Informatia Bucureştiului, octombrie 1967 (Anul 15, nr. 4395-4420)

1967-10-02 / nr. 4395

I­n ziua inaugurării,un­ grup nu­meros de muzicieni­­nu mai con­tenea cu exclamaţiile admirative. Şi de ce nu ? Săli nu numai spaţioa­se, dar şi decorate cu mozaicuri şi vi­tralii ; fotolii de marochin cu audiţie la căşti; impecabile standuri de pro­bă ; rasteluri ireproşabile. Iar la sub­sol, o sală de audiţii cum nu se poate mai îmbietoare. Ne costase cam mult, dar Uniunea compozitorilor aspirase să construiască altceva decit un simplu magazin : o veritabilă casă a muzicii. Sigur că n-aveau să lip­sească partiturile şi cărţile muzicale, instrumentele şi aparatele pentru mu­zicieni şi melomani, discurile (micro şi stereo), topurile de hirtie cu por­tative etc. etc. Dar magazinul „Mu­zica“ urma să devină şi locul predi­lect de intilnire a muzicienilor cu me­lomanii. Şi prevederile s-au adeverit. Cind a apărut imprimarea „Oedip", interpreţii principali au dialogat cu melomanii, după exemplificările din sala de audiţii a magazinului. Cite un muzicolog venea­­ să-şi prezinte o carte recent­ apărută. Adevărat că după a­­semenea manifestări, casieriţa lucra de trei ori mai mult ca de obicei (dar CONTRAPUNCT „MUZICA“ ABANDONATĂ nu protesta). Dar dincolo de aceste realizări — deloc neglijabile — mai era una care nu se contabiliza med­ieri : magazinul devenise un mic — dar cit de util — focar de cultură muzicală. Muzicienii şi muzicologii cumulaseră şi atribuţii de pedagogi cu tact — şi nu cred să fi fost vre­unul nemulţumit că a avut ocazia să cunoască foarte de aproape oameni din publicul care o aplaudă. Era, mi se pare, acest magazin „Muzica'', o poartă deschisă către stradă pentru cine dorea să pătrundă ceva mai in­tim in universul artei sunetelor. „Muzica“ e tot acolo, pe calea „Vic­toriei — cu decorurile, cu sala de au­diţii, cu fotoliile avind audiţie la căştii cu rastelurile elegante... Şi totuşi, „Muzica“ a fost abandonată. E o uni­tate comercială oarecare, unde se des­fac produse muzicale (nu prea multe) contra bon achitat la casă. Intîlniri cu muzicienii ? Nu. Audiţii de discuri in prezenţa interpreţilor ? Au fost o dată, intr-o zi caniculară din vara aceasta, un cetăţean corpolent şi asu­­dind teribil, se prăbuşise într-un fo­toliu , asculta la căşti o bossa-nava Şi înghiţea des dintr-o sticlă de Pepsi­Cola. Cind a isprăvit băutura, s-a sculat şi a întrebat grăbit vinzătoa­­rea : „Unde să pun sticla !“ Şi a pră­­tat în sunetele triumfale ale b­ossa­­novei. Poate că „Muzica" a obosit slujind o singură artă. Poate că aspiră la po­livalenţă. N-ar fi de mirare, cu pa­latul pe care ii, deţine, imaginaţi-vă acolo, in calea Victoriei, pe care o străbatem zilnic, o casă a artelor unde să întilnim şi muzicieni, şi pictori, şi sculptori... A. Sandu ÎN VIZITĂ LA MUZEUL SATULUI. Cîteva ore „la ţară“ şi o amintire plăcută — fotografia 1 SPECTACOLUL „TROILUS ŞI CRESIDA“ PREMIAT LA BELGRAD Pe adresa Teatrului de comedie a sosit astăzi o tele­gramă din partea juriului Festivalului internaţional de teatru experimental, care a avut loc recent la Belgrad. Telegrama informează despre distincţia acordată spec­tacolului românesc cu „Troilus şi Cresida" - în regia lui David Esrig - apreciat ca „cea mai valabilă repre­zentaţie privind, noile tendinţe în arta spectacolului". Incursiuni în etnografie Şi în această vară cercetători de la Muzeul satului, co­­lindînd plaiurile ţării, au descoperit noi piese ce vor îm­bogăţi „satul" de pe malul lacului Herăstrău. îndepărtata Ţară a Lăpuşului îşi va trimite un mesager simbolic la muzeu : o gospodărie din secolul al XIX-lea, reprezentativă pen­­tru regiune. Cerce­tări de luni de zile au