Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)

1968-12-02 / nr. 4757

NERETE ALE ORGANIZAŢIILOR DE PARTID (Urmare din pag. I) rea vastului program de înflorire a patriei, de perfecţionare a întregii vieţi economice şi sociale, elaborat de Congresul al IX-lea şi Confe­rinţa Naţională a P.C.R., Conferin­ţele au adresat telegrame Comite­tului Central, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Conferinţele organizaţiilor de partid au­ ales noile comitete de partid ale sectoarelor, comisiile de revizie şi delegaţii la Conferinţa organizaţiei de partid a municipiu­lui Bucureşti, întrunite în primele lor plenare, comitetele de partid au­­­ ales, noile birouri și secretarii comitetelor de partid ale sectoa­relor. SECTORUL 3 Membrii biroului : GHEORGHE DUMITRU, RADU DRAG­AN, EMI­LI­AN DRAGNEA, MARIN ENA­CH­E, MIHAIL HULUBAŞ, FLO­RIAN IONESCU, GHEORGHE MO­RAR­U, ION MACAU, BARBU PE­­TRESCU, PAUL MIHAIL­ POPOV, GHEORGHIŢA SOFILCA. Membrii supleanţi : TEODOR GORCEAG, NICOLAI HARASIM, MARIA LEFTER, DUMITRU MO­­RARU, ION POPA, ION POPESCU. Ca secretari au fost aleşi : GHEOR­GHE DUMITRU prim secretar, MI­HAIL HULUBAŞ, GHEORGHE MORARU, BARBU PETRESCU — secretari. Preşedinte al comisiei de revizie : NICOLAE IVANESCU. SECTORUL 4 Membrii biroului : PARASCHIV BECAR, FOTA BITOLEANU, GHEORGHE IONESCU, TOMA Marinescu, ANETA MIHU, FLORIAN NEACŞU, MARIA OL­­TEANU, ION RENŢEA, ION RO­ŞU, NICOLAE SPÎNU, EMIL STANCU, SANDU ŞERBAN. Membrii supleanţi : ANDREI BA­­NESCU, ELENA BLIDEANU, CRISTEA DRAGU, STELIAN ENE, MAGDALENA FILIPAŞ, DUMI­TRU RISTEA. Ca secretari au fost aleşi : TOMA MARINESCU — prim secretar, ION ROŞU, ŞERBAN SANDU, NICO­­LAE SPINU — secretari. Preşedinte al comisiei de revizie : ION MATEESCU. SECTORUL 5 Membrii biroului : VIRGIL BOE­­RU, DUMITRU DUMITRU, VIRGIL FLOREA,­­ VICTOR GHEORGHE, TIBERIU­­GRECU, FELICIA MAI­CA, EUGEN MALIU, NICOL­AE OPRIŞOREANU, VICTORIA PÎRÎU, ION SABIESCU, PETRE ŢĂRUŞ,­­ ECATERINA URSULEAG, TANASE VOLINTIRU.­ Membrii supleanţi : IOSIF BRUS­TUREANU, GHEORGHE DIMA, NICOLAE FRINCULESCU, ALE­XANDRU GOMOIU, MIRCEA GEORGESCU, SILVIA-OLGA ZU­GRAV’. Ca secretari au fost aleşi : FLO­­REA VIRGIL — prim secretar, PETRE TA­R­US, ION SABIESCU, VICTOR GHEORGHE — secretari. Preşedinte al comisiei de revizie : GHEORGHE CHIRICA. SECTORUL 8 Membrii biroului: ALEXAN­DRINA ALBU, DUMITRU CALU­­GARU, LIVIU CERCEL, PAUL CO­­JOCARU, CONSTANTIN COTOVE­­LEA, NICOLAE CRĂCIUN, ION GRECU, ŞTEFAN FLOREA, NICO­LAE IOSIF, ALEXANDRU MA­NEA, MIN­AI PAVEL, CONSTAN­TIN SAVU, CONSTANTIN STO­­IAN. Membrii supleanţi : TRAIAN AN­TONESCU, EUGENIA CARBUNA­­RU, NICOLAE DUŢU, MIHAI MOLDOVE­AN­U, NICU PASCALI, EUGEN POPESCU. Ca secretari au fost aleşi : PAUL COJOCARU — prim secretar, NI­­COLAE CRĂCIUN, CONSTANTIN SAVU, MIHAI PAVEL — secretari. Preşedinte al comisiei de revizie: ELVIRA SOFRONIE. ______________ . .............................. Supremul legămînt faţă de patrie (Urmare din pag. I) momentele de înaltă răspun­dere patriotică şi pe care o surprind nu numai un glas ci şi în gesturi, în priviri. Tanchişti, infanterişti, artile­­rişti, cercetaşi, tineri care vor învăţa temeinic meseria armelor, jură să fie demni de tradiţiile luminoase ale poporului muncilor şi ale armatei sate. Ei au luat cunoştinţă de faptele de arme înscrise in registrul istoric al unităţii, săvirşite în războiul an­tihitlerist. „Eroismul înaintaşilor noş­tri — spunea soldatul Alexandru An­­cu — ne este pildă şi îndemn pentru a ne face din plin datoria". „Venind în această unitate militară, am rămas adine impresionat — mărtu­riseşte soldatul Ion Stîngu, care a lu­crat intr-o mare întreprindere bucu­­reşteană — de respectul profund faţă de tradiţiile militare, faţă de cei care au căzut eroic pe cîmpul de luptă­, ca şi faţă de cei ce s-au instruit aici înaintea noastră“. ...Se perindă prin faţa drapelului tineri veniţi din diferite coifuri ale ţării, aducînd în inimile şi conştiinţa lor imaginea plaiurilor moldovene, a lanurilor de puţ din Bărăgan, se­­mefia munţilor, viaţa tumultuoasă şi înfloritoare a satelor şi oraşelor ţă­rii. Minerul Alexandru Stan, sudorul Andrei Pascu, tractoristul Nicolae Buzilă, tehnicianul Radu Stoica,­­3­­pinarul Adalbert Fărcaz, alături de tineri ca Virgil A. Stănilă, Ion Ber­ghiru, Gheorghe Pieptaru, Romeo Bă­­lanca şi atîţia alţii, veniţi sub arme din uzinele şi instituţiile din Capitală şi din alte localităţi, care acum fac parte din aceeaşi unitate, rostesc cu­vintele jurămîntului cu solemnitate, conştienţi fiind că au păşit pe o nouă treaptă a maturităţii. Ei sînt convinşi de înalta din­re ce li se acordă de a învăţa să fie oricînd gata, la ordi­nul patriei şi poporului nostru, de a nu-şi precupeţi­ — dacă va fi ne­voie— nici singele şi nici viaţa pen­tru apărarea pămintului liber al ţării, izbînzilor noastre socialiste. Tinerii militari care au depus ju­rământul s-au angajat să sporească succesele dobindite de înaintaşii lor, contribuind astfel la întărirea pe mai departe a capacităţii de luptă a sub­unităţilor, a unităţii. Militarii din toate armele, de toate gradele, apără­tori,"ai "împlinirilor, şi libertăţii de pe pâmînÎÎÎi strămoşesc, sînt uniţi în dragostea lor faţă de patrie, hotărîţi să apere chiar cu sacrificiul vieţii li­bertatea pămintului ei, suveranitatea şi independenţa naţională, cuceririle revoluţionare ale poporului, cauza socialismului, în spiritul patriotismu­lui fierbinte, conştienţi că, întărind capacitatea de apărare a ţării, po­porul român îşi îndeplineşte o înda­torire naţională, cît şi o îndatorire internaţională, aducindu-şi contribu­ţia la sporirea puterii militare a sta­telor socialiste, de care ne leagă o strînsă prietenie. La şcoala băr­băţiei ostăşeşti, ei îşi vor dezvolta calităţile morale şi de luptă, vor în­văţa să mînuiască temeinic arma­mentul şi tehnica modernă de luptă, să folosească din plin baza mate­rială, condiţiile de trai şi instruire, create de partidul şi guvernul nostru, pentru buna lor pregătire, militară, pentru formarea lor ca luptători de­­săvirşiţi, profund devotaţi patriei şi poporului­ ai cărui fii sunt. |­i O tehnologie modernă: cofrajul spaţial Deşi relativ nouă, metoda tehnologică de construire a blocurilor cu ajutorul cofraj­elor spaţiale (tunel) şi-a dovedit din plin calităţile, impunîndu-se Prin avan­tajele economice pe care le oferă Cu ajutorul acestei metode i.c.M. nr. 2 a executat în acest an 490 apartamente. Iată cîteva date privind experienţa acumulată de această întreprindere în folosirea cofrajelor spaţiale. Faşă de metoda clasică de turnare a structurilor de rezistenţă, viteza de execuţie a crescut cu 20 la sută, iar orele de manoperă pe apartament au fost reduse cu aproape 40 la sută. Ieşind din turnare cu suprafeţele perfect pline, pereţii nu mai sunt tencuiţi, lucrările umede fiind eliminate în proporţie de 80 la sută. Evident, toate aceste avantaje se materializează în reducerea preţului de cost pe apartament, şi ridicarea calității lucrărilor. Noi edificii social-culturale­­ în cursul acestui an, întreprinderile de construcţii montaj ale D.G.C.M sunt angajate in executarea unor o­­biective social-culturale de mare în­semnătate. Unele dintre ele au­ fost terminate şi predate beneficiarului (Sediul I.P.I.U., corpul de clădiri din etapa I de dezvoltare a Academiei de