Informatia Bucureştiului, ianuarie 1968 (Anul 15, nr. 4473-4497)

1968-01-03 / nr. 4473

INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI ANUL XV­­ Nr. 4473 4 PAGINI 25 BANI Miercuri 3 ianuarie 1968 C­UVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU r­ostită la posturile de radio şi televiziune C­U PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creaţie avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al so­cialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale ( îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oameni­lor muncii de la oraşe şi sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea repu­blicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspi­raţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu op­timism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de mîine, şi mai măreaţă, a patriei noastre socialiste. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român a pus în faţa tuturor cetăţenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socia­liste, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concreti­­zînd unele din măsurile preconizate de Conferinţă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Sîntem convinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forţelor înaintate ale omenirii con­temporane pentru socialism, pentru progres social şi pace. In acelaşi timp, viaţa internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului , continuarea şi intensificarea războiului din Vietnam, conflictul mili­tar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere faţă de interesele majore ale omenirii, România a desfăşurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internaţională ; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere şi colaborare între popoare, pentru egalitate în drepturi şi respect faţă de independenţa şi suveranitatea fie­cărei ţări, faţă de dreptul fiecărei naţiuni de a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o doreşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în viitor, din toate puterile, pentru înfăp­tuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe : întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, dezvoltarea colaborării şi co­operării internaţionale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţionale — de care de­pind forţa şi coeziunea întregului front anti­impe­rial­ist. In eforturile pe care le depunem sîntem ani­maţi de convingerea că forţele socialismului, demo­craţiei şi progresului social vor obţine noi succese în lupta împotriva imperialismului, a reacţiunii, pen­tru încetarea războiului din Vietnam, pentru resta­bilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume. Ingăduiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului şi să vă urez din toată inima, dum­neavoastră , muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pen­tru Partidul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare ! La mulţi ani ! Văzută da VASILE NICOROVICI A­cum, după ce, conform dattael „am îngropat anul vechi" după ce am ciocnit paharele în cinstea noului venit, 1968, şi ne-am urat, cu gîndul la viitor, numai fericire și bucurie, — parcă, după toate acestea, „nu sună tocmai bine“, vorba cuiva, să ne amintim de unele neîmpliniri, aspecte negative, etc. care le-am consemnat altădată, înainte de a trece de hotarul des­părţitor al celor două calendare. Pe mine, nu ştiu de ce, nu mă lasă inima să procedez astfel. Nu mă lasă nici judecata rece, fiindcă ştiu că am băut din­­t­r-un pahar de vin şi nu din „apa uitării" şi mai ales fiindcă, dorind din tot sufletul „numai fericire şi bucu­rie“ pentru 1968, ştiu iarăşi că acest deziderat nu se va putea împlini decit înlăturind ceea ce ne-a umbrit mulţumirile şi anul trecut. Sau, aş fi gata la acest gest cavaleresc, dacă aş bănui că şi „deficienţele“ de atîtea ori criticate s-au înecat în râul Lethe, rîul uitării. Dar văd că aţi şi început să zimbiţi de nai­vitatea mea... Iată de ce, după ce v-am dorit ,,la mulţi ani !