Informatia Bucureştiului, ianuarie 1969 (Anul 16, nr. 4784-4808)

1969-01-03 / nr. 4784

Tinerii noştri handbalişti y y pe locul III la Berlin Turneul internaţional masculin de handbal-fulger desfăşurat la Berlin, a fost cîştigat de selecţionata oraşului Leipzig, victorioasă cu 11—8 (4—5) în ul­tima partidă susţinută cu echipa Ber­linului. Formaţia de tineret a Bucu­­reştiului, după ce a fost învinsă cu 13—10 de Leipzig, a întrecut cu 9—7 e­­chipa Moscovei, ocupînd finalmente lo­cul III în clasament. Meciuri internaţionale de hochei LA STOCKHOLM, în cadrul „Cupei Ahearne“ : A.I.K. Stockholm — I.F.K. Helsinki 5—1 (1—0, 2—1, 2—0) ; Sparta Praga — Victoria Tigers (Canada) 4—1 (0—1, 1—0, 3—0) ; I.F.K. Helsinki — Vic­toria Tigers 6—3 (2—0, 1—0, 3—3). SELECŢIONATA CANADEI, un turneu în Suedia, a evoluat la Göteborg în compania echipei Vaestra Fredlunda. Meciul, desfăşurat în competiţia „Cupa Star“ a revenit, cu 4—1 (1—0, 2—1, 1—0) hocheiştilor canadieni. Tot în această competiţie , selecţionata oraşului Gott­­waldov (Cehoslovacia) — o selecţionată a Finlandei 6—3. IN TURNEU în Canada, naționala de hochei a Suediei a întrlnit, la Winnipeg, o reprezentativă locală. Gazdele au câș­tigat cu 11—4 (6—0, 4—2, 1—2). Sportul bucureştean la început de an nou Activitatea de educaţie fizică şi sport şi-a încheiat bilanţul pe 1968 cu rezultate meritorii ce dau contur mun­cii viitoare, speranţe în dobîndirea a noi succese de prestigiu. Condiţiile create de noua structură organizatorică stabilită prin „Legea cu privire la dezvoltarea activităţii de e­­ducaţie fizică şi sport”, răspunderea directă a comitetelor sindicale pentru această activitate au determinat atra­gerea a mii şi mii de tineri pe sta­dioane, pentru practicarea diferitelor discipline sportive, precum şi creşte­rea răspunderii cadrelor didactice, a antrenorilor, în organizarea şi desfă­şurarea educaţiei fizice şi a competi­ţiilor sportive. Cu toate că aceste rea­lizări reprezintă progrese evidente faţă de anii trecuţi, trebuie să men­ţionăm totuşi că, în ansamblul lor, ele nu au atins încă nivelul posibilităţilor de dezvoltare existente în municipiul nostru. Este evidentă, necesitatea în­ TUDOR VASILE preşedintele Consiliului municipal pentru educaţie fizică şi sport Bucureşti bunătâţirii activităţii în această di­recţie. In activitatea sportivă de perfor­manţă s-au obţinut succese însemnate pe plan intern şi internaţional. Insă şi în acest domeniu anul care a tre­cut trebuie să constituie numai o etapă spre noi acumulări. De aceea, cores­punzător indicaţiilor primite, am în­ceput de pe acum pregătirea partici­pării la ediţia J. O. din 1972 de la München. Un cuvînt despre selecţie : va avea loc o amplă acţiune de selec­ţie a tinerilor sportivi pentru reîm­prospătarea loturilor naţionale pe cri­terii de exigenţă sporită, dat fiind actualul nivel al recordurilor mon­diale, precum şi previziunile îmbună­tăţirii lor în anii care urmează. Printre măsurile luate în acest sens se înscriu şi construirea şi amenaja­rea de baze care să găzduiască în bune condiţiuni pregătirea şi desfăşurarea competiţiilor, la care vor lua parte cei vizaţi să devină reprezentanţi ai spor­tului bucureştean. Amintim că în 1969 vor fi puse la dispoziţia tineretului noi obiective ca : bazinul acoperit cu di­mensiuni olimpice, o sală modernă de atletism, un bac de iarnă pentru ca­notori etc. Vor începe, totodată, lu­crările la noua sală a sporturilor (cu 12 000 locuri), ale liceului cu pro­fil de educaţie fizică, ale bazelor sportive situate lingă salba de lacuri din jurul oraşului.