Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)
1968-07-02 / nr. 4626
La expoziţia „Revoluţi de la 1848 oglindită in arta plastică (Urmare din pag. 1) nare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente şi credinţe izvorîte ’din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revoluţionari din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania sunt înfăţişate intr-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de a doua sală a expoziţiei sunt prezentate picturi şi sculpturi — opere ale unui mare număr de artişti plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiţia artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziţiei constituie o expresie a faptului că actualii artişti plastici — vîrstnici şi tineri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiştilor plastici , de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viaţa nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţă a numeroase opere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe organizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi — care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.G.R. şi-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii şi graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) La expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice Nicolae Grigorescu fr. 1 // (Urmare din pag. 1) de tinereţe şi prospeţime, inspirat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire. In cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“, de profesorii Alexandru Giucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Garagea şi...de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară în acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat felicitări conducerii Institutului şi profesorilor, uvînd în acelaşi timp studenţilor noi succese în strădania lor de a-şi însuşi cunoştinţe artistice cît mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroşi, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres) Congresul S.U.A. solicitat să interzică reclamele la ţigări „ WASHINGTON 2 (Agerpres). — Comisia federală pentru comerţ a S.U.A. a aprobat un raport in care se cere Congresului să interzică reclamele la ţigări atit prin posturile de radio cît şi prin reţelele de televiziune. Comisia a hotărît, de asemenea, lărgirea formelor de avertizare a fumătorilor asupra efectelor nocive ale tutunului pentru organismul uman. S-a propus chiar înlocuirea formulei de fişă acum ,atenţie fumatul poate fi hazardant pentru viaţa dv.“, cu formula „fumatul este dăunător sănătăţii şi poate provoca moartea, în urmă contractării cancerului sau a altor boli". Congresul american a adoptat, după cum se ştie, in 1965, o legislaţie prin care s-a hotărît aplicarea pe pachetele de ţigări a unor etichete avertizoare. Dar, in perioada care s-a scurs, unele întreprinderi producătoare de ţigarete au evitat lipirea acestor etichete pe fiecare pachet în parte, aplicindu-le doar pe ambalaj. Potrivit unor statistici oficiale, în S.U.A. s-a produs in 1966,, 22 la sută din producţia mondială de ţigări. Itouetm Conserve de peşte aruncate în mare PESCARII din Port-Vendres Franţa, au aruncat in mare 100 000 de tţii de sardele sosite în port cu a cargou olandez. Pescarii şi-au maifestat în acest fel protestul lor Smitriva importului de conserve de ■şte, datorită căruia au greutăţi însfacerea propriei lor producţii. In momentul de faţă, scafandriicearcă să readucă la suprafaţă iiile care zac pe fundul mării, iar miamiii au pornit o anchetă. Dar după cum anunţă „Paris Presse — Intransigeant”, cercetările sunt făite cu mare grijă, pentru