Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)

1968-07-02 / nr. 4626

La expoziţia „Revoluţi de la 1848 oglindită in arta plastică (Urmare din pag. 1) nare ale poporului. In chipurile revoluţionarilor şi ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria patriei — se dezvăluie gîn­­duri, sentimente şi credinţe izvo­­rîte ’din marile idealuri naţionale pentru care a luptat generaţia de la 1848. Aspiraţiile de libertate şi de unitate ale luptătorilor revolu­ţionari din Ţara Românească, Mol­dova şi Transilvania sunt înfăţişate intr-o suită de picturi, gravuri şi litografii, creaţii ale unor artişti plastici martori ai memorabilului eveniment. In cea de a doua sală a expozi­ţiei sunt prezentate picturi şi sculp­turi — opere ale unui mare nu­măr de artişti plastici contempo­rani, care preiau, în noi viziuni ar­tistice, ideile luptelor revoluţionare de la 1848, dezvoltînd astfel tra­diţia artei noastre plastice în oglin­direa principalelor evenimente din istoria şi activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziţiei consti­tuie o expresie a faptului că actua­lii artişti plastici — vîrstnici şi ti­neri — dau viaţă hotărîrilor luate la recenta Conferinţă pe ţară a artiş­tilor plastici , de a pune mai bine în valoare tradiţiile artei noastre plastice şi strălucirea artei popu­lare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice româneşti noi stră­luciri, noi opere de artă caracteris­tice pentru viaţa nouă a poporu­lui nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid şi de stat s-au oprit îndelung în faţă a nu­meroase opere de artă prezentate în expoziţie. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe or­ganizatorii expoziţiei — Uniunea Artiştilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi pe artiştii expozanţi — care au reuşit să redea în splendoarea şi măreţia sa trecutul de luptă al poporului nos­tru­. Secretarul general al C.C. al P.G.R. şi-a exprimat convin­gerea că pictorii, sculptorii şi gra­ficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în slujba construcţiei socialiste şi le-a urat succese şi mai mari în realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eli­berarea patriei noastre. (Agerpres) La expoziţia studenţilor Institutului de arte plastice Nicolae Grigorescu fr. 1 // (Urmare din pag. 1) de tinereţe şi prospeţime, inspi­rat din bogăţia folclorului şi din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de îm­plinire. In cursul vizitei, explicaţiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nico­lae Grigorescu“, de profesorii Ale­xandru Giucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Garagea şi...de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfăşoară în acest institut de artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adre­sat felicitări conducerii Institutului şi profesorilor, uvînd în acelaşi timp studenţilor noi succese în străda­nia lor de a-şi însuşi cunoştinţe artistice cît mai temeinice, pentru a deveni artişti valoroşi, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres) Congresul S.U.A. solicitat să interzică reclamele la ţigări „ WASHINGTON 2 (Agerpres). — Comisia federală pentru comerţ a S.U.A. a aprobat un raport in care se cere Congresului să interzică reclamele la ţigări atit prin pos­turile de radio cît şi prin reţelele de televiziune. Comisia a hotărît, de asemenea, lărgirea formelor de avertizare a fumătorilor asupra efectelor nocive ale tutunului pen­tru organismul uman. S-a propus chiar înlocuirea formulei de fişă acum ,­atenţie fumatul poate fi ha­­zardant pentru viaţa dv.