căutat să iden­tifice toate amănun­tele în legătură cu interiorul şi orna­mentaţia arhitectu­rală a locuinţei (care este foarte asemănătoare cu cea a bisericii din Sur­­deşti — monument istoric). „Interiorul locuin­ţelor ţărăneşti ro­mâneşti" — iată care este tema noii expoziţii care se va deschide la Muzeul satului în luna oc­tombrie. Cele 300 de obiecte de inte­rior ţărănesc ce vor fi prezentate au fost achiziţionate în regiunile Crişana, Maramureş şi Hu­nedoara. Cu spriji­­ul Mu­zeului satului, în Casa Băniei, vechi document istoric din Craiova, se va deschide în oprind o secţie de etnogra­fie a regiunii. In pivniţele casei se va amenaja o sală care va oglindi în limbajul simbolic al pieselor de muzeu, ocupaţiile specifice ale oltenilor. La etaj, vor fi prezentate realizările meşteşuga­rilor acestor meleaguri. Trei săli de mu­zeu vor fi împodobite cu ni, catrinţe, bete. Nu va lipsi unul din cele mai pitoreşti aspecte : un interior de nuntă oltenească cu costumele tradiţionale, tradiţionala ladă de zestre, bradul de luptă etc. La Sibiu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea muzeului Bruckenthal, se va descinde un Muzeu al tehnicii populare. Culese din toată ţara şi reunite în noul muzeu, piesele expuse vor ilustra încă o dată fantezia şi puterea de creaţie, a poporului nostru. A ■ • început de stagiune la Teatrul X­I. Nottara • Aseară, Teatrul „C. I. Nottara" şi-a deschis noua stagiune cu prezenta­rea, în reluare, a piesei „Petru Ra­­reş“, de Horia Lovinescu, dramă istorică ce­ evocă domnia ultimului descendent direct al marelui voievod Ştefan. (Direc­ţia de scenă — Sorana Coroamă, lau­reată a Premiului de stat). „ La 15 octombrie, spectatorii vor putea asista la una dintre premiera acestei stagiuni - „Lovitura“ de Sergiu Fărcăşan, care dezbate o problemă im­portantă inspirată din realitatea coti­diană. Lucrarea condamnă mediocrita­tea şi mai ales incapacitatea unora, con­jugate cu tendinţa de denigrare a celor care reuşesc să iasă din anonimat.­­ Cealaltă premieră anunţată este co­media „Cînd luna e albastră“ a drama­turgului contemporan american F. Hugh Herbert. Acţiunea aduce în prim plan o idilă înfiripată între doi tineri ce se cunosc pe stradă întîmplător, şi care în finalul piesei vor ajunge la concluzia că trebuie să se căsătorească (deşi ac­ţiunea nu cuprinde decit un interval de 24 de ore).­­ Cu ocazia aniversării unei jumătăţi de veac de la Marea Revoluţie Socia­­listă din Octombrie, teatrul va organiza un spectacol festiv, al cărui scenariu va însuma fragmente semnificative din cîteva piese ce evocă luptele proletariatu­lui rus din anul 1917. („Familia** de I. po­­pov ; „Pe malurile Nevei“ de I. Treniov; „în numele revoluţiei“ de N. Şatrov ; „Omul cu arma“, „Orologiul Kremlinu­lui“ și „A­ treia, patetica“ de N. Pogo­din), cit și fragmente din poemul „Le­nin“ și „Poemul lui Octombrie“ ale lui Vladimir Majakovski. (Scenariul și re­gia : Al. Ciprian). ^4 Electrecord de toamnă Zilele acestea magazinele specializate în vînzarea discurilor muzicale vor o­­feri, numeroase surpri­ze... imprimate. ga la­uzica ușoară (seria jaz), e re­if­ar prezentată de un disc micro (30 cm.) cu 14 melodii, în limbile italiană, franceză, engleză, germană și română. Interpreţi: Remo Ger­mani, Ilinca Cerbacev, Orlando, Mar­gareta Pîslaru, Michele, Irenne Ca­rroll, Drafi Deutscher. Patru din melodiile compuse de Salvatore Adamo, vor fi interpreta­te (în limba franceză) de Alida Că­­lugăreanu : „Je veux crier ton nom“, „Ballade à la pluie“, „Car je veux“, „A votre bon coeur“. Un disc micro (17 cm) va cuprin­de patru melodii de muzică uşoară italiană ciitate de Cristian Popescu, pe un alt disc