a evita ocnirile cu pescarii şi docherii Odiseea unei urechi CU DOUA LUNI în urmă, un cetăţean din Perth — Australia, dl. Robert Sangalli, de 55 de ani, şi-a retezat lobul urechii, în urma unui accident. Chirurgii i l-au cusut în stomac, pentru ca să fie hrănit şi sa nu se infecteze. Acum cîteva zile, ei au scos urechea pacientului din locul unde fusese pusă la păstrare şi i-au recusut-o la locul de origine. Urmează ca Robert Sangalli să fie supus, peste trei săptămîni, unei noi intervenţii. De data aceasta este vorba de o operaţie estetică, pentru ca urechea să-şi capete forma pe care o avea iniţial. Coada şobolanului în discuţia Consiliului UN ŞOBOLAN CARUIA i s-a tăiat virful cozii suferă de durere sau nu ? Aceasta este întrebarea la care va trebui să răspundă Consiliul statului Bale din Elveţia. Este problema cu care amintitul consiliu a fost interpelat de unul dintre deputaţi, Rudolf Weber. Acest ales al poporului, scrie in ironie „La Tribune de Geneve» a lăsat la o parte preocupările obişnuite, pentru a se interesa de soarta unui şobolan alb, dăruit de Institutul bacteriologic unei clase a gimnaziului de fete din localitate pentru a fi studiat la o lecţie de anatomie. Experienţa pe care o făceau, cerea cîteva picături de singeri, pentru a le obţine elevele au tăiat vîrful cozii şobolanului, ştiindu-se că această extremitate este aproape insensibilă. D-ul Weber nu este însă de aceeaşi părere. El a avertizat deja Societatea pentru protecţia animalelor, susţinînd că operaţia a fost făcută „într-o manieră crudă“ etc., etc. El cere nici mai mult nici mai puţin decit intervenţia comisiei de control cantonale care să iniţieze o anchetă. Nici măcar scrisoarea deschisă pe care elevele din clasa respectivă au publicat co şi în care îl asigurau pe deputat că animalul n-a simţit nimic, l l-a convins pe înfocatul apărător al şobolanului. Deocamdată, părţile se găsesc fiecare pe poziţia sa. Se aşteaptă răspunsul guvernamental care va fi formulat în prima sesiune a Marelui Consiliu Federal. De unde rezultă că nu numai pisicile au obiceiul să-și vîre coada acolo unde nu le fierbe oala... Alegerea unlui preşedinte al Islandei REYKJAVIK 2 (Agerpres). — Dr. Kristjan Eldjarn, directorul muzeului naţional islandez, a obţinut o victorie surprinzătoare şi de mari proporţii la alegerile prezidenţiale care au avut loc duminică în Islanda. El a obţinut 67 564 voturi, adică 65 la sută din sufragiile exprimate. Celălalt candidat, Gunnar Thoroddsen, considerat pînă duminică drept favorit în aceste alegeri nu a obţinut decit 35 447 voturi, adică 34,7 la sută din sufragii. Un procent de 0,3 la sută din voturile exprimate au fost invalidate. 91 la sută din alegători au luat parte la vot. Noul preşedinte va prelua funcţia la 1 august şi îl va înlocui pe Asgeir Asgeirsson, ales preşedinte în 1952 şi reales în 1956, 1960 şi 1964. O URUGUAY. Rezerviştii armatei şi poliţiei mobilizaţi MONTEVIDEO 2 (Agerpres). Rezerviştii armatei şi poliţiei uruguayene au fost mobilizaţi de şeful statului, Jorge Pacheco Areco, pentru a participa la aplicarea „măsurilor de securitate extraordinară“ decretate de guvern. Pe de altă parte, forţele armate au fost autorizate să-şi dispună unităţi pe întreg teritoriul republicii“ în scopul executării planurilor prevăzute“. Cererile greviştilor I marinari americani , satisfăcute GREVA celor 55 000 de marinari americani, aparţinînd sindicatului naţional al marinarilor, declanşată la 29 iunie a.c., a luat sfîrşit în cursul zilei de luni după-amiază. In timpul grevei, în rada porturilor au fost blocate 128 de nave comerciale, pacheboturi și petroliere. In urma convorbirilor