“, cu for­mula „fumatul este dăunător sănă­tăţii şi poate provoca moartea, în urm­ă contractării cancerului sau a altor boli". Congresul american a adoptat, după cum se ştie, in 1965, o legis­laţie prin care s-a hotărît aplica­rea pe pachetele de ţigări a unor etichete avertizoare. Dar, in peri­oada care s-a scurs, unele întreprin­deri producătoare de ţigarete au evitat lipirea acestor etichete pe fiecare pachet în parte, aplicindu-le doar pe ambalaj. Potrivit unor sta­tistici oficiale, în S.U.A. s-a produs in 1966,, 22 la sută din producţia mondială de ţigări. Itouetm Conserve de peşte aruncate în mare PESCARII din Port-Vendres F­ranţa, au aruncat in mare 100 000 de tţii de sardele sosite în port cu a cargou olandez. Pescarii şi-au ma­­ifestat în acest fel protestul lor Sm­­itriva importului de conserve de ■şte, datorită căruia au greutăţi în­­sfacerea propriei lor producţii. In momentul de faţă, scafandrii­­cearcă să readucă la suprafaţă i­iile care zac pe fundul mării, iar miamiii au pornit o anchetă. Dar d­upă cum anunţă „Paris Presse — Intransigeant”, cercetările sunt fă­­ite cu mare grijă, pentru a evita ocnirile cu pescarii şi docherii Odiseea unei urechi CU DOUA LUNI în urmă, un cetă­ţean din Perth — Australia, dl. Ro­bert Sangalli, de 55 de ani, şi-a rete­zat lobul urechii, în urma unui acci­dent. Chirurgii i l-au cusut în sto­mac, pentru ca să fie hrănit şi sa nu se infecteze. Acum cîteva zile, ei au scos ure­chea pacientului din locul unde fu­sese pusă la păstrare şi i-au recu­­sut-o la locul de origine. Urmează ca Robert Sangalli să fie supus, peste trei săptămîni, unei noi intervenţii. De data aceasta este vorba de o operaţie estetică, pentru ca urechea să-şi capete forma pe care o avea iniţial. Coada şobolanului în discuţia Consiliului UN ŞOBOLAN CARUIA i s-a tăiat virful cozii suferă de durere sau nu ? Aceasta este întrebarea la care va trebui să răspundă Consiliul sta­tului Bale din Elveţia. Este pro­blema cu care amintitul consiliu a fost interpelat de unul dintre de­putaţi, Rudolf Weber. Acest ales al poporului, scrie in ironie „La Tribune de Geneve» a lă­sat la o parte preocupările obiş­nuite, pentru a se interesa de soarta unui şobolan alb, dăruit de Insti­tutul bacteriologic unei clase a gim­naziului de fete din localitate pen­tru a fi studiat la o lecţie de ana­tomie. Experienţa pe care o făceau, cerea cîteva picături de singe­ri, pentru a le obţine elevele au tăiat vîrful cozii şobolanului, ştiindu-se că această extremitate este aproape insensibilă. D-ul Weber nu este însă de ace­eaşi părere. El a avertizat deja So­cietatea pentru protecţia animalelor, susţinînd că operaţia a fost făcută „într-o manieră crudă“ etc., etc. El cere nici mai mult nici mai puţin decit intervenţia comisiei de control cantonale care să iniţieze o anchetă. Nici măcar scrisoarea deschisă pe care elevele din clasa respectivă au publicat co şi în care îl asigurau pe deputat că animalul n-a simţit ni­mic, l l-a convins pe înfocatul apă­rător al şobolanului. Deocamdată, părţile se găsesc fie­care pe poziţia sa. Se aşteaptă răs­­punsu­l guvernamental care va fi formulat în prima sesiune a Mare­lui Consiliu Federal. De unde rezultă că nu numai pi­sicile au obiceiul să-și vîre coada acolo unde nu le fierbe oala... Alegerea unlui preşedinte al Islan­dei REYKJAVIK 2 (Agerpres). — Dr. Kristjan Eldjarn, directorul mu­zeului naţional islandez, a obţinut o victorie surprinzătoare şi de mari proporţii la alegerile prezi­denţiale care au avut loc duminică în Islanda. El a obţinut 67 564 voturi, adică 65 la sută din sufragiile exprimate. Celălalt candidat, Gunnar Tho­­roddsen, considerat pînă duminică drept favorit în aceste alegeri nu a obţinut decit 35 447 voturi, adică 34,7 la sută din sufragii. Un procent de 0,3 la sută din voturile exprimate au fost invali­date. 91 la sută din alegători au luat parte la vot. Noul preşedinte va prelua func­ţia la 1 august şi îl va înlocui pe Asgeir Asgeirsson, ales preşedinte în 1952 şi reales în 1956, 1960 şi 1964. O URUGUAY. Rezerviştii armatei şi poliţiei mobilizaţi MONTEVIDEO 2 (Agerpres).