studii economice, cele două cămine studenţeşti cu 850 de locuri şi cantina pentru 3 Ofert de studenţi din cadrul complexului Regie II), iar altele se află în curs de pregătire pentru a fi predate pînă la finele anului. E vorba de corpurile A, B şi C — cu care a fost extins Institutul de arhitectură «Iob Mincu“ —, Institutul de matematică al Academiei, noile sedii ale I.S.P.E. şi I.S.K­., extinderea sediului centrul de Televiziune şi de alte o­­biective care vor adăuga Capitalei noi frumuseţi arhitecturale. S­oarta materialelor (Urmare din pag. I) soţiile celor care, în asemenea eon­ii precare, vor totuşi să menţină, cu­ cît, rîrnduiaila l­inia aceasta de garaj continuă să fie cimitirul unor materiale. Ne referim cantităţi însem­nate de ţevi de fontă Unite aici şi în septembrie. Despre de se spune că ar aparţine şantierul montat instalaţii care, deşi înştiinţat scris, nu se ridică. Şantierul în ca­uză­b­ţine, însă, tot I.C.S.I.M. Alte ţevi­­ pur şi simplu rătăcite şi, tot pentru durată, se vede, s-a scris pe ele , a se ridică. Adresantul necunoscut“ (!)Î ntrucît cuvintele nu sînt suficiente pru a contura tabloul nepăsării, al sei de grijă pentru stăvilirea risipei terialelor tranzitate pe această linie garaj, ne-am slujit și de imaginea ografică. încercăm, pe această cale, sensibilizăm coarda spiritului gospo­dăresc* fie la conducerea lotului F.C.M.E. (şef de lot Mihai Diaconescu)­, fie la cea a Şantierului Bucureşti­­* fie la Direcţia I.C.S.I.M. (La toate trei ar fi cel mai bine). Poate astfel s-ar instala şi lumina electrică pentru des­­cărcătorii de noapte, poate s-ar ridica de pe rampa gării Căţelu şi panourile prefabricate degradate, lăsate acolo nu de luni ci de ani de zile, panouri care, împreună cu bălţile şi raţele din preaj­mă, alcătuiesc un mediu de loc propice pentru o rampă de cale ferată iar dacă nici de data­­aceasta semnalul opiniei publice nu va găsi ecou la cei în măsură să stăvilească risipa de ma­teriale, de forţă de muncă şi de timp, care continuă să se producă pe linia de descărcare a I.C.S.I.M. de la Căţelu, suntem­ convinşi că mijloacele de a-i chemă la ordine nu sunt epuizate. In orice caz, noi ne vom reînnoi* în scurtă vreme, vizita... Profanatori ai sanctuarelor albe (Urmare din pag. 3) duri cu violenţă, aducîndu-l pe Gh­eor­­ghe Chirseau­a în faţa justiţiei pentru necinste şi falsuri. Nobila meserie n-a avut putere să-i anuleze această trăsă­tură d­e caracter, pentru că — lesne de presupus — idealul studentului in medi­cină s-a confundat — în acest caz — cu spiritul de căpătuială. Dacă ar fi ajuns băiat de prăvălie poa­te ar fi „ciupit“ din punga clienţilor , dacă şi-ar fi ales meseria de contabil poate şi-ar fi întemeiat viaţa de huzur pe fraudă şi delapidare... Ca medic, Gheorghe Chioseaua face acelaşi lucru, dar, evident, cu implicaţii mai dezgus­tătoare, întrucit obiectul speculei îl cons­tituie suferinţa şi boala. Procedînd la o simplă substituire de nu­me, putem alătura, fără retuşuri, ace­eaşi identitate „morală" şi doctorului VASILE PAPANICU, specialist în obste­­trică-ginecologie la Spitalul Cantacuzino. Acelaşi caracter — cunoscut, ca atare, de cele mai multe dintre paciente — ascuns sub o spoială de distincţie intelectuală, lată-i portretul real, aşa cum se contu­rează el din întîmplarea cutremurătoare relatată de Elena Feher, îngrijitoare la acelaşi spital . „M­­-am adresat dr. Va­sile Papanicu, pe care-l cunoşteam, cu rugămintea de a mă interna în spital şi a-mi face o operaţie. I-a­m spus că îi voi fi recunoscătoare, fiindcă îi cu­noşteam apucăturile. Dr­. Papanicu au­zind despre aceasta, mi-a făcut imediat internarea şi a spus