcă abia aici, în decorul acesta, am simţit parfumul serenadei mozartiene“ (Aurel Ceauşeanu, inginer). ★ Dacă aveţi drum prin pitoreasca aşezare a Sibiului, nu uitaţi să treceţi şi pe la Muzeul Brukenthal. Nu numai ziua, ci şi seara, la ora cînd dreptunghiul dintre zidurile clădirii devine arenă pentru muzică şi teatru. O să se joace şi „Ondine" de Jean Giraudoux, şi „Comedia erorilor“ de Shakespeare ; or să fie şi concerte ale Filarmonicii din Sibiu, şi un concert Telemann dat de „Collegium musicum" din Cluj. Şi dacă cineva de la Consiliul muzicii din C.S.C.A. o să-şi reamintească de promisiunea făcută sibienilor, vor concerta aici şi multe formaţii de muzică de cameră din Bucureşti. Originala stagiune de la Muzeul Brukenthal merită toată atenţia pentru că muzee şi instituţii artistice cu posibilităţi asemănătoare mai sunt, slavă domnului , chiar în Capitală... * Titlul Include un firesc omagiu, prilej oferit rar, din păcate, cronicarului care are de astă dată ocazia de a vorbi despre un actor care s-a încadrat desăvîrșit în „regulile jocului" televiziunii. Acesta este artistul poporului Marcel Anghelescu, care a interpretat recent rolul principal în piesa Ceasul de aur. Piesa (de fapt un remarcabil scenariu de televiziune) aparţine scriitorului francez Jean- Claude Brisville, care s-a afirmat in acest gen, şi dovedeşte încă o dată că poate exista o dramaturgie specifică a televiziunii, o literatură aptă a se încadra artistic în spaţiul geometric al obiectivului camerei de luat vederi, că aceasta are anumite reguli proprii, o modalitate de a putea conduce acţiunea în episoade care nu ţin nici de teatru nici de film, ci de... televiziune. Ceasul de aur relatează mica dramă absurdă, aproape ireală, a unui şef de serviciu care nu-şi poate înţelege subalternul îmbogăţit subit şi care continuă obligaţiile unui serviciu ingrat. Se află inclusă în acest scenariu o întreagă dramă, aceea a reacţiilor unui om mic, invidios, mărginit, reacţii ale unui om dezumanizat de mecanismul societăţii capitaliste (de fapt pe linia comicului chaplinian), ale individului care, tulburat de pe linia condiţiei sale obişnuite, îşi dezechilibrează propria existenţă. Naraţiunea dramatică succintă, ingenioasă, surprinde cu forţă plastică şi condei acid, avînd mereu farmecul surprizei, un întreg univers uman, în ciuda unui final declarativ, cu o morală explicită, fără tensiv. Marcel Anghelescu nea restului; în afară de acest final, scenariul e un mic model al genului. Marcel Anghelescu a interpretat rolul principal. Acest mare actor, pe care l-am întîlnit în ultima vreme rar pe scenă în roluri potrivite personalităţii sale, ne-a oferit de astă dată un adevărat recital. Micul funcţionar a fost zugrăvit perfect, pornind de la datele sufleteşti ale eroului (mentalitatea ruginită, obtuzitatea, imposibilitatea de a-şi lărgi universul spiritual), date pe care s-a înălţat construcţia fizică a personajului (dicţie — tărăgănată, incertă, mers — ezitant, lipsă de echilibru, atitudine servilă, expresii . Din fotoliul telespectatorului luite). Ochii — oglinzi ale trăirilor interioare, luminau personajul surprins cu o mare forţă comică, fără pasta caricaturii, cu cele mai nobile mijloace ale artei scenice. Acest recital Marcel Anghelescu a avut ca vioară secundă pe Mihai Fotino, perfect în rol, cald, sugestiv, cu un umor şi un haz abscons