purtate, armatorii au acceptat, cererea greviștilor de a le spori cu 5 lasută salariul orar de bază. Noul contract de muncă va intra în vigoare retroactiv, începînd de la 10 iunie a.c. AMBASADORUL Statelor Unite la O.N.U., George Ball a anunţat că guvernul american a hotărît să contribuie cu suma de 4 milioane de dolari la menţinerea forţelor O.N.U. în Cipru, pentru perioada care se va încheia la 15 decembrie 1968. LA TRIBUNALUL militar din Beirut va fi reluat procesul intentat generalului iranian, Bakhtiari, care este acuzat de autorităţile libaneze de port ilegal de armă. După cum s-a mai anunţat, guvernul Iranului a cerut Libanului să expulzeze pe generalul Bakhtiari Reuniune internaţională a experţilor in grefarea inimii CHIRURGUL Donald Ross,care a efectuat operaţia de transplantare a inimii asupra lui Prederick West, intervenţie urmată de moartea pacientului, a anunţat luni că, spre sfîrşitul acestei luni, în Africa de Sud va avea loc o reuniune internaţională a experţilor în grefarea inimii, la care vor fi examinate problemele întîmpinate la aceste operații și motivele eșecurilor înregistrate pînă acum. I Un mic „stat" pirat, din apele „nimănui (Urmare din pag. I) mânui“, opera unui constructor bolognez, urma să dea locuitorilor, dar mai cu seamă turiştilor senzaţiile tulburătoare ale unei aşezări înfipte adine în mare, stropită cu dăruire de aceasta, luminată de soare şi stele. Trei personaje urmau să asigure năstruşnicei „localităţi” , dreptul la existenţă, după voia şi concepţia lor: Pietro Bernardini şi asociaţii săi întru afacere, Luciano şi Gianfranco Ceavatti. Ca să nu existe , dubii asu- I pra... seriozităţii antreprizei, stăpînir. I „Insulei Trandafirilor“ au emis cît au putut de repede pînă şi timbre cu I emblema noului „stat liber”. „Au con- I stituit, apoi — consemna cu două zile in urmă, cotidianul francez «Figaro» — un consiliu de miniştri“. Chiar şi în aceste condiţii trebuie asigurată autoritatea! SOCOTIND pe semne că afluenţa turiştilor spre „insulă“ poate spori dacă se efectuează unele amenajări originale, asociaţii inventivului Bernardini au lansat proiectul construirii unui bar, a unui restaurant şi, fireşte, a unui club de noapte. Cum să nu tenteze, aşadar, petrecerea cîtorva ore sau chiar zile pe acest... teritoriu ? Autorii şi totodată „miniştrii“, „Insulei Trandafirilor’’ au intuit cu profunzime succesul, atrăgînd, aşa cum remarca „Figaro“, „atenţia tuturor”, platforma devenind o adevărată „mană turistică pentru regiunea invadată de curioşi“. Tocmai cînd „noul stat“ dădea garanţii că aici se află un refugiu ideal, plin de făgăduinţe, la orizont şi apoi lingă... ţărmul „insulei“ şi-au făcut apariţia şi alt soi de vizitatori. Neaşteptaţi şi nedoriţi: vedete ale gărzii de coastă italiene. BERNARDINI şi asociaţii săi au încercat să joace tare, proteste, contestaţia dreptului de a fi controlaţi în apele „nimănui“, pe teritoriul „lor şi numai al lor” etc. Autorităţile n-au permis, însă, ca în imediata apropiere a limitei apelor teritoriale italiene să existe şi să prospere „opera micilor piraţi moderni“, dornici, de afaceri frauduloase, scăpate de sub controlul fiscului. In plus, această platformă de oţel reprezenta un obstacol şi un pericol permanent pentru navigaţia din această zonă. . „Insula Trandafirilor’’ a fost ocupată deci , de poliţie, supravegheată cu străşnicie de vedetele gărzii de coastă. In jurul ei, s-a instituit o adevărată blocadă, turiştii, din cale afară de curioşi, fiind îndepărtaţi. „Teritoriul liber al Insulei Trandafirilor" e gata să dispară tot aşa de repede precum a fost proclamat... Criza Pieţei comune centro-americane Reuniunea de la San Salvador Dezacord în realizarea unui... acord Nicaragua ameninţă cu părăsirea organizaţiei SAN SALVADOR 2 (Agerpres).