­­ Rezerviştii armatei şi poliţiei uru­­guayene au fost mobilizaţi de şeful statului, Jorge Pacheco Areco, pen­tru a participa la aplicarea „măsu­rilor de securitate extraordinară“ decretate de guvern. Pe de altă parte, forţele armate au fost auto­rizate să-şi dispună unităţi pe întreg teritoriul republicii“ în scopul exe­cutării planurilor prevăzute“. Cererile greviştilor I marinari americani , satisfăcute GREVA celor 55 000 de marinari americani, aparţinînd sindicatului naţional al marinarilor, declan­şată la 29 iunie a.c., a luat sfîrşit în cursul zilei de luni după-amiază. In timpul grevei, în rada porturilor au fost blocate 128 de nave comer­ciale, pacheboturi și petroliere. In urma convorbirilor purtate, ar­matorii au acceptat, cererea gre­­­­viștilor de a le spori cu 5 la­­sută salariul orar de bază. Noul contract de muncă va intra în vigoare retroactiv, începînd de la 10 iunie a.c. AMBASADORUL Statelor Unite la O.N.U., George Ball a anunţat că gu­vernul american a hotărît să contribuie cu suma de 4 milioane de dolari la men­ţinerea forţelor O.N.U. în Cipru, pentru perioada care se va încheia la 15 de­cembrie 1968. LA TRIBUNALUL militar din Beirut va fi reluat procesul in­tentat generalului iranian, Bakhti­­ari, care este acuzat de autorităţile libaneze de port ilegal de armă. După cum s-a mai anunţat, guver­nul Iranului a cerut Libanului să expulzeze pe generalul Bakhtiari Reuniune internaţională a experţilor in grefarea inimii CHIRURGUL Donald Ross,­­care a efectuat operaţia de transplan­tare a inimii asupra lui P­rederick West, intervenţie urmată de moar­tea pacientului, a anunţat luni că, spre sfîrşitul acestei luni, în Africa de Sud va avea loc o reuniune in­ternaţională a experţilor în grefa­rea inimii, la care vor fi exami­nate problemele întîmpinate la a­­ceste­ operații și motivele­ eșecurilor înregistrate pînă acum. I Un mic „stat" pirat, din apele „nimănui (Urmare din pag. I) mânui“, opera unui constructor bolog­­nez, urma să dea locuitorilor, dar mai cu seamă turiştilor senzaţiile tulbu­rătoare ale unei aşezări înfipte adine în mare, stropită cu dăruire de a­­ceasta, luminată de soare­ şi­ stele. Trei personaje urmau să asigure năs­truşnicei „localităţi” , dreptul la exis­tenţă, după voia şi concepţia­­ lor: Pietro Bernardini şi asociaţii săi în­tru afacere, Luciano şi Gianfranco Ceavatti. Ca să nu existe , dubii asu- I pra... seriozităţii antreprizei, stăpînir. I „Insulei Trandafirilor“ au emis cît au putut de repede pînă şi timbre cu I emblema noului „stat liber”. „Au con- I stituit, apoi — consemna cu două zile in urmă, cotidianul francez «Figaro­»­­ — un consiliu de miniştri“. Chiar şi în aceste condiţii trebuie asigurată au­toritatea! S­OCOTIND pe semne că afluenţa turiştilor spre „insulă“ poate spori dacă se efectuează unele amenajări originale, asociaţii inven­tivului Bernardini au lansat­ proiec­tul construirii unui bar, a unui res­taurant şi, fireşte, a unui club de noapte. Cum să nu tenteze, aşadar, petrecerea cîtorva ore sau­ chiar zile pe acest... teritoriu ? Autorii şi tot­odată „miniştrii“, „Insulei Trandafiri­lor’­’ au intuit cu profunzime succesul, atrăgînd, aşa cum remarca „Figaro“, „atenţia tuturor”, platforma devenind o adevărată „mană turistică pentru regiunea invadată de curioşi“. Tocmai cînd „noul stat“ dădea ga­ranţii că aici se află un refugiu ideal, plin de făgăduinţe, la orizont şi apoi lingă... ţărmul „insulei“ şi-au făcut apariţia şi alt soi de vizitatori. Ne­aşteptaţi şi nedoriţi: vedete ale gărzii de coastă italiene. B­ERNARDINI şi asociaţii săi au încercat să joace tare, protes­te, contestaţia dreptului de a fi controlaţi în apele „nimănui“, pe te­ritoriul „lor şi numai al lor” etc. Autorităţile n-au permis, însă, ca în imediata apropiere a limitei apelor te­ritoriale italiene să existe şi să pros­pere „opera micilor