de bună calitate. Ar trebui să fim nedrepţi pentru a ignora din restul distribuţiei pe Nineta Gusti, C. Brezeanu, Al. Alexandrescu- Vrancea, Minei Klepper, George Ulmeni. Regia lui Radu Miron a îndrumat cu siguranţă, bun gust (mai puţin în atmosferă au fost scenele de înmormântare, în care umorul grotesc era dilatat la paroxism) şi cu fineţe în dozarea muncii actoriceşti, reuşita spectacolului datorîndu-i-se în bună parte. . Cronica filmului Jandarmul gastronom Schema comediilor în care apare Louis de Fupés, pare a fi în mod fatal osîndită la repetare. Vom găsi întotdeauna o primă parte — să-i zicem — de pregătire a intrigii, care este și cea mai valoroasă, pentru că aici se defineşte în mod comic tipologia personajului, urmată de aventura, mai totdeauna convenţională şi forţată peste limitele verosimilului, pentru ca în final — reminiscenţă a burlescului epocii mute— să se desfăşoare tradiţionala urmărire, în filmul de faţă cu mijloace automate şi din elicopter. Dacă ar fi să definim axiomatic valoarea unui asemenea specimen de comedie cinematografică, am aprecia-o ca direct proporţională cu întinderea primei părţi, pentru simplul motiv că aproape întotdeauna descripţiei comice îi va fi substituită în partea secundă, peripeţia grotescă şi falsul „suspense“. In cazul Jandarmului din Saint-Fropez, de pildă, de Funés, antrenat mai tîrziu în aventură, avea destulă vreme să-şi dezvolte diapazonul comic. In Marele restaurant comedia îşi menţine verva pînă în momentul „atentatului“, cînd împrumută fizionomia aventurii. Din nefericire, transformarea intervine aproape de Început, şi lucrul afectează substan- MARELE RESTAURANT producţie franceză de Jacques Besnard cu Louis de Funés, Bernard Blier (comisarul), Maria-Rosa Rodriguez (Sophia) Noé Roquevert şi Folco Lull. (iar încărcătura de umor a comediei. In mod practic, regizorul Jacques Besnard n-are timp să-l utilizeze pe protagonist decît într-o excelentă şi neaşteptată miniatură parodică, la adresa lui Hitler, tmp-o lecţie — ca fiin Jandarmul la New-York — în cursul căreia Septime îşi muştruluieşte subalternii, deprinzîndu-i cu graţiile amfitrionului, intr-un exerciţiu coregrafic plin de haz şi o ins-' pecţie inopinată. Cam la atîtea numere comice se reduce încărcătura primei părţi care — totuşi — îi permite lui de Funés să-şi afirme şi de astă dată, eroul. E adevărat că noul său personaj repetă aceeaşi întruchipare a autorităţii hipertrofiate, aceeaşi intransigenţă faţă de micile slăbiciuni omeneşti, care făcea deliciul jandarmului din mondena localitate maritimă. Exuberanţa mimică pe baza căreia şi-a clădit popularul comic succesul, devine şi de astă dată un prilej pentru schiţarea unei variante a „tipului“ Funés, devenit acum patron de mare restaurant, ultimă redută a tradiţiei de ospitalitate şi ambasadă a gastronomiei franceze. Deşi comică, apriga rivnă pentru servire exemplară, manifestată de Septime, ar putea folosi multora din colegii săi de breaslă de pretutindeni. Iată de ce, ca şi în cazul jandarmului, şi acest personaj nu încetează să ne fie simpatic, în pofida abuzului de autoritate şi a spiritului său tiranic. Personajul său inocent, antrenat într-un tăvălug de împrejurări care-i sînt străine — aşa cum se întîmplă în alte zeci de comedii franţuzeşti prezentate în ultimii ani, din care cele cu Fernandel erau parcă mai spirituale — se