­­ Am păşit în 1969 cu hotărîrea fermă de a ne intensifica eforturile în ve­derea organizării , în condiţiuni opti­me a întregii activităţi sportive, astfel incit să oferim celor dornici să prac­tice sportul posibilitatea de a con­solida victoriile obţinute şi de a spori contribuţia bucureştenilor la creşterea neîncetată a prestigiului sportiv al patriei. Acţiuni energice pentru Înlăturarea urm­ărilor ninsorii (Urmare din pag. 1) pe o alee alăturată, un alt încărcător mecanic nu era întrebuinţat d­in lipsă de... camioane. Aceleaşi carenţe In folo­sirea utilajelor le-am întilnit şi la podul Şerban Vodă. Am urmărit, timp de o jumătate de oră, modul in care lucra hidromonitorul instalat aici. In princi­piu, acest dispozitiv ar trebui să des­carce în Dîmboviţa un camion de ză­padă la fiecare 2—3 minute. Intr-un interval de 30 de minute însă, de pe rampa sa au plecat numai 4 maşini. Hidromonitorul a stat apoi nefolosit mai bine de zece minute pînă a venit încă un camion şi... iarăşi pauză. Rampa pe care se opresc maşinile la descărcare este îngustă şi nefiind bine curăţată de zăpadă, maşinile se împotmolesc. Ca­mionul 21 B 3747, de pildă, după ce a zăbovit la descărcat vreo 8 minute a mai pierdut încă pe atîta timp pentru că, nici unu! dintre lucrătorii aflaţi In preajmă, nu-1 ajuta pe şofer să închidă obloanele îngheţate. Minute In şir pierd, fără rost, şi autobasculan­tele care descarcă zăpada la gurile de canal de pe planşeul Dîmboviţei. RECOMANDĂRILE DE CIRCULAŢIE In ultimele 24 de ore, pe raza muni­cipiului Bucureşti s-au petrecut 43 de accidente de circulaţie, datorate în mare parte, condiţiilor grele de circulaţie im­puse de zăpada abundentă. Serviciul circulaţiei atrage atenţia con­ducătorilor auto ca maşinile parcate pe arterele principale să fie mutate pe stră­zile laterale, spre a facilita activitatea utilajelor de deszăpezire şi a nu fi ex­puse tamponărilor (în acest scop este ne­cesară şi asigurarea vizibilităţii stopuri­lor şi lanternelor de staţionare a maşi­nilor parcate). Totodată, este necesar să se înlăture zăpada de pe trotuarele şi refugiile din staţiile I.T.B., pentru ca urcarea şi coborîrea călătorilor să se facă în locu­rile anume destinate. SERVICIULUI AL I.M.M.B. Unităţile comerciale Astăzi dimineaţă unităţile comerciale din Capitală au funcţionat conform programului anunţat. încă de ieri, s-au luat măsuri pentru a asigura accesul auto­camioanelor spre magazine. . . Fabricile de pâine lucrează din plin. La transportul produselor spre centre se folosesc atit maşinile existente cit şi un număr însemnat de autocamioane puse la dispoziţie de către unităţile M.F.A. . . . Cetăţenii care locuiesc pe străzile lăturalnice sunt rugaţi sa ajute in conti­nuare lucrătorii din comerţ la deszăpezirea accesului spre magazinele cu PTM**1 alimentar si in special a centrelor de pîine. Acolo unde, cu toate măsurile luate, nu s-au pu­tut asigura căile de acces, cetăţenii sunt chemaţi sa se îndrepte spre unităţile situate pe arterele cu o circulaţie mai intensă. , Pentru continua aprovizionare a magazinelor Alimentara se depun toate eforturile. Magazinele dispun de stocuri de mărfuri, special create pentru aseme­nea situații. De la D.R.T.A.