piraţi moderni“, dornici, de afaceri frauduloase, scă­pate de sub controlul fiscului. In plus, această platformă de oţel re­prezenta un obstacol şi un pericol per­manent pentru navigaţia din această zonă. . „Insula Trandafirilor’’ a fost ocu­pată deci , de poliţie, supravegheată cu străşnicie de vedetele gărzii de coastă. In jurul ei, s-a instituit o a­­devărată blocadă, turiştii, din cale afară de curioşi, fiind îndepărtaţi. „Teritoriul liber al Insulei Tranda­firilor" e gata să dispară tot aşa de repede precum a fost proclamat... Criza Pieţei comune centro-americane Reuniunea de la San Salvador Dezacord în realizarea unui... acord Nicaragua ameninţă cu părăsirea organizaţiei SAN SALVADOR 2 (Agerpres).— Preşedinţii a cinci ţări din Ameri­ca Centrală se vor întruni la sfîr­­şitul acestei săptămîni în capitala Republicii Salvador pentru a exa­mina criza prin care trece Piaţa comună din această regiune a lu­mii, precum şi raporturile economi­ce şi comerciale existente între statele centro-americane şi S.U.A. Un purtător de cuvînt al Casei Albe a anunţat la Washington că pre­şedintele Johnson va asista la lu­crările acestei conferinţe şi va sosi sîmbătă la San Salvador. Cauza disputei care ameninţă existenţa Pieţei comune centro­­americane, înfiinţată în urmă cu şapte ani, este felul cum statele respective aplică un acord, realizat anteriori privind instituirea unor taxe vamale mai mari pentru im­porturile provenind din alte state în afara acelora ale Americi Cen­trale, măsură luată în scopul pro­tejării producţiei interne a acestor ţări. După cum s-a anunţat la San Salvador, conferinţa a fost convo­cată după ce paza de frontieră ni­­caraguaiană a refuzat săptămîna trecută să permită intrarea pe teri­toriul ţării a cîtorva sute de ca­mioane încărcate cu mărfuri din Guatemala, Salvador, Honduras şi Costa Rica, deoarece guvernele a­­cestor ţări nu au pus în aplicare acordul cu privire la taxele va­male. La 1 iunie, miniştri reprezentînd cele cinci ţări din America Centrală întruniţi în Costa Rica­­au aprobat sporirea cu ,30 la sută a taxelor vamale la mărfurile impor­tate din afara zonei Pieţei comune centro-americane. Congresul nicara­­guaian a aprobat acest protocol în termen de 48 de ore, dar preşedin­ţii celorlalte patru ţări au întîm­­pinat o puternică opoziţie din par­tea parlamentelor respective. Moti­vul invocat este că noile taxe vor duce la ridicarea preţurilor bunu­rilor de consum în condiţiile în care acestea manifestă o tendinţă permanentă de creştere. Preşedin­tele Republicii Nicaragua, generalul Anastasie Somoza, a ameninţat că va părăsi Piaţa comună dacă par­tenerii săi nu vor introduce noile taxe vamale. El a dat un ultima­tum pînă la 1 august insistînd că „partenerii noştri trebuie să joace cinstit“. După cum a declarat un econo­mist nicaraguaian „ceea ce se în­­tîmplă în prezent reprezintă în fapt sfîrşitul Pieţei comune“. Ameninţările lui Somoza de a pă­răsi Piaţa comună centro-americană au primit sprijinul vicepreşedinte­lui Guatemalei, Clemente Marro­­quin Rojas, care a declarat că „nu a avut niciodată încredere în Pia­ţa comună“ şi că „este momentul să spargem acest sistem care ne înrobeşte“. Lucrările conferinţei de la San Salvador vor dura, probabil, trei zile. S-a anunţat că după termina­rea dezbaterilor, preşedintele S.U.A, Johnson, va lua la bordul avionului său pe preşedinţii a patru ţări par­ticipante, aparatul urmînd să ate­rizeze succesiv la Ciudad de Gua­temala, San Pedro (Honduras), Ma­nagua şi San Jose. LONDRA 2 (Agerpres). — Cere­rea de extrădare a lui James Earl Ray, asasinul prezumtiv al pastoru­lui Martin Luther King, înaintată de guvernul american, va­ fi astăzi examinată în continuare în faţa unui tribunal londonez. Avocatul lui Ray, Roger Frisby, urmează să-şi completeze pledoaria care in­vocă ca argument fundamental fap­tul că asasinarea lui King consti­tuie o crimă politică, iar tratatul de extrădare încheiat între S.U.A. şi Anglia nu include delictele poli­tice. Reprezentantul ambasadei S.U.A., avocatul britanic David Cal­­cutt, intenţionează să contraargu­­menteze prin prezentarea unor ca­zuri similare anterioare în care a fost acordată extrădarea. Se aş­teaptă ca duelul dintre cei doi avo­caţi să se încheie suficient de repe­de pentru a permite Curţii să pro­nunţe un verdict incă în cursul a­­cestei după-amiezi.