acoperă, fireşte, de glorie în final, după ce a fost răpit, tîrît pe drumurile munţilor, rostogolit pe povîrnişuri şi aruncat, într-o maşină răsturnată, pe trambulinele pîrtiilor de schi. Actorul suportă cu stoicism şi — acolo unde ritmul filmului li mai îngăduie — chiar cu umor, toate încercările la care îl supun scenariştii f din rîndul cărora face parte el însuşi! Foarte bună imaginea lui Raymond le Moigne, mai cu seamă în genericul apetisant colorat, care constituie un fel de potpouri gastronomic menit să ne introducă în atmosferă... T. Caranfil Emisiunea „Gong“ , prezentată de M. Radnev ne-a înfăţişat competent şi edificator o serie de imagini interesante de la Teatrul Naţiunilor din Paris, urmînd ca într-o transmisie viitoare să asistăm la o întîlnire inedită cu marea actriţă Elvira Popescu. Bună a fost şi iniţiativa prezentării unei, suite de balade şi legende pentru copii şi tineret (spectacolul Teatrului „Ion Creanga“ ca şi legenda istorică semnată de Al. Mitru). Magazinul 111 ne-a surprins printr-o amuzantă poveste poliţistă de Guy Abecassis, înfăţişată de regizorul Titi Acs cu nerv şi tensiune şi cu doi actori de farmec : Fory Etterle şi Gh. Mărutză. In sfirşit, o bună transmisie de teatru: „Cazul Oppenheimer“, jucată de colectivul Teatrului „Duda Sturdza Bulandra“ în regia lui Cornel Todea. Numai să nu fie de deochi! Alecu Popovici Mîine se deschide la Muzeul militar central o expoziţie intitulată „Bătăliile purtate de armata română în vara anului 1917 la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz reflectate în grafică“. Sunt expuse 121 de lucrări din colecţiile muzeului,multe dintre ele aparţinind unor autori care au însoţit trupele române în campanie semnate de Isor, Camil Ressu, Siratu, D. Stoica, Alex. Severin, Teodorescu-Sion, Emilian Lăzărescu şi alţii. Expoziţie de grafică BĂTĂLIILE DE LA MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI ŞI OITUZ Atenţie la volan! Vă închipuiţi „surpriza" lucrătorilor din unitatea cooperativei „Radioprogres", cind s-au trezit cu şoferul Constantin Tănase dînd buzna peste ei. Menţionăm că a intrat nu pe uşă, ci prin vitrină, cu maşină cu tot. El se afla — atenţie ! la volanul taxiului cu nr. 2-B-7871, accidentul soldîndu-se, printre altele, cu rănirea, din fericire nu prea gravă, a pasagerului H. M. Din păcate, uneori, accidentul are consecințe fatale. In urmă cu citeva zile, autoatelierul nr. 31-B-6907, condus de Matei Dumitru, a lovit mortal, in dreptul Fabricii de zahăr Chitila, pe cetăţeanul Marin Neagu, în etate de 67 de ani. Din primele cercetări, rezultă că victima a circulat pe partea dreaptă a şoselei, contrar prevederilor legale, iar sofe-ul se face şi el vinovat pentru că nu a păstrat distanţa necesară in depăşirea pietonului. Urmări tragice, pornite de la „mărunte" nerespectări ale regulilor de circulaţie. Atenţie, şoferi ! Dar şiatenţie pietoni ! Depinde te mină folosiţi... In cofetăria „Vargulul" din bd. Muncii nr. 13 s-a ajuns la isteaţa concluzie că farfurioarele şi linguriţele nu-i neapărat necesare şi că un om civilizat poate consuma produsele culinare ale secolului XX după manierele strămoşilor noştri din neoliticul timpuriu. Ca intrare, farfurioarele au fost eliminate. Linguriţele la fel. Au rămas doar prăjiturile care acum se servesc (elegant) în palmă (stingă sau dreapta din alegere). ...