“, iau o înfăţişare mai puţin festivă, ,,de lucru“, deschid ve­chile catastife şi dau să bifez „nerealizările" în mo­dul cel mai prozaic. Şi consemnez : N-avem nici acum un ghid al Bucureştiului, adus la zi, ştiu că La început de calendar asemenea lucru nu se realizează cît ai bate din pal­me, dar nici nu-i permis să întîrzii cu... anii. Am scris eu, cît şi alţi colegi de rubrică, despre pierderea de timp cu aşteptatul, la cumpărături. Soluţii sînt multe: modernizarea deservirii, buna organizare, introducerea automatelor. N-am observat în acest sens nici un fel de iniţiativă. Oare şi în acest an de Ziua femeii va trebui să vorbim de bugetul de timp al cumpărătoa­relor, grevat de pierderi inutile ? Am scris de asemenea despre monotonia denumirilor de pe frontispiciul magazinelor, despre absurditatea lor (Ciorapi, Textile, încălţăminte, etc.) o instituţie demnă de încredere ne-a dat speranţe de îndreptare a situaţiei, a anunţat şi un concurs pentru „cele mai izbutite denumiri“ etc. Sîntem curioşi să vedem „lau­reaţii“ şi operele lor... Am scris de asemenea despre reacţia întârziată la noutăţile modei, despre faptul că apariţia unui nou sezon nu este marcată şi de o în­noire corespunzătoare a vitrinelor. în pragul anului 1968 ni s-au dat explicaţii şi ni s-au făcut promisiuni. Le-am consemnat şi aşa cum spuneam mai sus ni le vom aminti fiindcă n-am băut din „apa uitării”. Dim­potrivă, aşteptăm cu nerăbdare proximul sezon : pri­măvara lui 68. Şi vom scrie din nou ! Văzînd inerţia, încetineala cu care reacţionează anu­mite instituţii şi unităţi economice la sesizările pe care le adresăm în numele publicului, ni se pare că în felul acesta ne e pusă la încercare răbdarea, ori se mizează pe efectele miraculoase ale plictiselii. ..O să se sature ei să scrie mereu despre acelaşi lucru“. Ei bine, faptul că nu ne-am înduplecat a uita defi­cienţele chiar şi în ocazii festive „de început de an“, vrea să însemne că nu vom dezarma, deoarece ne considerăm a fi, semnînd în cadrul acestei rubrici, investiţi cu o majoră misiune obştească. Vom stărui în a combate inerţiile, după cum vom fi primii în a ne bucura şi a consemna orice realizare, orice pro­gres. Iată, pe scurt, şi „profesiunea noastră de cre­dinţă“ pentru anul ce urmează. E . PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! VA INFORMĂM DESPRE: înfiinţarea liniei de tramvai 22 şi a liniei de troleibuze 96 Prelungirea liniei de troleibuze 94 pină la Gara de Nord Ca urmare a încheierii lucrări­lor de prelungire a liniei de tram­vai pe şoseaua Berceni şi ţinind seamă de nevoile de transport ale locuitorilor din partea de sud a oraşului, I.T.B. a luat unele mă­suri pe care le anunţăm mai jos. • A luat fiinţă linia de tramvai 22. Tramvaiele noii linii circulă de la Uzi­nele de maşini grele Bucureşti, pe şo­seaua Berceni şi şoseaua Olteniţei, pină la piaţa Pieptănari (cimitirul Şerban Vodă). După terminarea lucrărilor de organizare a circulaţiei în punctul Stf. Vineri, linia de tramvai 22 se va prelungi, de la piaţa Pieptănari, pe ca­lea Şerban Vodă, str., Lînăriei, calea Văcăreşti, pînă la piaţa Sf. Vineri. Lu­crările vor fi terminate în cursul aces­tui trimestru. • A luat fiinţă linia de troleibuze nr. 96. Vehiculele acestei linii circulă pe următorul traseu : str. Bîrsăneşti (in­tersecţia cu bd. Metalurgiei), str. Să­­băoani, str. Serg. Niţu Vasile, calea VS­(Continuare în pag. a lll-a) Mii şi mii de copii se Intîlnesc ranic, In „Orăşedui“ lor cu fel de fel de minunăţii Început de an SUB SEMNUL UNUI EFORT SPORIT DE ORGANIZARE SI EFICIENŢĂ Am păşit în al treilea an al cin­­cinalului. Am pă­şit cu sentimentul tonic, fără egal, al datoriei împli­nite ; realizările celor 12 