că, in legătură cu recunoştinţa mea, vom m­ai discuta, înainte de operaţie, am mers. Ia Papa­­nicu căruia i-am oferit cîţiva zeci de iei pentru că nu aveam r­ai mult, fiind divorţată şi avînd un copil de întreţinut, Papanicu, cînd a văzut suma, s-a supă­rat, şi, aruncindu-mi banii cu un gest brutal, mi-a zis : „Cu ăştia să faci piaţa dumneata“. Deoarece i-am oferit bani puţini, nu a mai fost de acord, să mă opereze, aşa cum am discutat iniţial“. Vorbele nu­ reuşesc să cuprindă aceas­tă concepţie subumană ! Mai trebuie spus că dr. Papanicu, cel care se bucura la banii Elenei Feher, trăia într-o casă cu ambianţă princiară, schimba auto­turismele, avînd puşi deoparte peste 80 000 de iei, şi deţinînd alte însemnate valori înmagazinate într-o casetă cu bi­juterii... Şi totuşi, iată-l strecurindu-se pe cu­loarele subsolului, pentru a-şi Incasa, in locuri tainice, „onorariile“ cu care condiţionează acordarea asistenţei me­dicale. Pretinde fără nici un menaja­ment, punindu-şi In lumină — fără pic de pudoare — triviala-i înfăţişare . „Te-am scăpat şi pe tine Şi pe copil de la moarte şi tu... nu te simţi cu nimic ! Să-l chemi pe soţul tău să stea de vorbă cu mine !“. O dată, de două ori, de trei ori, cu aceeaşi insistentă grosolănie care cedează doar in faţă plicului cu sute strecurat de către stiţu­l Elenei Ionescu într-un buzunar al halatului. Adulmeca banul cu nările­­dilatate, re­­curgind,­­­e dragul lui, la şantaj şi cru­zime : „De fiecare dată cînd mă consulta — relatează Maria TidrescU — dr. Pa­panicu îmi spunea că naşterea mea o să fie grea şi mă întreba : Cit dar Eu mă simţeam rău şi-l rugăm insistent să facă ceva pentru a mă scuti de dureri, dar el mă întreba mereu : „Cît dai i-am promis, în cele din urmă, suma de 1000 Iei. Mi-a răspuns cinic : „Pen­tru o asemenea sumă nu­ stau la... tău Pănem panet aici, cu toate că s-ar mai putea spune încă multe. Ştim că, pe po­triva faptelor lor — dovedite, negru pe alb, de către lucrătorii sectorului S mi­liţie­i Chioseaua şi Papanicu îşi vor primi cuvenită pedeapsă justiţiară. Ştim că opinia colectivă a lumii medicale ii repudiază şi îi elimină ca pe nişte excrescenţe monstruoase. In ultimă in­stanţă insă, ei înşişi s-au autoeliminat, pe baza propriilor lor fapte. Iată de ce se pune întrebarea : mai au ce căuta în medicină aceşti profanatori al sanc­tuarului alb ? I I I i ÎNCHEIEREA CONFERINŢEI DE LA MONTREAL MONTREAL 2 (Agerpres). — Con­ferinţa ţârilor din emisfera occiden­tală pentru încetarea războiului din Vietnam şi-a încheiat ieri lucrările la Montreal. Cei peste 2 000 de de­legaţi, reprezentînd aproximativ 100 de organizaţii pacifiste din S.U.A., Canada şi din aproape toate ţările Americii Latine, au adoptat o serie de rezoluţii în care se cere guver­nului Statelor Unite să pună capăt­­ actualului război din Vietnam şi se subliniază necesitatea luptei îm­potriva imperialismului, sub toate formele sale, în toate ţările. La conferinţă au luat parte dele­­gaţii ale R.D. Vietnam şi Frontu­lui Naţional de Eliberare din Viet­namul de sud. r ~———— (Urmare din pag. I) BRIE ORA 8, se vor prezenta cu solicitanţii de apartamente (2 II I şi 3 |camere) pentru blocul­­ I Y 9 a, iar la ora 12 solicitan- H­ţii de apartamente (2 şi 3 g| camere) pentru blocul Y 9 b .