şi toată lumea e... mulţumită, inclusiv „Nufărul" care are mult de lucru cu petele „generate“ de frişcă Şi sarailie. Cozonac... in plic Tovarăşul M. Stănoiu cumpără un cozonac cu stafide, iar Ion Bănică din str. 16 Februarie nr. 7 o cutie de conserve cu fasole tăiată. Acasă la „recepţie" primul constată intrigat că faimosul său cozonac posedă stafide doar pe ambalaj, iar al doilea descoperă că fasolea se poate metamorfoza subit în tocană de orez. Nedumeriţi, cei doi ghinionişti ne întreabă dacă la serviciul „control tehnic de calitate" al întreprinderilor „Fructi-Giurgiu* Si „Panificaţie- Herăstrău* n-au fost cumva, de curînd, angajaţi iluzionişti. Ne vom Interesa! Igiena ordonă In fiecare dimineaţă, la faţa centrului de pline din Drumul Taberei (aflat lingi blocul T 1), igiena este făcuta K.O., prin intermediul maşinii cu nr. 32—B— 648. Mai exact, prin Intermediul însoţitorilor care descarcă pîinea, îmbrăcaţi în nişte haine de o curăţenie relativă, ei pătrund la interiorul autodubei, călcînd graţios cu picioarele peste şi printre stivele de lăzi cu piine. Se descarcă apoi lăzile, de la Înălţime, ridicind nori de Praf care se depun, evident, pe jimblele rumene. Deci, la fabrică — halate imaculate, bonete, măşti de tifon. Aici, în faţa centrului de desfacere — reversul medaliei. Igiena ordonă, conform unui afiş de demult : alegeţi cu ochii, nu cu mina. De acord. Dar am întreba, nu fără temei : dacă nu cu mina, atunci de ce cu... picioarele ? Botanică prin parchet Pentru a obţine celebra lalea neagră, grădinarii olandezi au trudit decenii de-a radul. Mai puţin de o oră le-a trebuit unor cetăţeni care locuiesc în blocul P 9 — Drumul Taberei pentru a-şi aduce propria contribuţie întru prosperarea botanicii. Ei au spart betonul trotuarului din faţa casei, răsădind — în „spaţiul verde" creat ad-hoc — o mindreţe de plantă agăţătoare. Printre alte consecinţe, apa rezultată din ploi se infiltrează prin trotuarul făcut şvaiţer, ajungînd «— musafir nepoftit — sub parchetul apartamentului 144. Cum s-ar zice, unii cu foloasele şi alţii cu ponoasele. E cineva dispus să premieze iniţiativa botaniştilor amatori ? Statui şi... fotografii Vegetaţia este atributul oricărui parc. Cind, însă, aceasta îneacă opere de artă şi cultură, care înnobilează şi îmbogăţesc, prin prezenţa lor, insuşi aspectul parcului, faptul este criticabil. Bineînţeles, n-o să criticăm vegetaţia pentru că a îmbrăţişat, incit abia se mai vede, statuia lui Eminescu din Parcul Herăstrău. Altcineva trebuie să se îngrijească de modul cum este amplasată statuia, ca şi de aspectul unor busturi (Chopin, Puşkin etc.) ale căror riduri lăsate de Intemperii, , ar trebui, din cinci in cind, retuşate. Sorin Dacă soluţiile de ordin gospodăresc nu convin, mai există una: lingă busturi să se aşeze şi fotografiile-bust ale celor care neglijează starea jalnică în care se află statuile. Nu de alta, dar ca să ştie toată lumea... Rubrică redactată de Helban, Mihai Sipos bucureştean t Teatru SCANDAL LA BOEMA (Din distribuţie : Gică Fetrescu, Doina Badea, Mihai ducă, Ioana Matache, Anda călugăreanu, formaţia „Sincrona — solist Cornel Fugaru) — Teatrul anticic-muzical „C. Tanase“, la Grădina Boema, ora 20. HORIA ŞI RADU ÎŞI ASUMA RISCUL (Din distribuţie : Horia gerbănescu. Radu Zaharescu, solista de muzică ușoară Christel Bird (Anglia) — Teatrul satiricmuzical „C. Tanase“, la Teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20. Cinema SPARTACUS — film pentru ecran panoramic - Patria (U.8«.15) - i, ».45, 18.30, 20.1*. . „ CĂSĂTORIE IN STIL ITAUAN - Unirea (17.10.21) — 10. 