-Bucureşti Astăzi de dimineaţă maşinile D.R.T.A. cir­culau pe următoarele trasee : Bucureşti — Călugăreni ; Bucureşti — Bolintinul Vale ; Bucureşti — Coşoba pînă la Joiţa ; Bucu­reşti— Brăneşti; Bucu­reşti — Alexandria; Bucureşti — Ploieşti ; Bucureşti — Boldeşti (oficiu) ; Bucureşti — Lunguleţu — Serdaru ; Bucureşti — Buftea — Crevediţa ; Bucureşti — Mihăileşti ; Bucureşti — Snagov (pînă la Gru­­iu) ; Bucureşti — Li­­pova ; Bucureşti — Ţi­găneşti. Deoarece, datorită lu­crărilor intense de des­zăpezire e posibil ca in cursul zilei să se des­chidă circulaţia şi pe alte trasee, cei intere­saţi se pot adresa la autogările Centrală (tel. X3.36.42), Fi­la­ret — 23.74.50, Obor — 33.29.15, Griviţa Roşie — 17.64.09, 7 Noiembrie — 31.50.02, Băneasa — 33.61.21, şi la autostaţiile Rahova — 23.53.20, Pantelimon — 35.21.61. Constatări la ora 11 Iată şi citeva constatări făcute azi spre prinz, cu puţin înainte de în­chiderea ediţiei, în legătură cu ac­tivitatea de deszăpezire. Deşi se lu­crează imens, se simte totuşi ne­voia ca asociaţiile de locatari, cetă­ţenii să sprijine mai mult această acţiune. Sunt încă numeroase blocuri (pe şos. Giurgiului, de pil­dă) care au căile de acces înzăpe­zite. De asemenea, pentru a facilita pătrunderea maşinilor de aprovizio­nare şi — dacă este cazul — ale Salvării, cetăţenii sunt solicitaţi să treacă la înlăturarea zăpezii şi de pe străzile laterale care acum sunt blocate (str. Nucetului, Ulmelului, Făgetului, de exemplu), asigurîn­­du-se astfel un culoar carosabil. Comandamentul de deszăpezire trebuie să organizeze mai bine munca, îndeosebi la punctele de descărcare de la podul Şerban Vodă şi de pe planşeul Dîmboviţei, unde se pierde prea mult timp. Sunt încă artere principale pe care circulaţia se face cu dificultate, din cauză că agregatele de deszăpezire trec la­ prea mari intervale (şos. Giurgiului, calea Dorobanţi etc.). Aeroportul Băneasa, deschis pentru traficul extern După cum ne informează condu­cerea TAROM, după eliberarea pis­telor de zăpadă, la ora 11 de pe aeroportul Băneasa a decolat pri­mul avion în cursă internaţională, o dată cu aceasta, deschizîndu-se aeroportul pentru traficul extern. Pentru informaţii suplimentare, cei interesaţi se pot adresa la telefon : 16.37.44 PRESTĂRI IN COOPERAŢIA­­ MEŞTEŞUGĂREASCĂ Astăzi, miine şi duminică o serie de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti stau la dispoziţia cetăţenilor cu diverse ser­vicii. In calea Plevnei nr. 1, de pildă, cooperativa „Metalocasnica" (telefon 14.32.23), a organizat o echipă de lăcă­tuşi mecanici, instalatori, electricieni şi depanatori de frigidere care, între orele 8—13 se deplasează la domiciliul cetă­ţenilor, dacă sunt solicitaţi. De asemenea, unităţile de reparat televizoare func­ţionează azi şi miine intre orele 19 şi 22, iar duminică între orele 8 şi 14. Pentru Informaţii privind alte servicii utile, ce­tăţenii se pot adresa Centrului de in­formare U.C.M.R. din calea Plevnei nr. 1 (telefon 13.53.64 şi 13.58.65), care func­ţionează simbătă şi duminică intre ore­le 8—14. S-a declanşat seria confrunt Nici nu începuse bine noul an şi sportivii şi-au declanşat seria confrun­tărilor. A devenit o tradiţie ca la Sao Paulo cîţiva sportivi (destul de mulţi totuşi , peste 300...) să petreacă