­­ MARŢI, 10 DECEMBRIE, ORA 1­­­8, se vor prezenta solicitanţii ■ I ! de apartamente pentru blocul f| Y 9 c, iar la ora 12 solicitan- |g ții de apartamente pentru r» blocul Y 9 d. Prezentarea la j| data și ora programată este H I obl­igatorie, deoarece con­trac- §­ tarea se face în ședință pu-­­ blică. Neprezentarea se consi- _ I Noi contractori g I de apartamente S S proprietate­­ personală I deră ca o renunţare la priori- H , tate. p 1 IN ZIUA DE 9 DECEM- £ I BRIE sunt invitaţi, în vederea ff definitivării contractelor, cei fl care au încheiat precontracte H „ pentru blocul ce se va con- B a­strui în str. Batiştei 37. I LUNI ,9 DECEMBRIE LA ~­I ORA 14 se vor afişa lis- H | tele aprobate în vederea con- §3 ■ tractării de apartarrmente în SI jj blocurile 1, 2, 3, 4, 5 și 6 din || ■ cartierul Titan , pendru­ blocu­ gj I rile H 1i, H 7, H 10, H 15 și | ^ H 17 din bulevardul Ion Sulea­ra 1 și pentru blocurile OD 32 a, | | OD 32 b, OD 57 și R 26 din g, I cartierul Colentina. O dată cu || “ afişarea listelor se va anunţa ^ şi programarea, în. vederea fl 'oul tflâtti apartamentelor. « I w tn gprjul acestei luni se va K î .anunţa, primirea de .opţiuni TM i pentru un număr de circa k 3 fi 000 de apartamente ce se­­ vor contracta şi da în folo- Q sinţă în cursul anului 1909. i O CRIZA DE GUVERN DIN ITALIA ® Astăzi încep tratativele pentru reconstituirea coaliţiei de centru-stînga ROMA 2 (Agerpres). — Astăzi, în­cep tratativele de fond între demo­crat-creştini, socialişti şi republicani în vederea reconstituirii coaliţiei de centru-stînga din Italia. Observatorii apreciază că premie­rul desemnat, Mariano Rumor, are şanse de a-şi aduce la îndeplinire misiunea ce i-a fost încredinţată de preşedintele Republicii. Conducerea partidului republican s-a pronunţat sîmbătă pentru formarea unui nou guvern de centru-stînga, aşa cum au făcut-o anterior conducătorii parti­dului socialist. Negocierile care în­cep astăzi fiu vor fi simple, rămînînd încă numeroase problemă de solu­ţionat înainte ca Ruffioii să poată prezentă preşedintelui lista guver­nului. Dar, la Palatul Montet­itorio, sediul Camerei Deputaților, dom­nește optimismul. Taifunul „Seniana" ZIARUL „Philippines d­erald" re­latează că taifunul „Seniana" Care a bintuit la 24 noiembrie asupra regiunii Negros Occidental a pro­vocat moartea a 122 de persoane şi a lăsat fără locuinţe peste 44­0V00 de persoane. Pe lingă un mare nu­măr de case, taifunul a distrus 28 de poduri, 3 rafinării de zahăr, 315 ferme agricole și 10 nave de pes­cuit. Fostul preşedinte al Republicii Panama se află in Costa Rica CIUDAD DE PANAMA 2 (Ager­­pres).­­ Un purtător de cuvînt al gărzii naţionale panameze a con­firmat ieri ştirile, potrivit cărora, forţele armate panameze au fost puse în stare de alarmă dar a dez­minţit informaţiile transmise de posturile de radio din Costa Rica privind declanşarea unei „invazii“ in ţară. După cum relatează agen­ţia Associated Press, un număr de sprijinitori ai fostului preşedinte Arnulfo Arias, răsturnat de la pu­tere în urma loviturii militare de stat de la 11 octombrie, se află în prezent în Costa Rica. Purtătorul de cuvînt a precizat că măsuri spe­ciale de securitate au fost luate încă de la 11 octombrie la graniţa dintre Panama şi Costa Rica. -o­n Universitatea din Madrid ocupată de poliţie MADRID 2 (Ager­pres).­­ Un­ nu­măr de aproximativ 290 de studenţi au fost arestaţi la Madrid în urma ciocnirilor cu poliţia care au avut loc în ultimele trei zile. Studenţii au participat la demonstraţii şi mi­tinguri de protest împotriva repre­siunilor poliţieneşti, ocupînd clădi­rea Universităţii de unde au fost scoşi cu forţa de poliţie. După cum relatează agenţia UF1 ieri Universitatea din Madrid a fost ocupată de poliţie. In­ semn de so­lidaritate cu studenţii madrileni, studenţii din Barcelona au refuzat să se mai prezinte la cursuri. Au­toritățile academice locale au or­donat închiderea facultăților de fi­lozofie şi literatură. (Urmare din pag. I) aşa-numitului „Gold Exchange Standard“ (etalonul aur-devize). In