11.1B | grădină -20.30. MOMENTUL ADEVĂRULUI cinemascop — Grădina Progresul-parc (23.94.10) — 20.30. FANFAN LA TULIPE — Lumina (16.23.35) — 9.30, 11.43, 13.45, 16, 18.30, 20.45. CIOCIRLIA — Central (14.12.24) — 0.80, 12.15, 15, 18, 20.45. „„__ COMPARTIMENTUL UCIGAȘILOR — cinemascop — Bucegi (17.05.47) — 9, 11.15, 18, 18.15, 20.45 ; grădină — 20.15 ; Aurora (35.0466) — 8, 10.30, 13, 15.30, 18 ; grădină — 20.30 Arta (21.31.86) — 9, 11.13, 13.30, 15.43, 18.13, 20.45 ; grădină — 20.18, Flamura (23.07.40) — 9, 11-30, 15.30, 18, 20.30. ROBII — Union (13.49.04) — 15.30 20.30 . Moşior (12.52.93) — 15.30. 18 E grădină — 20.30. LADY MACBETH DIN SIBERIA — cinemascop — Drumul Sării (31.28.13) — 15.30. 17.45. 20. VIAŢA LA CASTEL — Cotroceni (13.62.56) — 15.30. 18. 20.30. CIT MAI MULTA MIŞCARE — FOTBALIŞTI, NU UITAŢI COPILĂRIA ! — ŞI ACUM... PUŢINA GIMNASTICA DE la PESCARI ADUNATE - Timpuri Nnl flB.Bl.lft» — de la 9—21 in continuare. PROGRAM CU FILME DE ANIMAŢIE — Union (13.49.04) — 18. MARELE RESTAURANT — cinemascop — Luceafărul (13.87.67) — 8.80, 10.30, 12.30, 14.45. 17, 19.15, 21.30 . Festival (15.03.84) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30, 21 . grădină -20.45 ; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 20.15; Grădina Capitol (16.29.17) — 20.15. PERETELE VRĂJITOARELOR — Capitol (16.29.17) - 8.15, 11.30, 18.45, 18.15, 18.45, 21. CHEMAȚI-E PE MARTIN — Victoria (18.28.79) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.80, 20.45. IERBURI AMARE — Volga (11.91.26) - 9. 1), 13. 16.15, 18.30, 20.45. PESCARUL DIN LOUISIANA — Melodia (12.06.88) — 9, 11.19, 13.30, 18.15, 18.30, 20.45 . Grivița (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 18, 18.30, 20.45. MONTPARNASSE 19 — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18. 20.15 . Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15. DOCTOR PASTORIUS — cinemascop — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18 . grădină — 20 30. TIMIDUL — Cringaşi (17.38.81) — 15.30, 13, 20.30. MAIORUL ȘI MOARTEA - cinemascop — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18 ; grădină — 20.30. PENTRU UN PUMN DE DOLARI — Cinemascop — Mioriţa (14.27.14) — 15.30, 18. 20.30 . Grădina Vital (21.39.82) — 20.30. ANGELICA ŞI REGELE — cinemascop — Colentina (35 07.09) — 15. 18 . Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20.30. MINUNATA ANGELICA, ANGELICA ŞI REGELE — cinemascop — Munca (21.50.97) — 10. 18, 19.45. zodia fecioarei — cinemascop — Grădina Doina (16.35.30) — 20.30 . Grădina Exnoida (18.10 88) - 20.30. MOARTEA VINE PE PLOAIE — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 10, 20.30. INFIDELELE — Cinemateca (13.92.72) — 10. 12, 14, 16.30, 18.45. 21. ASTA ZS TOT CE S-A INTIMPLAT — Lira (31.71.71) — 18, grădină 20.30. UN ȘOARECE PRINTRE BARBATI — Vitan (81.39 82) — 15.30, 18; COMISARUL X — cinemascop — Republica (11.03.72) — 9.15. 11.30, 14. 17, 19.15, 21.30 ; București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.45, 19. 21.15 ; Feroviar (1e.22.73) — 10. 12.15, 14.80, 16.43, 19, 21.15 ; Excelsior (18.10.88) — 9. 11.15, 13.30, 15.30, 18, 20.15 ; Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 18.30. 