­­ Cererea de extrădare a lui Earl Ray continua sa fie examinata de un tribunal londonez • Pronunțarea verdictului posibilă in cursul după-amiezii de azi DUPĂ CUM s-a anunţat, comanda­mentul american din Vietnamul de Sud a hotărît „să scoată­­din activi­tate" baza de la Khe Sanh. Evacua­rea bazei este con­siderată de către observatori drept recunoaşterea uneia din cele mai grave infringed Suferite de trupele ameri­cane. In fotografie, elicoptere ale arma­tei S.U.A. evacuea­ză material de lup­tă; in primul plan, rămăşiţele unui eli­copter doborît de forţele patriotice. Banca Canadei a redus taxa de scont UN comunicat al Băncii Cana­diene anunţă că taxa de scont a fost redusă de la 7,5 la sută la 7 la sută Reducerea a intrat in vigoare cu începere de luni. PERSONALUL tramvaielor şi autobu­zelor din Lisabona, care revendică o majorare a salariilor, desfăşoară­­le două săptămîni diferite, acţiuni­ de­monstrative in sprijinul revendicării lor.. Luni, toţi călătorii­ au folosit mij­loacele de transporturi fără să plă­tească, deoarece taxatorii au refuzat să încaseze taxele de călătorie. O MAMA a renunţat la unul din rinichii ei pentru a salva viaţa fiicei sale în virstă de 16, ani.. Operaţia de transplantare a rinichiului , a fost e­­fectuată rutii de opt chirurgi de la spitalul Universităţii din Pennsylva­nia. Fata, Amelia Rudolph, suferea de nefrită, ambii rinichi fiind atinşi. Medicii au declarat că va trebui să se aştepte cîteva zile pentru a se cu­noaşte dacă fiu a apărut fenomenul de respingere a noului organ. PREŞEDINTELE Johnson a accep­tat demisiile a doi membri impor­tanţi ai unor agenţii federale. Este vorba de William McKee,­ directorul Administraţiei aviaţiei civile şi Lee Loevinger, membru al Comisiei fede­rale de comunicații. Europa occidentală străbătută de un puternic val de căldură • Celebrul pod basculant al Londrei blocat PARIS 2 (Agerpres).­­ Un val de căldură s-a abătut asupra unei mari părţi a Europei occidentale, inregis­­trindu-se­­temperaturi record pentru începutul lunii iulie. La Madrid, pri­mele zile de caniculă ale verii au fost deosebit de greu de suportat. La Bar­celona, termometrul a urcat pînă la 48 de grade. O căldură înăbuşitoare a domnit pe întreaga Peninsulă , Iberi­că. Plajele şi piscinele au cunoscut o afluenţă record. In ultimele zile,­­ persoane au murit înecate sau de pe urma insolaţiei. In R.F. a Germaniei s-a înregistrat o temperatură de 33 de grade la um­bră. Numeroase şosele sunt deterio­rate, asfaltul topindu-se din cauza căldurii. Dar nu a fost semnalat nici un accident provocat de caniculă. Pentru londonezi, luni a fost ziua cea mai caldă , atit de caldă incit ce­lebrul pod basculant al Turnului Lon­drei a rămas blocat in poziţia des­chis deoarece mecanismul de con­tragreutate deformat de căldură a fost paralizat. Au fost necesare două ore pentru a uda mecanismul şi a-l răci. Un asemenea incident nu s-a mai petrecut de 20 de ani. In provin­cie s-au produs furtuni violente care au provocat inundaţii, mai ales în vestul Angliei. In Austria o secetă prelungită pro­voacă pagube agriculturii şi o seri­oasă lipsă de apă potabilă la Viena. Mercurul termometrelor a urcat pînă la 32 grade C. Călduri mari au fost resimţite şi în Italia. La Grădina zoologică din Acquilla, unul­ din cei doi lupi a murit luni de­ căldură. IN CAPITALA Japoniei