noaptea Anului nou intr-un mod neobişnuit. Se întrec, într-un cros, pe o distanţă ce echivalează cu circa 21 de ture de sta­dion. Anul acesta a însemnat pentru renumitul sportiv belgian Gaston Hoe­­lants o încununare a eforturilor sale şi — totodată — prin victoria obţinută (a patra în ultimii ani !) o invitaţie făcuta tuturor scepticilor de a-i recunoaşte va­loarea incontestabilă. Să nu uităm că Roelants s-a­ numărat printre marii în­vinşi de la Olimpiada din Mexic. Recen-. tul succes se pare că i-a definit şi adevăratul învingător de la J.O. : alti­tudinea. • Tot în prima zi a anului trebuia să se dispute şi meciul ’de rugbi dintre o selecţionată a Pirineilor şi echipa românească Steaua. Timpul nefavorabil a am­ân­at disputarea partidei pentru a doua zi. Francezii opuneau rugbiştilor români o garnitură puternică, din care selecţionerii reprezentativei cocoşului galic sperau să mai poată recruta vreun titular pentru întîlnirea de la 11 ianua­rie cu Scoţia. De fapt şi primul meci dintre Steaua şi selecţionata Pirineilor a avut acelaşi scop. Ziarul de speciali-­ tate „L'Equipe“ găsea de cuviinţă să amintească încă în titlul unui articol că în echipa gazdă vor apărea Galey (Saint Girons), Soulié (Cahors) şi Du­­vignac (Stade Toulousain)... Meciul ju­cat pe 2 ianuarie s-a încheiat cu o fru­moasă victorie a rugbiştilor noştri : 8—3. Iată că această izbîndă vine­ să întărească argumentele celor care pe plan internaţional recunosc că România s-a transformat într-o forţă a sportului cu balonul oval şi că victoria asupra naţionalei Franţei n-a fost întîmplă­­toare... • Din nou despre Steaua. De data aceasta în domeniul handbalului... E­­chipa militarilor bucureşteni — deşi lip­sită de aportul lui Gruia — a terminat învingătoare în tradiţionalul turneu de Anul nou din Berlinul occidental. • Şi pentru că nu se poate fără fot­bal, vom aminti că în ultima zi a anu­lui trecut (intră totuşi şi acest rezul­tat în fruntariile comentariului nostru deoarece scorul l-am aflat în prima zi a noului an...), în al doilea meci dis­putat în Israel, selecţionata noastră di­vizionară a fos­t înfiinţa cu 0—1... Inte­resant de subliniat că de la prima în­­tîlnire (5—4) s-a făcut o rotaţie de 180 grade şi în privinţa câştigătorului şi în privinţa golurilor înscrise (de la 9 la unul !). Rezultatul nu este, pe măsura aşteptărilor noastre. I I I I I I I I I I I 1 . Anul trecut, în Capitală s-au petrecut 681 accidente de circu­laţie. În 43,2 la sută din cazuri, de vină au fost şoferii (cele mai frec­vente abateri, în ordine descrescîndă fiind : vite­za excesivă, depăşirile neregulamentare, neacor­­darea priorităţii altor maşini şi pietonilor, con­ducerea sub influenţa al­coolului , şi neatenţia la volan). Din vina pieto­nilor au avut loc 56,8 la sută de accidente , din cauza traversării prin locuri nepermise, neasigurării la traver­sare, a coborîrii şi ur­cării în vehicule aflate în mers etc. foi între garajele din Capitală, autobazele 1 Colentina şi 2 Giuleşti ale DRTA ocupă primul loc pe lista accidente­lor a© circulaţie. R Sergent major Ful­­ghici Radu, de la­ cir­cumscripţia S miliţie, a prins, cu sprijinul cetă­ţenilor, pe Dinu Tănase,­­ domiciliat în str. Mă­­gurei nr. 1­5, care a provocat scandal în bu­fetul „Tîrnave” şi a lo­vit cu cuţitul pe R. G. din bd. Mărăşeşti 55. Victima a fost internată în spital şi supusă ime­diat unei intervenţii chi­rurgicale. ■ Au fost descoperiţi autorii unui furt dintr-o magazie din str. Codrii Neamţului nr. 66.