— Preşedinţii a cinci ţări din America Centrală se vor întruni la sfîrşitul acestei săptămîni în capitala Republicii Salvador pentru a examina criza prin care trece Piaţa comună din această regiune a lumii, precum şi raporturile economice şi comerciale existente între statele centro-americane şi S.U.A. Un purtător de cuvînt al Casei Albe a anunţat la Washington că preşedintele Johnson va asista la lucrările acestei conferinţe şi va sosi sîmbătă la San Salvador. Cauza disputei care ameninţă existenţa Pieţei comune centroamericane, înfiinţată în urmă cu şapte ani, este felul cum statele respective aplică un acord, realizat anteriori privind instituirea unor taxe vamale mai mari pentru importurile provenind din alte state în afara acelora ale Americi Centrale, măsură luată în scopul protejării producţiei interne a acestor ţări. După cum s-a anunţat la San Salvador, conferinţa a fost convocată după ce paza de frontieră nicaraguaiană a refuzat săptămîna trecută să permită intrarea pe teritoriul ţării a cîtorva sute de camioane încărcate cu mărfuri din Guatemala, Salvador, Honduras şi Costa Rica, deoarece guvernele acestor ţări nu au pus în aplicare acordul cu privire la taxele vamale. La 1 iunie, miniştri reprezentînd cele cinci ţări din America Centrală întruniţi în Costa Ricaau aprobat sporirea cu ,30 la sută a taxelor vamale la mărfurile importate din afara zonei Pieţei comune centro-americane. Congresul nicaraguaian a aprobat acest protocol în termen de 48 de ore, dar preşedinţii celorlalte patru ţări au întîmpinat o puternică opoziţie din partea parlamentelor respective. Motivul invocat este că noile taxe vor duce la ridicarea preţurilor bunurilor de consum în condiţiile în care acestea manifestă o tendinţă permanentă de creştere. Preşedintele Republicii Nicaragua, generalul Anastasie Somoza, a ameninţat că va părăsi Piaţa comună dacă partenerii săi nu vor introduce noile taxe vamale. El a dat un ultimatum pînă la 1 august insistînd că „partenerii noştri trebuie să joace cinstit“. După cum a declarat un economist nicaraguaian „ceea ce se întîmplă în prezent reprezintă în fapt sfîrşitul Pieţei comune“. Ameninţările lui Somoza de a părăsi Piaţa comună centro-americană au primit sprijinul vicepreşedintelui Guatemalei, Clemente Marroquin Rojas, care a declarat că „nu a avut niciodată încredere în Piaţa comună“ şi că „este momentul să spargem acest sistem care ne înrobeşte“. Lucrările conferinţei de la San Salvador vor dura, probabil, trei zile. S-a anunţat că după terminarea dezbaterilor, preşedintele S.U.A, Johnson, va lua la bordul avionului său pe preşedinţii a patru ţări participante, aparatul urmînd să aterizeze succesiv la Ciudad de Guatemala, San Pedro (Honduras), Managua şi San Jose. LONDRA 2 (Agerpres). — Cererea de extrădare a lui James Earl Ray, asasinul prezumtiv al pastorului Martin Luther King, înaintată de guvernul american, va fi astăzi examinată în continuare în faţa unui tribunal londonez. Avocatul lui Ray, Roger Frisby, urmează să-şi completeze pledoaria care invocă ca argument fundamental faptul că asasinarea lui King constituie o crimă politică, iar tratatul de extrădare încheiat între S.U.A. şi Anglia nu include delictele politice. Reprezentantul ambasadei S.U.A., avocatul britanic David Calcutt, intenţionează să contraargumenteze prin prezentarea unor cazuri similare anterioare în care a fost acordată extrădarea. Se aşteaptă ca duelul dintre cei doi avocaţi să se încheie suficient de repede pentru a permite