s-a în­registrat luni cel mai puternic cu-­­tremur din ultimii 12 ani. Gutre­­murul, cu o durată de peste 30 se­cunde, a avut o intensitate­­ de 6,4­­ grade pe scara Richter. Locul exact al epicentrului nu a putut fi încă­­ stabilit. De asemenea, pînă în pre-­­­zent lipsesc știri mai detaliate cu privire la consecințele acestui cu­­tremur. -O­o Avioane portugheze au bombardat un sat congolez­ ­­Protestul guvernului de la Kinshasa adresat Consiliului de Securitate KINSHASA 2 (Agerpres). — Gu­vernul Republicii Democratice Congo (Kinshasa) a protestat pe lîngă Consiliul de Securitate împo­triva unui nou bombardament efec­tuat de avioane portugheze asupra unui sat congolez situat în regiunea de frontieră cu Angola. In protestul prezentat la O.N.U., guvernul con­golez precizează că acesta este al treilea incident de acest fel într-un interval de o lună şi cere acestui înalt for internaţional să considere incidentele drept grave ameninţări din partea colonialiştilor portughezi împotriva păcii şi securităţii po­poarelor africane. După cum s-a anunţat, in cursul lunii iunie portughezii au atacat în repetate rînduri mai multe sate congoleze, ucigînd sute de locuitori. Restricţii severe impuse imigrării cetăţenilor britanici în S.U.A. LONDRA 2 (Agerpres).­­ La 1 iulie au intrat în vigoare restric­ţiile severe impuse imigrării cetă­ţenilor britanici in Statele Unite, în cadrul „hemoragiei“ de intelec­tuali britanici, în ultimele trei luni aproape 11000 de cetăţeni au emi­grat din Anglia in Statele Unite Cererile de imigrare a sute de so­licitanţi au fost respinse luni, ur­mînd să fie rezolvate la începutul anului 1971. Pentru 1969, numărul cetăţenilor britanici care urmează să imigreze în S.U.A. a fost redus de la 24 000 la 3 000. „Fericirea a fost exilată in Haiti“ între afişele turistice şi realităţile din Porte-au-Prince Un golf liniştit, dominat de o coastă împădurită, pe care sunt risipite căsuţe... O bise­rică impunătoare, cu două turnuri, se distinge in acest peisaj idilic... Imaginea, mul­tiplicată pe afişele adresate turiştilor, este însoţită de o invitaţie: „Vizitaţi Haiti. A­­colo vă aşteaptă fericirea". Călătorii care — uitînd de cele ce se întîmplă în Haiti sub sînge­­rosul regim al lui Duvalier — răs­pund acestei invitaţii, au parte de amare deziluzii. Căci ceea ce în­­tîlnesc ei acolo este tocmai opusul fericirii : foamea, suferinţa, înapo­ierea populaţiei, care, în marea ei majoritate, este de culoare. Această ţară a ajuns cea mai coruptă şi mai săracă din America Latină. Intr-un reportaj despre „înşelă­torul paradis“ haitian, revista vest­­germană „Die andere Zeitung“ men­ţionează că în prezent nu e prea uşor să ajungi la Porte-au-Prince, capitala acestui mic stat.­ Tot r­ai multe firme de navigaţie îl scot de pe traseele lor. Şi acesta nu numai din cauza teroarei instaurate de „papa Doc”, cum i se spune „pre­şedintelui pe viaţă“ din Haiti, în­seşi vasele, echipajele şi pasagerii nu se află acolo în siguranţă. S-au semnalat deseori atacuri banditeşti şi asasinate­ care au tăiat multora pofta de a păşi în port. îndrăzneţii care se îndreaptă, to­tuşi, intr-acolo, se lovesc de reali­tăţi de îndată ce coboară pe chei. Debarcaderul murdar, barăcile aco­perite cu tablă ondulată, munci­torii zdrenţuiţi din port înlocuiesc priveliştea pitorească a golfului. Negri, ai căror ochi sclipesc de fe­bră, lucrează din greu la încărca­rea şi descărcarea vapoarelor. Po­liţişti înarmaţi îi supraveghează la tot pasul. Unii dintre ei izbutesc, însă, în ciuda pazei severe, sa ajungă pînă la bucătăriile vaselor, unde cerşesc de mîncare, întinzînd cutiile lor goale, de tinichea. Zona portului este un imens car­tier al mizeriei. Sute de familii, cu mulţi copii, trăiesc înghesuite pe ambarcaţiuni care amintesc bărcile cu pînze. Intrarea în oraş este ba­rată de măsuţele negustorilor