Ingeb­re Haide inter­pretează muzică uşoară în limba germană, iar în limba indiană cîntă patru melodii, Narghita, acompaniată de orchestra Sile Dinicu. Pentru iubitorii muzicii populare cin­­tăreţele Tiţa Ştefan şi Cornelia Bâlu au imprimat două discuri (17 cm) cu melo­dii populare, iar soliştii instrumentişti Fărâmiţă Lambru (acordeon) şi Luca Novac (taragot) vor interpreta, pe alte două discuri micro, cîteva din­tre cele mai apreciate melodii popu­lare. Un buchet de romanţe va fi ofe­rit ascultătorilor de cîntăreaţa Mia Braia („Ce ţi-ar spune poarta ta“, „Din ochii care-au plîns vreodată“). Un iubitor al muzicii enesciene în faţa standului • Planeta insectelor Trăim pe o planetă a insectelor deși nu ne dăm prea bine seama de acest lucru decit atunci cînd statisticie­nii ne pun în faţă ci­frele lor. Sute de mii de specii, In miliarde de miliarde de exem­plare, foiesc în aer, pe sol, sub pămînt ducînd un teribil război pentru hrană. Numai In India pagubele provocate a­­nual recoltelor de către insecte echivalează cu consumul a 40 de mi­­lioane de oameni. După cum se prevede, cheltu­ielile S.U.A. pentru in­secticide vor ajunge în 1975 la un miliard de dolari. Deocamdată vic­toriile oamenilor se do­vedesc efemere­ prin selecţie naturală apar mereu specii rezistente la ultimele noutăţi în domeniul insecticidelor. Noile specii, dezvoltate prin înmulţirea unor in­divizi rezistenţi, nu nu­mai că se dovedesc i­­mune la substanţele to­xice, dar capătă şi o­­biceiuri noi care le a­­jută să evit­e contactul cu acestea. Se pare că singura soluţie consta în combaterea lor cu ajutorul unor arme bio­logice — contaminarea cu virusuri şi bacterii care le distrug fulge­rător. • Beton zaharat Ce se poate introduce în be­ton pentru a-i mări rezistenţa î Fier — veţi spune — şi căpă­tăm beton armat. Altceva ? Dacă vă gîndiţi în continuare tot la materiale dure, nu sînteţi pe dru­mul bun. După cum menţionează revista sovietică „Znanie sila“ e suficient ca în be­ton să se adau­ge, zahăr 10,05 la sută din greutate­ pentru a-i spori substanţial rezis­­tenţa la comprimare şi Slambaj. Aşadar, cînd I.A.L.-ul vă e­­fectuează lucrări, aruncaţi prin­tre materiale 2,3 bucăţi de za­hăr !... Cine ştie... © 2 000 DE MEDICI DIN 46 DE ŢARI AU DISCUTAT CINCI ZILE ASUPRA UNUI SINGUR SUBIECT: diabetul. (2 la sută din populaţia lumii e bolnavă). Concluzia — nu e vorba de o boală de care cineva poate suferi mai mult sau mai puţin grav, ci de un complex de afecţiuni metabolice din care rolul principal nu îl are excesul de zahăr în sînge. De­ocamdată, însă... s-a recomandat con­tinuarea tratamentelor clasice. O 12 000 de specialişti la al XIV-lea Congres dentar mondial, iar puţin mai tîrziu la o reuniune a ORCA (Organism de cerce­tări asupra cariei), au ajuns la aceeaşi concluzie ; singurul re­mediu constă în fluorizarea apei potabile (2 mg la 1 litru). Se pare că fluorul diminuează solubilitatea ţesuturilor dentare şi împiedică acţiunea bacteriilor. U.R.S.8., Statele Unite, ţările nordice europene nu adoptat deja această soluţie. În regiunile unde fluorizarea apei se pra­tică de 20 de ani, numărul cariilor dentare a scăzut, cu 60—70 la sută. Spre disperarea indusi-'si de scobitori... Redactorul rubricii : A. Banc Expoz • Librăria „Universală" găzdu­ieşte, începînd de azi, expoziţia de carte a Editurii Academiei Bulgare de Ştiinţe, care va putea fi vizitată pînă la data de 15 octombrie.­­ Sîr­bălă în sa,a­min M­ Ma­gheru nr. 20 s-a deschis expoziţia de pictură şi grafică Vicenţiu Gri­­gorescu. Artistul expune 30 de lu­crări în ulei şi tempera. Expoziţia rămîne deschisă pînă la 21 octom­brie.