Curţii să pronunţe un verdict incă în cursul acestei după-amiezi. Cererea de extrădare a lui Earl Ray continua sa fie examinata de un tribunal londonez • Pronunțarea verdictului posibilă in cursul după-amiezii de azi DUPĂ CUM s-a anunţat, comandamentul american din Vietnamul de Sud a hotărît „să scoatădin activitate" baza de la Khe Sanh. Evacuarea bazei este considerată de către observatori drept recunoaşterea uneia din cele mai grave infringed Suferite de trupele americane. In fotografie, elicoptere ale armatei S.U.A. evacuează material de luptă; in primul plan, rămăşiţele unui elicopter doborît de forţele patriotice. Banca Canadei a redus taxa de scont UN comunicat al Băncii Canadiene anunţă că taxa de scont a fost redusă de la 7,5 la sută la 7 la sută Reducerea a intrat in vigoare cu începere de luni. PERSONALUL tramvaielor şi autobuzelor din Lisabona, care revendică o majorare a salariilor, desfăşoarăle două săptămîni diferite, acţiuni demonstrative in sprijinul revendicării lor.. Luni, toţi călătorii au folosit mijloacele de transporturi fără să plătească, deoarece taxatorii au refuzat să încaseze taxele de călătorie. O MAMA a renunţat la unul din rinichii ei pentru a salva viaţa fiicei sale în virstă de 16, ani.. Operaţia de transplantare a rinichiului , a fost efectuată rutii de opt chirurgi de la spitalul Universităţii din Pennsylvania. Fata, Amelia Rudolph, suferea de nefrită, ambii rinichi fiind atinşi. Medicii au declarat că va trebui să se aştepte cîteva zile pentru a se cunoaşte dacă fiu a apărut fenomenul de respingere a noului organ. PREŞEDINTELE Johnson a acceptat demisiile a doi membri importanţi ai unor agenţii federale. Este vorba de William McKee, directorul Administraţiei aviaţiei civile şi Lee Loevinger, membru al Comisiei federale de comunicații. Europa occidentală străbătută de un puternic val de căldură • Celebrul pod basculant al Londrei blocat PARIS 2 (Agerpres). Un val de căldură s-a abătut asupra unei mari părţi a Europei occidentale, inregistrindu-setemperaturi record pentru începutul lunii iulie. La Madrid, primele zile de caniculă ale verii au fost deosebit de greu de suportat. La Barcelona, termometrul a urcat pînă la 48 de grade. O căldură înăbuşitoare a domnit pe întreaga Peninsulă , Iberică. Plajele şi piscinele au cunoscut o afluenţă record. In ultimele zile, persoane au murit înecate sau de pe urma insolaţiei. In R.F. a Germaniei s-a înregistrat o temperatură de 33 de grade la umbră. Numeroase şosele sunt deteriorate, asfaltul topindu-se din cauza căldurii. Dar nu a fost semnalat nici un accident provocat de caniculă. Pentru londonezi, luni a fost ziua cea mai caldă , atit de caldă incit celebrul pod basculant al Turnului Londrei a rămas blocat in poziţia deschis deoarece mecanismul de contragreutate deformat de căldură a fost paralizat. Au fost necesare două ore pentru a uda mecanismul şi a-l răci. Un asemenea incident nu s-a mai petrecut de 20 de ani. In provincie s-au produs furtuni violente care au provocat inundaţii, mai ales în vestul Angliei. In Austria o secetă prelungită provoacă pagube agriculturii şi o serioasă lipsă de apă potabilă la Viena. Mercurul termometrelor a urcat pînă la 32 grade C. Călduri mari au fost resimţite şi în Italia. La Grădina zoologică din Acquilla, unul din cei doi lupi a murit luni de căldură. IN CAPITALA Japoniei s-a înregistrat luni cel mai puternic cu-tremur din ultimii 12 ani. Gutremurul, cu o durată de peste 30 secunde, a avut o intensitate de 6,4 grade pe scara Richter. Locul exact al epicentrului nu a putut fi încă stabilit. De asemenea, pînă în pre-zent lipsesc știri mai detaliate cu