am­bulanţi. Turiştilor li se oferă su­veniruri scumpe, din „lemn de aba­nos“, dar, la o examinare mai atentă, figurinele cu zeităţi afri­cane se dovedesc a fi lucrate din lemn obişnuit, dat cu cremă de pantofi, în „Plaza“ din centrul oraşului, printre prăvăliile cu amintiri şi clădirile pretenţioase care adăpos­tesc serviciile publice,­­se­ înşiră co­libe din scînduri nedate la rindea, nenumărate magazii întunecate, pli­ne cu vechituri. In mijlocul străzi­lor, care sînt în cea mai mare parte nepavate şi, pe timp de ploaie, se transformă în mlaştini­­, circulă o mulţime obosită şi flă­­mîndă. Şi, peste tot, întîlneşti co­pii care nu se joacă, ei cer de pomană... Surprinzător de mare este­ numă­rul infirmilor. Ii vezi pretutindeni în cartierul comercial, întinzînd mîna spre vizitatorii străini. Temperamentul viu al locuitori­lor, o anumită veselie înnăscută a lor, care rezistă privaţiunilor şi cruzimii autorităţilor, se manifestă în special în tîrgul de fructe tro­picale şi în piaţa de peşte. Tabloul colorat al grămezilor de banane şi ananas şi animaţia vînzătorilor în­depărtează pentru cîteva clipe gîn­­durile de la încercările prin care trece această ţară. Haiti are o populaţie de 4,5 mi­lioane de locuitori ; 80 la sută sînt analfabeţi. Jumătate din noui născuţi mor în primele zile de viaţă. Ma­laria, tuberculoza, bolile tropicale fac mii de victime in fiecare an. Din loc în loc, şi în Porto-a­i- Prince sunt afişate fotografiile tu­ristice cu inscripţia : „In Haiti vă aşteaptă fericirea”. Un Călător a no­tat în însemnările sale că pe im asemenea afiș a citit cîteva cuvinte scrise de o mină stîngace : „Feri­cirea a fost exilată din Haiti“... ULTIMELE TELEGRAME SOSITE LA REDACŢIE PARIS 2 (Agerpres). — Reprezentantul guvernului american la convorbirile oficiale dintre S.U.A. şi R. D. Vietnam, Averell Harriman, s-a reîntors luni seara la Paris, după ce timp de 10 zile a avut con­sultări cu preşedintele Johnson şi alte oficialităţi ame­ricane la Washington. La sosire, el a declarat ziariş­tilor că poziţia americană rămîne neschimbată. Harriman urmează să preia conducerea delegaţiei americane, asigurată interimar în absenţa sa de ambasadorul Cyrus Vance. TOKIO 2 (Agerpres). — Japonia a hotărît marţi să acorde în acest an un împrumut Indoneziei în valoare dle 80 milioane dolari cu­ scopul de a ajuta economia indoneziana să facă faţă valului crescînd de inflaţie. Japonia urmează să acorde şi anul viitor Indoneziei un împrumut de 30 milioane de dolari. Agenţia Asso­ciated Press menţionează că o parte a împrumutului acordat Indoneziei va consta din bunuri de consum, diverse maşini şi textile. CAIRO 2 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri al Republicii Arabe Unite se va întruni miercuri, sub pre­şedinţia lui Gamal Abdel Nasser, pentru a aproba proiectul de buget al ţării pe anul 1968—1969, infor­mează cotidianul egiptean „Al Ahram". Ziarul preci­zează că se prevede alocarea unei sume de 3­2 mi­lioane lire egiptene pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare a economiei R.A.U. „Al Ahram” men­ţionează, de asemenea, că o parte importantă din noul buget va fi afectată cheltuielilor militare. CARACI­S (Agerpres). — Ministrul de externe Pakistanului, Arshad Husain, a părăsit marţi Camei­­plecînd spre Turcia, unde va întreprinde o vizită o d­ată de şase zile. Cu această ocazie, ministrul de­x­terne pakistanez va avea convorbiri cu reprezenta­ţii guvernului turc în legătură cu o serie de problem privind actualitatea internaţională şi, în mod speci relaţiile dintre cele două ţâri. 2 . Redacția și Administraţia, str. Brezoianu nr. 23-25, Centrala telefonica­­ 37.27.77. Secția scrisori yî biroul Juridici 87.27.77, Publicitatea, str. 13 Decembrie *0, blocul 8, telefon 14.15.18. Tiparul, Intr. Poligrafiei »Informația*, str. Brezoianu 23-25 40 164

Next