­­ La 5 octombrie, ora 19, la sala Dalles, se va deschide un grup de expoziţii personale : — expoziţie de „colaj şi desen" — Ion Iliţan; — expoziţie de pictură — Ion Pacea şi Sultana Maitec; — expoziţie de sculptură — Silvia Radu. De ase­menea, va fi prezentă aici expoziţia unui grup de pictori graficieni : Be­nedict Ionescu, Geta Brătescu (care expune grafică şi tapiţerie) şi Au­rel Cojap (care expune grafică şi pictură în ulei) IN MOD musc, Ulmul joaca un rol tot mai însemnat in des­tinul micului ecran, mai ales de cind a apărut telerecordingul, a­­ceastă maşinărie cu memorie vi­zuală cenuşie. Intr-o singură săp­­tâm­ina am vizionat trei filme : „Magazinul de pe strada mare“, celebra producţie a studiourilor cehoslovace, demonstraţie de mari virtuţi actoriceşti şi atmosferă densă, apoi ne-am întîlnit cu na­şul suspensului, domnul Hitch­­­cook in ..Coloana a 5-a", film cam de a doua mină, dar cu citeva planuri şi un final care-l aminteaţi pe maestru. Şi dacă pe Hitchcook l-am recunoscut puţin, pe René Claţr abia că l-a«i văzut in naiva peliculă „Frumoasa vrăjitoare", cu Marlene Dietrich- Dar, nu înţelegem de CC, nu ştiu cii­e, se incăpăţînează să anunţe mereu drept premieră pe tară, Dime pe care le-am văzut cîndva jucate şi răsjucăte. In fiecare sîmbătă, (şi de-ar dura cit mai mult) Stan și Bran împart cu generozitate în 20 de mi­­­­te­r­nute poante cit pentru o stagiu­ne a unui teatru de estradă. Te­­leenciclopedia înghite cantităţi imense de celuloid, unele indi­geste, a­ltele captivante, ca ulti­mul documentar despre Bourde­lle, tot filmul ne chinuie cu Ivanhoe (şi mă tem c-o să ră­­mînem cu această imagine a lui Itoger Moore), pelicula reţine o excelentă aventura a ech­ipajului Val-Virtej (O cursă extraordinară) cu actori foarte potriviţi şi tot el Împlineşte cu bune efecte pro­gramele „Magazinului 111“, şi cu subspecia desenului­ animaţ, după cum tot el ni-l aduce pe Kimble — Evadatul, melodramatic dar, a cărui ultimă peripeţie era mai puţin firavă. Filmul ne este un bun prieten, aducîndu-ne rapid imaginile cotidiene, şi tot el poate fi, aşa cum o vom face, subiect de discuţii despre experi­ment Şi rolul lui (Fuga)... Alecu Popovici Prin intermediul a 50 de panouri cu fotografii reprezentind documente, facsimile, monumente istorice sau elemente de viaţă, expoziţia „Arta scrisului“ prezintă o succintă istorie a scrisului, din cele mai vechi timpuri şi pînă la modernele ziare de astăzi. Expoziţia, organizată de UNESCO, este deschisă la sala Casei de cultură a I.R.R.C.S. S­e ştie că această piesă a fost în 1956 taxată drept echiva­lentul teatral al „noului val" din cinematografie şi a însemnat, cel puţin pentru teatrul englez, un mo­ment de cotitură. Titlul acestei piese program avea să denumească o în­treagă generaţie literară cunoscută sub numele de „tineri furioşi“,­ auto­rul ei să devină şef de şcoală (sau curent) în dramaturgia engleză, urm­at fiind de o pleiadă din care numim doar pe A. Wesker, B. Behan, J. Ar­den şi H. Pinter. Se ştie că revolta furioşilor vizează fără nici un soi de menajament conformismul, filistinis­mul şi convenţionalismul sufocat a­l societăţii engleze , rebeli şi disperaţi, eroii literaturii furioşilor simt în ţe­sătura deasa a normelor şi prejude­­căţilor sclerozate, pericolul­­ morţii spiritului, a încarcerării individului. Prototipul „furiosului“ a fost şi este Jimmy Porter, eroul acestei drame domestice , amestec deconcertant de sinceritate şi maliţie, de tandreţe şi cinism, de vanitate şi onestitate — cum îl caracterizează însuşi John Osborne — Jimmy Porter este un nemulţumit gălăgios şi mînios îm­poo­triva tuturor, ceea ce îl face să-şi reverse fără încetare imprecaţiile sale violente, ireverenţioase, dar