privire la consecințele acestui cutremur. -Oo Avioane portugheze au bombardat un sat congolez Protestul guvernului de la Kinshasa adresat Consiliului de Securitate KINSHASA 2 (Agerpres). — Guvernul Republicii Democratice Congo (Kinshasa) a protestat pe lîngă Consiliul de Securitate împotriva unui nou bombardament efectuat de avioane portugheze asupra unui sat congolez situat în regiunea de frontieră cu Angola. In protestul prezentat la O.N.U., guvernul congolez precizează că acesta este al treilea incident de acest fel într-un interval de o lună şi cere acestui înalt for internaţional să considere incidentele drept grave ameninţări din partea colonialiştilor portughezi împotriva păcii şi securităţii popoarelor africane. După cum s-a anunţat, in cursul lunii iunie portughezii au atacat în repetate rînduri mai multe sate congoleze, ucigînd sute de locuitori. Restricţii severe impuse imigrării cetăţenilor britanici în S.U.A. LONDRA 2 (Agerpres). La 1 iulie au intrat în vigoare restricţiile severe impuse imigrării cetăţenilor britanici in Statele Unite, în cadrul „hemoragiei“ de intelectuali britanici, în ultimele trei luni aproape 11000 de cetăţeni au emigrat din Anglia in Statele Unite Cererile de imigrare a sute de solicitanţi au fost respinse luni, urmînd să fie rezolvate la începutul anului 1971. Pentru 1969, numărul cetăţenilor britanici care urmează să imigreze în S.U.A. a fost redus de la 24 000 la 3 000. „Fericirea a fost exilată in Haiti“ între afişele turistice şi realităţile din Porte-au-Prince Un golf liniştit, dominat de o coastă împădurită, pe care sunt risipite căsuţe... O biserică impunătoare, cu două turnuri, se distinge in acest peisaj idilic... Imaginea, multiplicată pe afişele adresate turiştilor, este însoţită de o invitaţie: „Vizitaţi Haiti. Acolo vă aşteaptă fericirea". Călătorii care — uitînd de cele ce se întîmplă în Haiti sub sîngerosul regim al lui Duvalier — răspund acestei invitaţii, au parte de amare deziluzii. Căci ceea ce întîlnesc ei acolo este tocmai opusul fericirii : foamea, suferinţa, înapoierea populaţiei, care, în marea ei majoritate, este de culoare. Această ţară a ajuns cea mai coruptă şi mai săracă din America Latină. Intr-un reportaj despre „înşelătorul paradis“ haitian, revista vestgermană „Die andere Zeitung“ menţionează că în prezent nu e prea uşor să ajungi la Porte-au-Prince, capitala acestui mic stat. Tot rai multe firme de navigaţie îl scot de pe traseele lor. Şi acesta nu numai din cauza teroarei instaurate de „papa Doc”, cum i se spune „preşedintelui pe viaţă“ din Haiti, înseşi vasele, echipajele şi pasagerii nu se află acolo în siguranţă. S-au semnalat deseori atacuri banditeşti şi asasinate care au tăiat multora pofta de a păşi în port. îndrăzneţii care se îndreaptă, totuşi, intr-acolo, se lovesc de realităţi de îndată ce coboară pe chei. Debarcaderul murdar, barăcile acoperite cu tablă ondulată, muncitorii zdrenţuiţi din port înlocuiesc priveliştea pitorească a golfului. Negri, ai căror ochi sclipesc de febră, lucrează din greu la încărcarea şi descărcarea vapoarelor. Poliţişti înarmaţi îi supraveghează la tot pasul. Unii dintre ei izbutesc, însă, în ciuda pazei severe, sa ajungă pînă la bucătăriile vaselor, unde cerşesc de mîncare, întinzînd cutiile lor goale, de tinichea. Zona portului este un imens cartier al mizeriei. Sute de familii, cu mulţi copii, trăiesc înghesuite pe ambarcaţiuni care amintesc bărcile cu pînze. Intrarea în oraş este barată de măsuţele negustorilor ambulanţi. Turiştilor li se oferă suveniruri scumpe, din „lemn de abanos“, dar, la o examinare mai atentă, figurinele cu zeităţi africane se