ce constă acesta ? In 1922, la­­conferinţa de la Ge­nova, două monede — dolarul şi lira sterlină — au obu­­inut un stă­tut special, privilegiat, acela de a fi considerate drept echivalenţi ai aurului, de a putea, duci, înlocui metalul galben în relaţiile finan­ciare internaţionale. Pînă atunci, unităţile monetare ale diferitelor ■ ţări se bucurau pe piaţă de un tra­­■' tament egal, valoarea fiecăruia fiind determinată de acoperirea respectivă în aur (funcţiona siste­mul „Gold Standard", adică etalo­nul aur). ‘ ' * / NCEPIND din 1922, insă, a apărut posibilitatea ca state­le să-şi creeze rezerve de do­lari şi lire sterline — de monede­­cheie, cum li s­-a spus — în locul depozitelor de aur şi să efectueze plăţile lor internationale cu aceste monede. Obligaţia asumată de S.U.A. şi Anglia de a converti ori­cînd, în aur, dolarii şi lirele pre­zentate pentru schimb de băncile străine garanta deţinătorilor de­pozitele lor de monedă america­nă sau engleză. In ceea­­ce priveşte acoperirea în aur a acestora, în 1924­­s-a stabilit preţul de 35 de do­lari pentru unc­a de aur, unet care este menţinut şi astăzi în schimbu­rile oficiale americane (pe „piaţa liberă“, decide jocul cererii ..şi o­­fertei).­ lira­ sterlină, calculată şi ea în mod obişnuit în raport cu do­larul, a suferit in ultimele decenii cîteva devalorizări, cursul ei fiind stabilit, în noiembrie 1967, la 2,40 de dolari. Conferinţa de la Bretton Woods a confirmat sistemul „Gold Exchange Standard“. Iniţiativa ei aparţinuse Statelor Unite, care — in timp ce războiul devasta Europa şi alte părţi ale­ lumii — ajunseseră să de­ţină trei pătrimi din scocurile mon­diale de aur. O dată cu recunoaş­terea puterii dolarului, la conferin­ţă s-a admis principiul parităţii fixe a monedelor, prevăzîndu-se, însă, ca in anumite cazuri (şi ase­menea cazuri au survenit deseori...) ţările să- şi poată devaloriza mone­dele, in limita de zece la sută. La Bretton Woods s-a hotărit, de ase­menea, crearea a două organizaţii pentru operaţiuni valutare şi credit internaţional, cu sediul în S.U.A.: Fondul monetar internaţional şi Banca internaţională de reconstruc­ţie şi dezvoltare, înainte şi după Bretton Woods Dar, în 24 de­ ani, multe s-au schimbat, in primul lună, cu totul alta este situaţia rezervelor de metal preţios ale Statelor Uni­te, le care depinde intr-o măsură importantă soliditatea dolarului. In anii de după război s-a produs acea continuă „hemoragie a aurului” din depozitele americane spre de­pozitele altor state, uriaşele cheltuieli militare făcute de Sta­tele Unite peste graniţă şi alţi fac­tori, de ordin politic şi economic, au dezechilibrat balanţa de plăţi a­­mericană (sumele ieşite întrecînd mereu pe cele intrate în ţară), ceea ce a avut ca urmare o slăbire a în­crederii in dolar şi valuri succesive de preschimbare în aur a depozite­lor de monedă, americană din străi­nătate. In ceea ce o priveşte, lira sterlină a trecut, aşa cum am ară­tat mai sus, printr-un proces re­petat de devalorizare. S-au înre­gistrat şi schimbări continue ale parităţii altor monede occidentale. In cei 24 de ani care au trecut de la Bretton Woods s-a produs, în 60 de state, o scădere a valorii monedelor de peste 40 la sută. Fată de ce se susţine astăzi că criză intervenită pe piaţa mone­tară occidentală nu a fost un fe­nomen local, privind o ţară sau cîteva ţări, ci o expresie a defi­cienţelor generale ale sistemului monetar interoccidental — şi de ce se vorbeşte despre necesitatea unei noi­ conferinţe, care să salveze de la prăbuşire acest sistem. S­E ŞTIE că Franţa pledează de multă vreme pentru, con­vocarea unei conferinţe in­­ternaţionale, la