sincere. Aparent, datorită tăioaselor şi neplă­cutelor sale adevăruri, ne apare ca un protestatar, ca un revoltat social, dar nu e greu de observat că violenţa lui este de prea multe ori lipsită de orizont, este foarte anarhică şi limi­tată. Pentru­ că în ciuda inteligenţei sale, a îndreptăţitei sale mînii, el nu are curajul să lupte piept la piept cu societatea ; strigătul lui este de aceea şi violent şi zguduitor şi amar şi drept, dar şi înăbuşit ca al oricărui învins ; este un strigăt fără ecou căci C­ronica totttr&lA nu are sens şi perspectivă. Ca foarte multi eroi ai literaturii furioşilor — poate mai puţin eroii lui W­esker -r­­si Jimmy Porter este un nevolnic, un disperat — un derutat; degeaba acu­ză el, urlînd isteric „că nu mai sînt cauze drepte", deoarece el însuşi este „un rebel fără cauză“, poate demn de a fi compătimit, în nici un caz demn de admirat. Pornind de la această idee îşi con­cepe spectacolul tânărul regizor An­drei Blaier, care merită felicitări, nu numai pentru curajul de a se apropia de un text după care s-a făcut şi un excelent film, de care însă nu s-a lă­sat influenţat, ci mai ales pentru cla­ritatea şi pentru luciditatea punctului său de vedere. Această dramă domes­tică, Andrei Bişt­er o i­nterpretează cu­ sensibilitate, neocolind momentele de melodramă, oarecum banale, tratîn­­du-le ca adevăruri de viaţă. Tonul spectacolului este sincer pentru că şi regizorul este sincer faţă de eroii dramei, se înţelege perfect nuanţele psihologiei lor de tineri aflaţi pe ca­lea maturizării. Am înţeles şi de ce talentatul regizor al filmului „Dimine­ţile unui băiat cuminte“ a ales această piesă pentru debutul său în teatru , pentru că îi este foarte familiară lu­mea spirituală a acestor tineri, pen­tru că le înţelege neliniştile şi căută­rile. Spectacolul, bine gîndit şi con­dus, transmite frumos şi cu emoţie ceea ce este omenesc în zbaterea inte­rioară 3 eran­şi, ceea ce este tulbu­rător şi contradictoriu îţi acest erou furios. Foarte atent la mişcarea su­fletească a personajelor dramei, la relaţiile dintre ele, regizorul uită to­tuşi că teatrul cere o altă deconcen­­trare şi se lasă uşor tentat să caute detalii şi prim-planuri proprii lim­bajului cinematografic, ceea ce preju­diciata asupra ritmulu reprezen­taţiei. Pe Jimmy Porter îl interpretează Emmeric Schăffner, care intuieşte foar­te exact stările de iritare caare moc­nesc în acest rebel, reg­izînd unele momente foarte bune ,c­u­tucrire sar­castică şi ci­teva piomente de tristeţe însetată de afecţiune ale acestui totuşi­­— sentimental. Actorul un roi s-a părut încă deplin „aşezat­“ în rol, s-a „încălzit“ foarte greu şi nu este stăpîn suficient pici pe text. Cu totul remarcabilă Ileana Predescu, întruchipînd-o cu adîncă sensibilitate pe tînăra Alison, debusolatâ în in­­fernul căsniciei sale. Excelerul este Virgil Agăşanu­ în Cliff- iucînd spon­tan, stumplu şi degajat, farmecul zbur­dalnic şi stîngăcia adolescentină a prietenului ideal. Păcat că Cina Pa­triciu­ (Helene) găseşte abia in final cheia personajului său contorsionat, pe care l-a simplificat. Decorul lui Paul Adorinovschi con­­cretizează în amănunte şi sugerează în­ ansamblu atmosfera de mizerie, de loc boemă, şi de cenuşiu apăsător al mansardei, în care se zbate şi urlă violent, ridicol, mult prea însingurâ­nd Jimmy Porter. Emil Riman TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA și „Privește înapoi cu minte“ JOHN OSBORNE “ teatru LACUL LEBEDELOR (Din distribuţie­: Alexa Mezincescu, Dan Moise, Gheorghe­­ Constantinescu, Adrian Caracaş. Dirijor :­­ Constantin Petrovici) — Opera Română, * tel. 1648.20, ora 19.30. SINGE VIENEZ (Din distribuţie : Ion Dacian, Cleopatra