dovedesc a fi lucrate din lemn obişnuit, dat cu cremă de pantofi, în „Plaza“ din centrul oraşului, printre prăvăliile cu amintiri şi clădirile pretenţioase care adăpostesc serviciile publice,se înşiră colibe din scînduri nedate la rindea, nenumărate magazii întunecate, pline cu vechituri. In mijlocul străzilor, care sînt în cea mai mare parte nepavate şi, pe timp de ploaie, se transformă în mlaştini, circulă o mulţime obosită şi flămîndă. Şi, peste tot, întîlneşti copii care nu se joacă, ei cer de pomană... Surprinzător de mare este numărul infirmilor. Ii vezi pretutindeni în cartierul comercial, întinzînd mîna spre vizitatorii străini. Temperamentul viu al locuitorilor, o anumită veselie înnăscută a lor, care rezistă privaţiunilor şi cruzimii autorităţilor, se manifestă în special în tîrgul de fructe tropicale şi în piaţa de peşte. Tabloul colorat al grămezilor de banane şi ananas şi animaţia vînzătorilor îndepărtează pentru cîteva clipe gîndurile de la încercările prin care trece această ţară. Haiti are o populaţie de 4,5 milioane de locuitori ; 80 la sută sînt analfabeţi. Jumătate din noui născuţi mor în primele zile de viaţă. Malaria, tuberculoza, bolile tropicale fac mii de victime in fiecare an. Din loc în loc, şi în Porto-ai- Prince sunt afişate fotografiile turistice cu inscripţia : „In Haiti vă aşteaptă fericirea”. Un Călător a notat în însemnările sale că pe im asemenea afiș a citit cîteva cuvinte scrise de o mină stîngace : „Fericirea a fost exilată din Haiti“... ULTIMELE TELEGRAME SOSITE LA REDACŢIE PARIS 2 (Agerpres). — Reprezentantul guvernului american la convorbirile oficiale dintre S.U.A. şi R. D. Vietnam, Averell Harriman, s-a reîntors luni seara la Paris, după ce timp de 10 zile a avut consultări cu preşedintele Johnson şi alte oficialităţi americane la Washington. La sosire, el a declarat ziariştilor că poziţia americană rămîne neschimbată. Harriman urmează să preia conducerea delegaţiei americane, asigurată interimar în absenţa sa de ambasadorul Cyrus Vance. TOKIO 2 (Agerpres). — Japonia a hotărît marţi să acorde în acest an un împrumut Indoneziei în valoare dle 80 milioane dolari cu scopul de a ajuta economia indoneziana să facă faţă valului crescînd de inflaţie. Japonia urmează să acorde şi anul viitor Indoneziei un împrumut de 30 milioane de dolari. Agenţia Associated Press menţionează că o parte a împrumutului acordat Indoneziei va consta din bunuri de consum, diverse maşini şi textile. CAIRO 2 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri al Republicii Arabe Unite se va întruni miercuri, sub preşedinţia lui Gamal Abdel Nasser, pentru a aproba proiectul de buget al ţării pe anul 1968—1969, informează cotidianul egiptean „Al Ahram". Ziarul precizează că se prevede alocarea unei sume de 32 milioane lire egiptene pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare a economiei R.A.U. „Al Ahram” menţionează, de asemenea, că o parte importantă din noul buget va fi afectată cheltuielilor militare. CARACIS (Agerpres). — Ministrul de externe Pakistanului, Arshad Husain, a părăsit marţi Cameiplecînd spre Turcia, unde va întreprinde o vizită o dată de şase zile. Cu această ocazie, ministrul dexterne pakistanez va avea convorbiri cu reprezentaţii guvernului turc în legătură cu o serie de problem privind actualitatea internaţională şi, în mod speci relaţiile dintre cele două ţâri. 2 . Redacția și Administraţia, str. Brezoianu nr. 23-25, Centrala telefonica 37.27.77. Secția scrisori yî biroul Juridici 87.27.77, Publicitatea, str. 13 Decembrie *0, blocul 8, telefon 14.15.18. Tiparul, Intr. Poligrafiei »Informația*, str. Brezoianu 23-25 40 164