care să se hotă­rască revenirea­­la sistemul­ etalon aur (cu alte cuvinte să se retragă dolaru­li şi trei drepturile specia­le şi să se statueze un regim egal pentru toate monedele). Washingto­nul — dornic să păstreze privile­giile dolarului — a respins această propunere. Divergenţele cunoscute dintre Franţa şi Statele Unite nu au împiedicat, totuşi, pe acestea din urmă să vină in ajutorul fran­cului francez, contribuind masiv la împrumutul acordat deunăzi prin hotărirea „clubului celor 10“ (prin­­cipalele ţări capitaliste). Nu a fost, insă, un simplu gest de generozi­tate, ci o măsură care viza, de fapt, însăşi situaţia dolarului. Căci o devalorizare a francului ar fi an­trenat, din cauza „interdependen­ţei“ monetare occidentale, riscuri ,­mari şi pentru finanţele americane, ar fi ameninţat din nou cu prăbu­şirea întregului sistem monetar ca­pitalist, aşa cum recunoştea „New York Times”. Cînd se pune, însă, problema unor măsuri radicale pentru însă­nătoşirea sistemului monetar inter­­occidental, Washingtonul se opune şi va continua să se opună cu în­verşunare „detronării“ dolarului. 1 Activitatea unor societăţi străine interzisă in Iran GUVERNUL IRANIAN a anun­ţat că a ordonat încetarea operaţi­unilor desfăşurate în ţară de com­paniile „Investors Overseas Ser­vices“ (I. O. C.) şi „Internatio­nal Investment Trust“ (I.I.T.), ar­t­­heie cu sediul, la Geneva, deoa­rece „activitatea lor are­ste CIS dăunătoare asupra economiei ţarii,. Un comunicat al băncii centrale a Iranului a precizat că­­ cele dou­a societăţi au transferat din ţară ca­pitaluri iraniene în valoare de mai multe milioane dolari. Guvernul iranian a ordonat, de asemenea, ca o serie de reprezentanţi ai a­­cestor Societăţi, avînd nalionantăţile nord-am­ericană, elveţiană, franceză şi libaneză, să părăsească ţara de­oarece nu deţin permise valabile de lucru. £ s 12 ® Aspect de la marea de- S 2 monstratis a oamenilor man­­i- 2 cii japonezi, desfășurată re- 5 2 cent la Tokio, în sprijinul re- * 2 vendicărilor lor economice ■*?!­: iiRfi­ai*­ ­*£­ O SjloiiMiiti oimimitii Delegaţia Partidului Comunist Mexican a părăsit Capitala AZI DIMINEAŢA a părăsit Ca­pitala delegaţia Partidului Comu­nist Mexican formată din tovarăşii Maita Borquez, membru al Prezi­diului Comitetului Central al P.G. Mexican şi Enrique Semo, membru al C d. gl P.G. Mexican, care la in­vitaţia 1 3.­3. al P.G.R., a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de to­varăşii Paul Nîculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G.G. al P.G.R., Ghizela Vass, mem­bru­­al CC, al P­O.rt. de activişti de partid. . (Agerpres) DAR ES SALAAM. — Guvernele Tao­­zaniei ?«, ^?|5«i«l'*».ifiOt.Srtt...Sft „stabi­lească (Plaţii diplomatice la rang de am­­­basade* RABAT. — Secretarul general al Uniunii marocane a muncii, Mah­­joub Ben Seddik, care a fost în­temniţat din iulie 1907 a fost pus ieri în libertate, fiind graţiat de regele Hassan al ll-lea. El fusese condamnat la 18 luni închisoare întrucît luase poziţie împotriva gu­vernului marocan. COLOMBO. — în pofida măsu­rilor severe luate de guvernul cey­­lonez împotriva satului de greve, un număr de 3 090 de feroviari au încetat lucrul ieri dimineaţă. Pină acum erau în grevă funcţionarii publici şi lucrătorii de la poştă şi telecomunicaţii. CAPETOWN. — Autorităţile din Republica Sud-Africană au anunţat că intenţionează să-şi construiască în curînd propriile sale submari­ne. Pînă acum submarinele sud­­africane erau comandate în cîteva ţări occidentale, printre­ care şi Franţa. Aceasta, — se consideră în cercurile politice din RS.A. — con­stituie o nouă măsură pentru a evi­ta sancţiunile votate de