Melidoneanu, Lilli Du­­şescu, Mana Wauvrina, Valii Niculescu, George Hazgau. Dirijor : Constantin Ră­­dulescu) — Teatrul de stat de operetă, tel. 11.80.11, ora 19.30. bem. HAKELE SUCCES reMugmma de W.SHAKESPEARE In sala TEATRULUI DE COMEDIE str. Măndinesti nr. 2 JOI 5, VINERI 6, octombrie — ora 19.30 si DUMINICA 8 OC­TOMBRIE — ora 10,30 şi la TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA'’ sala Matei Mitle — bd. Schitu Mă­­gureanu nr. 1 LUNI 9 OCTOMBRIE, ora 19,30 Biletele se pun în vînzare la agenţia din calea Victoriei 68, casa Teatrului Mic din str. p. Miile nr. 16 (telefon 14.70.81) şi casa Teatrului de Comedie, str. Măndineşti nr. 2 (tel. 16.64.64). J DOI PE UN BALANSOAR (In distri­buţie : Victor Rebengiup, Leopoldina Bălănuţă) — Teatrul Mic, în sala Teatru­lui de comedie, ora 19.30. MARTORII SE SUPRIMA (Din distri-­­ buţie : S. Mihăilescu-Braila, Tamara Buciuceanu-Botez, Iulian Necşulescu, Maria Georgescu-Pătraşcu) — prezintă Teatrul Giureşti, în sala Studio a Tea­trului naţional „I. L. Caragiale“, ora 19.30. Premiere TESTAMENTUl INCAŞULUI — Cine­mascop — Luceafărul (15.87.67) — 9, 11.15, 13.30, 13.15, 18.30, 20.45 ; Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 ; grădină — 19.30 ; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 18.30; Grădina Doina (16.35.38) — 19.15; SECERIȘUL ROȘU — Victoria (16.28.79) ----- 9, 1145, 13.30, 16, 18.30, 20.45. O ZI NU TOCMAI NOROCOASA — Capitol (16.29.17) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45. FARAONUL — cinemascop — ambele serii — Republica (11.03.72) — 9.45, 13.15, 16.45, 20.15 ; București (15.61.54) — 8.45, 12.15, 15.45, 19.15 ; Feroviar (16.22-73) — 8.15, 12.15, 16.15, 20.15 ; Excelsior (18.10.83) — 10. 15, 19. SPARTACUS — Cinemascop — am­bele serii — Floreasca (12.28.30) — 9.30. 16, 19.30. FRENCH—CANCAN - înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 10, 15.45, 18, 20.30. ŢAR ŞI GENERAL — cinemascop — Griviţa (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. d­-16. ŞEFUL SECTORULUI SUFLETE - nemascop — Volga (11.91.26) — 10, 18.15, 20.30. CANALIILE rr. Union (1349.84) — 15.30, 18, 20.30. CIQCIRLIA - Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. FANTOMAS contra SCOTLAND YARD — cinemascop — Patria (ni.86.25) — 9.15, 11.30, 14, 1645, 19, 1r.IS I Melo­dia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21. Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Progresul-parc (23.94.10) — 19.30 ; Sala Palatului, (15.73.72) — 17.30, 20.15; CASTELANII — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.15, 20.30 ; Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.30. CINE VOIA S-O UCIDĂ PE JESSIE 7 — cinemascop — Lumina (16.23.35) — «45, 11.30, 13.45, 16. 18.30, 2045 . Miorita (14.27.14) — 15, 17.30, 20. CUM SA FURI UN MILION — cine­mascop — Giuresti (17.55.46) — 15, 17.45, 20.30 . Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 18, 20.30. PRIZONIERA DIN CAUCAZ — Unirea (17.10.21) — 16, 18.15, 20.30. calatoria fantastica — cinema­scop — Pacea (31.R2.02) — 15.45, 18, 20.15. jandarmul la new YORK — cine­mascop — Crîngași (17.38.81) nr 15.30, 18, 20.80. SUS­ȚIINILE DOMNILOR POLIŢIŞTI ! — Gloria (22.44.01) —9, 1145, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Tomis (21.49.46) — 9, 1145, 13.30, 15.45, 18, 20.15, grădină — 19. DIRIJORUL NICOLAE CHIRCULESCU — TĂMĂDUIRI — O NUNTA LA OL­TENI - PERFECȚIUNEA E ROTUNDA — FETITA CU CHIBRITURI — DIRIJO­RUL STRĂZII — GATEALA CAPULUI — Timpuri Noi (15.6140) — de la 9—21 în continuare. NU-I PACE SUB MĂSLINI — 1 ma­te­ca (13.92.72) — 10, 12, 14, 16.30. PROCESUL DE LA VERONA — Cen­tral (1442.24) — 9. 