19, 21.15; Arenele Libertății (23.71.01) — 20.30 ; Stadionul Republicii (15.61.54) — 20.15; DENUNȚĂTORUL — Pacea (31.32.52) -15.30, 18, 20.30. HIPERBOLOIDUL INGINERULUI GARIN — cinemascop — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. SPIONUL — cinemascop — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.30. CRĂCIUN INSINGERAI — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 13, 20.30. DRAGOSTEA MEA - Gloria (22.44.01) — 9. 11.15, 13.80, 18, 18.15, 20.30. ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGARIŢA — cinemascop — Floreasca (12.28.30) — 9. 11.30, 15, 18, 20.45 . Tomis (21.49.46) -9.15, 11.30, 14, 16.30, 19, grădină — 20.30. CARTEA DE LA SAN MICHELE — Giuleşti (17.55.46) — 15.30 18, 20.80. CĂLĂREŢUL DEASUPRA ORAŞULUI — Lira (31.71.71) — 15.30. PRINTRE VULTURI — cinemascop - Dacia (16.26.10) — 8 — 21 in continuare LA VIRSTA DRAGOSTEI - Grădina Colentina (35.07.09) — 20.30. SELECŢIUNI DIN PROGRAM AZI PROGRAMUL I 16.15 Recital de operă Mihail Arnăutu 17 30 Ascultaţi şi recunoaşteţi... (muzică simfonică). 18.05 Radiosimpozion Demografie şi progres social. 19.00 Concert de melodii româneşti. 19.30 Sport. 19.40 Varietăţi muzicale 20.00 Radiogazeta de seară. Cronica economică. 20.30 Solişti şi orchestre de muzică uşoară. 21.05 Antena tineretului. 22.45 Moment poetic. Versuri din revista „Iaşul literar“ 0.05 Melodiile nopţii. PROGRAMUL II 16.00 Muzică uşoară de Anatol Albin şi Petre Firulescu. 1710 Duete din opere. 18.00 Solişti, orchestre, melodii — muzică uşoară 19.30 Interpreţi de odinioară ai muzicii noastre populare : taraful Ioniţă Bădiţă, Maria Zlătaru, Avram Ticuseanu, Teodor Zavaidoc, taraful Nelu Busuioc. 19.45 In jurul globului. 20.00 Concert înregistrat de orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijor Emanuel Elenescu 20.45 Înregistrări de la recitalul de poezie „De la Shakespeare la Arghezi“ — versuri de dragoste din lirica universală : Iannis Ritsos — „Sonata olarului de lună" (traducere de Nina Cassian). Recită Irina Răchiţeanu-Şirianu. 21.05 Solişti de muzică uşoară : Luminiţa Cosmin şi Michael Hallyday. 21.25 Cercul melomanilor : Muzica de „divertisment" în creaţia lui Haydn şi Mozart. 23.07 Melodii româneşti. MÎINE PROGRAMUL I 5.05—8.00 Program muzical de dimineaţă. 8.20 Moment poetic interpretat de Maria Voluntaru de la Teatrul Naţional „J. L Caragiale8.25 La microfon, melodia preferată, 11.03 Cronica «■conomică. 11.18 Parada soliştilor şi a orchestrelor de muzică uşoară. 12 4. Din muzica popoarelor. 13.13 Succese ale muzicii uşoare 13.30 întîlnire , melodia populară şi interpretul preferat. 15.05 Cărţi care vă aşteaptă. 15 . „Personaje din opere româneştiIon din opera „Năpasta« de Sabin Drăgoi Televiziune 18.00 La ordinea zilei. Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. 18.20 „Mult e dulce şi frumoasă“... Emisiune de limba română. 18.50 Pentru tineretul şcolar. Studiat, pionierilor . „In excursie“. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologie. Publicitate. 20.00 Aventurile lui Tarzan. 20.30 întrebări la care s-a răspuns, întrebări la care nu s-a răspuns încă... Emisiune de ştiinţă. 21.00 Magazin-varietăţi. 21.30 Dicţionar de personaje. Litera „O“. 22.00 De la Giotto la Brancusi. Emisiunea a XV-a. 22.20 Seară de balet. Dansează Valentina Massini. 22.45 Telejurnalul de noapte 23.00 Închiderea emisiunii.