luni pre­cedente reconfir­mă largile posi­bilităţi de afir­mare pe care te­renul fertil al so­cialismului le asi­gură, neîntrerupt, întregului popor. In acest început de an, mai mult ca oricînd, tradi­ţionalele relatări despre primele zile de muncă îmbracă semnifi­caţii majore. Star­tul din 1968 a fost îndelung pre­gătit, cu chibzu­inţă gospodăreas­că. Realizările a­­nului precedent constituie un punct de plecare valoros spre obţi­nerea unor rezul­tate şi mai bune, spre atingerea u­nor noi trepte, calitativ superioare, în activitatea economică. Alături de cei ce muncesc din întreaga ţară, colectivele din uzinele şi fabricile bucureştene au raportat îndeplini­rea planului pe 1967 cu 9 zile înain­te de termen, bunurile materiale date peste prevederi însumînd mai mult de 1 miliard de lei. ...Iată una dintre întreprinderile unde timpul s-a scurs pe alte coor­donate, unde, la figurat vorbind, anul 1968 a poposit cu 15 zile mai devreme . Fabrica de cabluri şi ma­teriale electroizolante. — Obţinerea, peste planul lui 1967, a unei producţii globale de 60 milioane lei, ne spune tov. MI­­HAI IRINCA, secretarul comitetu­lui de partid, ne-a făcut să urcăm mai devreme o cotă spre anul 1968. Evident, mai avem multe de făcut pentru a încadra toate laturile pro­ducţiei pe făgaşul unor indici de calitate superiori. Dar trebuie să menţionăm că începutul de an se bazează pe realităţi mai trainice decît oricînd. Despre asemenea realităţi ne-a vorbit şi ing. GH.PITULESCU, di­rector tehnic al Uzinei „Autobu­zul“. — Am început anul de muncă în condiţii de pregătire net superioară altor ani, sublinia d-sa. Dezbaterea cifrelor de plan pe 1968 —* începută la sfîrşitul anului precedent — ne-a dat putinţa să analizăm şi să gă-Sorin Helban (Continuare in pag. a lll-a) Plecarea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil în R. S. F. Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Stat al­ Republicii Socia­liste România, împreună cu tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a plecat în R.S.F. Iugosla­via, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Ale­xandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepre­şedinţi ai Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. (Agerpres) La plecare, in gara Băneasa Sosirea in R.S.F. Iugoslavia BELGRAD 3 (Agerpres). — Trimisul special Constantin Mitea transmite: Azi dimineaţă, a sosit în R.S.F. Iugo­slavia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, îm­preună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, şi Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., pentru a face o scurtă vizită de prietenie la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia. La gara din Osiek, oaspeţii ro­mâni au fost aşteptaţi şi salutaţi de tovarăşii Iosip Broz Tito, preşedin­tele R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, membru al Consi­liului Federaţiei şi al Prezidiului C.C. al U.C.I., Mika Spiliak, pre­şedintele Vecei Executive Federale şi membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Mialko Todorovici, secretar al Co­mitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Vladimir Bakarici, preşedinte al C.C. al U.C. din Croaţia, membru al Consiliului Federaţiei, Rocea Po­­povici, membru al Consiliului Fede­raţiei şi al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, preşedintele Scup­­ştinei Croaţiei şi membru al Con­siliului Federaţiei, şi Vladimir Po­­povici, membru al Consiliului Federa­ţiei şi al Prezidiului C.C. al U.C.I. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito îşi string cu căldură manile şi se îmbrăţişează. Cei doi conducători de partid şi de stat trec in revistă compania de onoare ali­niată pe peronul gării. Cu trenul special au sosit la Osiek şi Mirko Tepavat, preşedinte­le Comitetului regional al Uniunii Co­muniştilor din Serbia pentru Voivo­­dina, Liubo S. Babici, adjunct al se­cretarului de stat pentru afacerile ex­terne, Iaksa Petrici, ambasadorul iu­goslav în România, Lazar Ilici, şeful protocolului în Secretariatul de Stat pentru Afacerile Externe, precum şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul Româ­niei în Iugoslavia, care au întîmpinat la frontieră pe conducătorii de partid şi de stat români. Oaspeţii români au fost salutaţi cordial de numeroşi cetăţeni din Osiek aflaţi pe peronul gării şi pe străzile oraşului. Coloana de maşini s-a îndreptat apoi spre cabana Tigveş a fermei de vînătoare „Cerbul”. (Agerpres) Să ne trăieşti, '68! D­upă atîtea zile de freamăt, stră­zile Bucureştii fiul ne-au întîm­­pinat, în ajun, cuprinse de o linişte ciudată. Coborîse şi pîcla, iri­­zînd discret şi feeric podoabele lu­minescent® ale oraşului. Era, fireşte, numai o linişte apa­rentă. Dincolo de zidurile caselor, bucureştenii consumau — lesne de presupus — febra ultimelor diviziuni de timp care-i despărţeau de pragul Noului An, întrebînd insistent „cit mai este ?“ şi temîndu-se ca, nu cum­va, vreunul dintre convivi să fie gă­sit cu­­ paharul gol Ceea ce, evident, nu s-a întîmplat. Cînd Cronos a a­­nunţat, prin 12 bătăi de gong, că EL a sosit pe lume, toate cupele i s-au închinat pline : — „Să ne trăieşti ’68 ! Ia mulţi ani ! Fiecare, în felul nostru, ne-am străduit să-ţi facem îmbelşugată şi veselă venirea pe lume. Trimitem văz­duhului, prin petardele focurilor de artificii, semnele bucuriei noastre şi ne unim în simfonia clinchetului de pahare speranţa şi dorinţa comună de mai bine. Am aşternut mese bo­gate, pentru ca ursitoarele poftite la ospăţul naşterii tale să aibă de toate, ca să nu-şi drămuiască vorbele bune. La uzina „Griviţa Roşie“ — unde ne-am aflat în prima clipă a Noului An, sute de oameni au salutat, cîn­­tind, momentul emoţionant: „Mulţi ani trăiască, la mulţi ani...“ Erau ani­maţi de o vibrantă încredere şi nu­treau convingerea fermă că 1968 nu-i va dezamăgi. „ Am făcut tot ce ne-a stat in pu­tinţă, pentru ca ’68 să intre cu... drep­tul şi in uzina noastră — ne-a spus reglorul Dumitru Stan. l-am pregătit „piciului“ şi o zestre bogată. La 25 ale lunii trecute ne-am încheiat soco­telile cu ’67 şi tot ce am produs de atunci încoace a fost înscris in con­tul lui. 1968 va avea, desigur, şi alte condiţii de dezvoltare. Amplul proces de organizare ştiinţifică şi de perfec­ţionare a producţiei, care a pătruns adine in toate sectoarele, i-a netezit drumul in aşa fel incit, incepind chiar din primele lui ore de viaţă, noul an să poată păşi pe picioare zdrave­ne, consolidate, să meargă mereu înainte, fără poticneli. Ridicîndu-se de la mese, griviţenii porniseră unii spre alţii, cu braţele deschise, îmbrăţişîndu-se şi adresîn­­du-şi reciproc urări de sănătate, feri­cire — pentru ei şi familiile lor — ca şi multe reu­şite în muncă. Pretutindeni unde ne-au purtat pa­şii în noaptea de la răspântie, bucu­­reştenii s-au reco­mandat prin a­­celaşi tonus opti­mist şi exuberant. Am poposit cîteva minute in casa fa­miliei Ion Geană, de pe bd. 1 Mai nr. 126, unde gaz­de şi musafiri — oameni trecuţi de prima tinereţe — dansau „modern“, arm­uzindu-se unii pe seama altora, pradă unei bune şi C. Simionescu (Continuare pag. a lll-a) La restaurantul „Triumf« tinerii Nela şi Gheorghe Negrescu au celebrat prima zi de nuntă şi, totodată, noaptea de revelion. S-a băut şi s-a rîs pînă in zori, ca în nunţile din poveşti. • Azi şi mine la „Orăşelul copiilor" Incepind de la ora 16.30 — convor­biri cu Robotul şi întîlniri cu Moş Gerilă , vizionări ale spectacolelor de păpuşi ale Casei de cultură a tinere­tului „Tudor Vladimir­escu“. Notă : azi, de la ora 18.30, televiziunea transmite, în direct, aspecte din activitatea coti­diană a Orășelului. Concursul de admitere în invăţămîntul superior pe anul 1968/1969 Concursul de admitere în învăţămintul