12, 15, 18, 20.45. SINGUR PE LUME — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18. grădină — 20. Lira (31.71.71). — 15.30, 18, 20.30. MARELE RESTAURANT — cinemascop Buzesti (15.62.79) — 15.30, 18. grădină — 20.30. OMUL PE CARE ÎL IUBESC - Popu­lar (35.1547) — 15.30 18. 20.30. SA-MI FACETI una CA ASTA ! -Vital (21.39.82) — 15.30, 18, grădină - 19. Cotroceni (13.62.56) — 15.30,­­ 18. 20.30. RECOMPENSA — cinemascop — Mo­dern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 1645, 18.30, 20.45. Arenele Libertății (23.71.01) — 19.30. Grădina Capitol (16.29.17) — 49. SURCOUF, TIGRUL CELOR ȘAPTE MARI — cinemascop — Aurora (35.04.66) — 8.30, 10.45, 13, 15.30, 18, 20.30, grădină — 19. Arta (21.31.86) — 15.30, 18, 20.30, grăd­ină — 19. Bucegi (17.05.47) — 16, 18,15, 20.30, grădină — 19. PANTERA NEAGRA — cinemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.30. MINUNATA ANGELICA — cinemascop —­ ANGELICA SI REGELE — cinema­scop — Ferentari (23.17.50) — de la 11—19 in continuare. CU BARBATII E O ALTA POVESTE — Colentina (35.07.09) — 16. 18.15, 20.30. CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKAN­SAS — cinemascop — Dacia (16.26.10) — de la 8—21 în continuare . Munca (21.50.97) — 16, 18,15, 20.30. DRAGOSTEA MEA — Cosmos (35­4 9 4­5) — 15.30, 18, 20.30. COMISARUL X — cinemascop — Mo­șilor (12.52.93) — 15.39, 18, grădină - 20,80. A apărut PRESA IASIRĂ Nr. 8/1967 SUMAR : Const. Mirea , Z,ieru­. factor dinamic în viaţa socială. SCHIMB DE EXPERIENŢA Ioan Bota, V. Cos­tin, Gh. Stincuiescu: Munca organizatorică a ziarului regional (II). Ioan Herţeg: Fenome­nele non economice şi so­ciale ale satului în ziar LITERATURA ŞI ARTA LA RADIO 1. Tudor Arghezi, Radu Beligan, prof. univ. G. C. Nicolescu, acad. D. Pa­naitescu-Perpessicius, Tu­dor Teodorescu-Branişte. EVOCĂRI, AMINTIRI. 2. Alexandru Amzules­­cu, Anton Brettenhafer, Marin Bupur, prof. univ. d dr. Const. Ciopraga, prof. univ. dr. docent Alexan­dru Dima, prof. univ. dr. Ovidiu Grimba, Alecu I­­van Ghik­a, conf. univ. dr. Dumitru Micu. (An­chetă : EMISIUNI DE AZI, EMISIUNI DE MÂI­NE...). 3. Iulus Tundren : CUL­TURA LA RADIO. XXX Vizitînd expoziţia „Karl Marx — Capitalul­­? 100 de ani de la apa­riţie". CONSPECTE PROFESIONALE (II) Sergiu Fărcăşan: Con­strucţie şi introducere. STUDII ŞI ANALIZE DE PRESA Preda : Ziarul, a opiniei pu-Const. expresie lilice. PAGINI DE ISTORIE Virgil Popescu: Mără­­şeşti, Mărăşti, Oituz în presa vremii. CUM SCRIEM Magdalena Popes­cu-Ma­­rin : Verbe noi. XXX prin activitatea U­niunii ziariștilor. XXX La Casa ziariștilor XXX Pe scurt — De pre­,­tutindeni. ­ ASISTENTA MEDICALĂ DIN ÎNTREPRINDERI LA.. CONSULTAȚIE 1 (armelie din nog. ) reglementat (9—16) prin revenirea la post a medi­­­ cului unităţii ). Vizităm dispensarul, care a fost datat cu mobilier­­­hau (fişier, birouri, mese medicale), aparatură, truse medicale noi ş.a.m.d. Totul este pus la punct, curat, încă un aspect de reţinut : programul celor trei asis­tente asigură, prin rotaţie, , funcţionarea dispensarului (de dimineaţă pînă seara (7,30—20,30), elevi, la dispo­­­­ziţia tuturor celor ce lu­crează în schimburile I şi­­ II.­ ­ AMBALAJE PE POST UE.".. PACIENŢI ■ Intr-una din zile, la uni­tatea II a întreprinderii „Fraga“ puteai vedea o­­ scenă care făcea să ţi se I Strings inima. Trei băr­baţi se Străduiau să trans-f porte pe braţe o femeie care se s­miră rău, au reuşit cu greu să o urce ’ Pe trepte pină la etaj, la 14 punctul de săpătate. % „.Dar de ce tocmai ia » etaj ■} se știe doar că e 1 indicat să se amplaseze ca­­l­binetele qaedicale ia par- 1 ter — ba, mai mult, cit % mai 1» îndemîna munci- J torilor, in drumul lor, î dacă se poate, pentru ca «ei să nu piardă timp cu * deplasarea de la tocul