Organizaţia Naţiunilor Unite împotriva guver­nului rasist sud-african AVERELL HARRIMAN, şeful de­legaţiei S.U.A. la convotibirile de pace de la Paris îr­ problema viet­nameză, a sosit ieri la New York. El va participa la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Comisiei prezidenţiale pentru drepturile o­­mului al cărei preşedinte este. Răs­­punzînd întrebărilor ziariştilor, Ifar­­riman a declarat că, după părerea lui, noul preşedinte al S.U­A , Ric­hard Nixon, nu îi va mai insărcina cu conducerea delegaţiei americane de la Paris. Obiect zburător neidentificat deasupra Romei ZECI DE PERSOANE au obser­vat duminică după-amiază un­, „o­­biect zburător neidentificat“ de­a­­supra aeroportului Fiumicino din Rom­a. Acest obiect care zbură la o altitudine de aproximativ 15.000 metri emitea o lumină albă foarte puternică și se deplasa cu oi vitelă redusă spre nord-est. Fenomenul a durat peste 10 minute. I­I VENEZUELAI I I Rezultatele I parţiale­­ ale alegerilor I prezidenţiale CARACAS 2 (Agerpres).­­ Po­trivit ultimelor rezultate neoficiale ale alegerilor prezidenţiale din Ve-­­nezuela, lupta pentru preşedinţie se duce acum între Rafael Caldera, candidatul Partidului democrat creştin şi Gonzalo Barrios, candi­datul partidului de guvernămînt „Acţiunea democratică“.­ La ora 6 GMT, rezultatele în­­.di­nţa numărării a 2 174 070 voturi —I sunt următoarele Caldera — 679 800 voturi (31,3 la sută din vo­turile exprimate), Barrios — 642 5181 voturi. Urmează apoi Miguel Au­relii Rivas — din partea Frontului victoriei cu 434 852 voturi și Lu­isi Beltran Prieto — din partea lemiş­­cării_ electorale a poporului — cu 416 876 voturi O AMĂNOE IN LEGĂTURA CU DISPARIŢIA EXPEDIŢIEI CALLIERI RIO DE JANEIRO 2 (Agerpres).­­ Autorităţile braziliene au anun­ţat descoperirea cadavrelor a opt persoane, inclusiv două femei, care au făcut parte din expediţia con­dusă de preotul Joao Gallien ple­cată în jungla amazoniană cu sto­pul de a pacifica triburile de in­dieni Atroari şi, Aimiri şi a permi­te construirea unei şosele între lo­calităţile Manaus şi Boavi­a. Ex­pediţia fusese dată dispărută de la 31 octombrie, cadavrele fiind găsi­te în apropierea ultimei tabere a membrilor acesteia pe malul illuiul Santo Antonio, într-o regiune ilocuită de indienii Atroari. Din cei t11 membri ai expediției­, unul sin­gur s-a salvat ajungînd în orașul­­Ma­naus. (Cea de-a zecea persoana este dată dispărută. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI BELFAST. Astăzi se întruneşte guvernul Irlandei de nord pentru a lua in discuţie incidentele singeroase care s-au produs la Armagh in cursul ca toit au fost rănite 20 de persoane. M . Guvernul intenţionează să adopte măsuri severe împotriva celor ce deţin arme şi sa supună aceste măsuri spre aprobare parlamentului­­ PARIS. — Planul de austeritate adoptat de Adunarea Naţională fran­­c­ez­­­a .in,ra* m v®oare Măsurile cu privire la preţuri vor fi aplicate în doua etape. Luna decembrie va fi o perioadă de tranziţie în care majori­tatea preţurilor nu vor suferi majorări. Se aplică imediat majorările la produsele de lux (radio televizoare, blănuri, bijuterii etc), la automobile, precum şi la carburanţi. I». CATRG,­­ Ziarul egiptean ,,Al Ahram“ anniuţă că Republica Arabă­­ va cumpăra şi­a Franţa 350 000 de tobne de grîu şî făină în valoare 21 milioane de dolari. Repulica Arabă imită va arhiva această sumă intr-un termen de doi ani, plătind o dobîndă de 3 la sută. ■ '________ GEORGETpVVN. — La 16 decembrie,, pentru prima oară de la ob­ţi­­nerea independenței, populația din mica țară latino-americană Guyana — se va prezenta la urne pentru alegenie parlamentere.

Next