superior pe anul universitar 1968/1969 — după cum anunţă Ministerul învăţămân­tului — se va desfăşura astfel : Invăţămîntul de zi şi seral : etapa I va avea loc între 5 şi 15 iulie 1968, iar etapa a n-a între 5 şi 15 septembrie 1968. In etapa a H-a vor avea loc concursuri numai la facultăţile şi secţiile care nu şi-au completat locurile planificate în urma concursului din luna iulie. Invăţămîntul fără frecvenţă, între 5 şi 15 septembrie 1968. Condiţiile de admitere şi probele cerute pentru fiecare facultate şi secţie se vor anunţa la timp prin broşura „Admiterea în învăţămintul superior 1968”, prin afişare la sediile Institutelor de învăţă­­mînt superior şi prin presă. A DOUA OPERAŢIE DE TRANSPLANTARE A INIMII Starea sănătăţii lui Philip Blaiberg (albul în pieptul căruia bate inima unui metis) „evoluează bine“ CAPETOWN 3 (Agerpres).­­ Po­trivit declaraţiei dr. Barnard, con­firmată de un scurt buletin dat pu­blicităţii astăzi dimineaţă, starea să­nătăţii lui Philip Blaiberg, căruia i s-a grefat o inimă, „evoluează bine“. Faptul că Blaiberg şi-a retăparat cunoştinţa şi că inima ce i-a fost grefată a început să funcţioneze fără ca să fie necesar, ca in cazul lui Luis Washkansky, să se folosească „şocul“ electric, este apreciat de grupul de medici de la Croote Schuur drept încurajator. Se consideră că Blaiberg ar putea vorbi în cursul zilei de astăzi, în vederea asigurării unor con­diţii optime postoperatorii, toate să­lile clădirii spitalului din Capetown sunt sterilizate. ★ CAPETOWN 8 (Agerpres). — Cea de-a doua operaţie de transplantare a inimii efectuată de echipa de me­dici de la spitalul Groote Schuur implică nu numai probleme de ordin medical, dar şi uman, deoarece este cunoscut că Republica Sud-Africană mai este cunoscută ca ţara apart­heidului. Inima aceluia care a fost Clive Haupt provine din pieptul unu­i metis. întrebat înainte de operaţie, pacientul Philip Blaiberg, un alb, a răspuns că culoarea pielii donato­rului îi este indiferentă, ieri seara. (Continuare in pag. a IV -a) ­i fiecare zi anvelope pentru 597 autovehicule După cum se prevede în planul de producţie al acestui an, în fiecare zi colectivul Uzinei „Danubiana“ va pro­duce anvelope pentru 125 de tractoare, 72 turisme de teren şi 400 autocamioa­ne, autobuze şi troleibuze. Premisele pentru realizarea acestei sarcini au fost create încă din anul 1967, an în care uzina şi-a îndeplinit planul la toţi indicatorii. De menţionat că încă de la data de 20 decembrie, pe porţile uzinei a ieşit anvelopa cu nr 1 000 000. La obţinerea acestor succese şi-au adus contribuţia numeroşi muncitori, maiştri şi ingineri, dintre care şeful de echipă Constantin Neculce, autor a 23 de inovaţii, Petre Tudor, şef de echipă, Constantin Enescu, mecanic, Ion Dobre, maistru, Nicolae Cucui, Constantin Nedeliş ş.a. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • La Winnipeg a început turneul tri­unghiular de hochei dintre echipele Canadei, U.R.S.S. și Suediei. In primele două zile s-au înregistrat rezultatele : Canada — Suedia 3—2; U.R.S.S. — Sue­dia 3—0. • Echipa de fotbal Vasas Budapesta na pleca la 9 ianuarie intr-un turneu în Chile. • La 21 ianuarie, la Ciudad de Mexico se va disputa meciul de box pentru ti­tlul mondial profesionist la categoria muscă, dintre tailandezul Chionoi și mexicanul Torres. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICĂ : Azi, la ora 8, in București, tem­peratura aerului a fost de 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 5 grade iar minima din cursul nopţii de 1 grade. Timpul probabil de mline . Vremea se va răci, iar cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitaţii temporare sub formă de lapoviţă la început apoi sub formă de ninsoare. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura mini­mă va fi cuprinsă intre minus 2 și 6 gra­de iar maxima intre 1—3 grade.

Next