de I muncă pipă acolo. Atunci? Este la mijloc, aici, o­­­ „poveste cu cintec“. Să o­­ ascultăm. Cuiva (n-am aflat cui) i-a venit ideea să amenajeze la unitatea II „Fraga“ nişte birouri ale ministerului. A zărit cabinetul medical (care se găsea într-un local cores­punzător, întrunind in mod aproape ideal condi­ţiile de amplasare, la par­ter, in drumul muncitorilor spre vestiar) şi a hotărlt : „Aici vor fi birourile. Ca­binetul să se mute unde va găsi“. Nu s-a găsit decit o încăpere necorespunză­­toare, la etaj. In schimb... a găsit ministerul alte în­căperi pentru birouri şi le-a instalat acolo, renun­­ţînd la cabinetul unităţii „Fraga“. Aşa incit, nu fos­tul local al cabinetului poţi vedea acum, prin ferestre, nişte... ambalaje. — De ce stă localul ne­­folosit — sau, mă rog, fo­losit pentru depozitarea ambalajelor ? — Conducerea întreprin­derii trebuie să aprobe re­venirea cabinetului în ve­chiul local — ni se răs­punde. (Cine o opreşte să aprobe ?). — Totuşi, pînă atunci măcar curăţenia s-ar putea asigura în mai bune condi­ţii în actualul cabinet. „Explicaţia“ primită la a­­ceastă observaţie trezeşte uim­ire: „Nu avem perso­nal pentru curăţenie“. Necorespunzător arată şi dispensarul medical al Uzinei „Color“. Dar cum in întreprindere se fac acum unele amenajări, să sperăm că va veni şi rin­­dul cabinetului ! UŞA FERECATĂ Nu e o figură de stil. Uşa punctului de sănă­tate din unitatea II a în­treprinderii „Electrotehni­ca“ este, cel mai adesea, închisă. „Cabinetul nostru medical — se spune in scrisoarea trimisă redac­ţiei — este dotat cu tot ce trebuie pentru îngrijirea sănătăţii salariaţilor. Dar atita fiu e de ajuns, pen­tru că aceste materiale stau in majoritatea timpu­lui încuiate. Asistenta Ma­ria Cojocaru lipseşte cu ionile, iar cînd vine nu respectă programul, sosind cu întîrziere şi plecînd mai devreme“. Motivul acestor absenţe neverosimil de îndelungate (numai anul acesta asisten­ta a lipsit patru luni în­cheiate) l-am aflat din dis­­cuţia cu Insăşi Maria cojocaru , studentă, trebuie să inviţ. Doar n-o să-ip* neglijez facultatea !“ Şi într-adevăr, nu uita de loc de acest interes per­­sonal. Neg!iiBaAfb schimb, interesele colecti­vului de muncitori, lâşin­­du-i lipsiţi de asistenţa medicală la care au flrep­­tul. * Cum se veijp, d­in partea forurilor răspunzătoare exista grijă şi preocupare permanentă pentru a se asigura salariaţilor o asis­tenţă medicală de calitate. Se impune, însă, mai m­ultă atenţie din partea secţiunilor de sănătate şi prevederi sociale ale raioa­nelor, din partea policlini­cilor teritoriale care tute­lează unităţile sanitare din întreprinderi, pentru a se elimina aspectele negative cu cele amintite­Pentru încheiere o su­gestie : programul acestor unităţi să fie astfel întoc­mit incit să se asigure pre­tutindeni asistenţa medi­cală şi pentru muncitorii care lucrează în schimbu­rile de după-amiază. Reorganizarea I.C.H.V. începînd cu data de 1 octombrie 1967, Institutul de cercetări horti-viticole se reorganizează prin divizare în trei institute care vor funcţiona sub egida Institutului central de cercetări agricole. Primul institut, cel de cercetări pentru pomicultură va funcţiona în comuna Mărăcineni — Argeş , cel de cercetări pentru viticultură şi­ vi­­nificaţie la Valea Călugărească, iar Institutul de cercetări pentru legu­­icultură şi floricultură în satul Ţigăneşti (Ciolpani — Răcari). La Institutul central de cercetări agricole se înfiinţează Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr (cu sediul la Braşov), Institutul de cercetări pentru protecţia plantelor şi Institutul de cercetări pentru economia agra­­ră, ambele cu sediul în Capitală) " . - .

Next