­­ Ei sunt : Diorian Marian Ionel, Cipca Gheorghe, Dumitrescu Mircea şi Ivaşcu Nicolae, domici­liaţi în blocurile din str. Macaralei. ■ Ionescu Irina, vîn­­zătoare la Librăria nr. 6 din calea Şerban Vodă 43, şi-a însuşit, din vîn­­zări, 6078 lei. ■ Casierii Constantin Gheorghe de la Alimen­tara din şos. Iancului nr. 39, şi Paraschiva Mihai de la unitatea din str. Lipscani nr. 71, au reuşi­şit să predea, în bune, condiţiuni, sumele de 5 406 şi, respectiv, 9 700 lei rezultaţi din vînză­­rile zilei, deşi, în pre­alabil, se turmentaseră. Dar, ulciorul nu merge de multe ori la apă. ■ A fost reţinut pen­tru acte de huliganism, Ciurea Gheorghe, domi­ciliat în str. Tone Dumi­tru nr. 19, care a provo­cat scandal într-un lo­cal, a spart veselă și a adresat consumatorilor cuvinte triviale. Post-scriptum de baschet Cea de-a X-a Balcaniadă de baschet, rezervată echipelor masculine, s-a în­cheiat cu victoria, scontată, a echipei Iugoslaviei­, care şi-a înscris în palma­res o performanţă rar întilnită in ca­drul unor competiţii tradiţionale. Dar cu toate că marea favorită, Iugosla­via (deţinătoarea medaliei de argint la Jocurile Olimpice din Mexico şi locul II la ultimele campionate mondiale) a obţinut cel de-al X-lea său titlu bal­canic consecutiv, confruntarea de la Izmir poate fi totuşi denumită pe drept cuvint „Balcaniada surprizelor“. Intr-adevăr surprizele s-au ţinut lanţ, de la o zi la alta de concurs. Astfel, reprezentativa noastră, după evoluţia sa excelentă în partida contra selecţio­natei Turciei, a fost la un pas de a ceda în faţa formaţiei Greciei, reuşind să se impună doar în prelungiri. Echipa Bulgariei, după ce a fost întrecută in­credibil, în ultimele secunde, de selec­ţionata Greciei, a realizat cea mai ră­sunătoare performanţă a acestor cam­pionate, aceea de a dispune de deţină­toarea titlului balcanic. In continuare însă jucătorii bulgari au fost şi ei sto­­ la Balcaniada de la Izmir păţi In speranţele lor de a ocupa pri­mul loc de ambiţioşii baschetbalişti turci... în aşa fel incit în ultima zi a Jocurilor Balcanice de la Izmir, trei reprezentative naţionale (Iugoslavia, România şi Turcia) s-au prezentat cu şanse — mai mari său mai mici —■■ de a obţine titlul suprem. Echipa noastră a fost întrecută, după prelungiri, de selecţionata Bulgariei, cu toate că a avut toate condiţiile pentru a termina partida victorioasă. In ulti­mele două minute de joc, trei jucători (NoVac, Jecheli şi Diaconescu) au ra­tat 5 din 6 aruncări libe­re, iar cu 8 secunde, înainte de încheierea timpului regulamentar, Diaconescu a grăbit a­­rincarea din acţiune, astfel câ tabela­­de marcaj nu a modificat scorul de egalitate (68—68). Şi cele 5 minute de prelungire s-au încheiat tot la egalita­te (80—80), Krastev înscriind după fluie­rul final. Cu toate că cei 2 arbitri, Pastor (Iugoslavia) şi Taliadoro (Gre­cia) au anulat coşul, intervenţia de ultim moment a secretarului general al campionatelor balcanice de baschet a determinat masa oficială să conside­re valabilă aruncarea şi să consfinţeas­că victoria echipei Bulgariei. Dar bucuria­­ baschetbaliştilor bulgari manifestată la încheierea jocului prin care întrezăreau posibilitatea situării lor pe locul III (în cazul unei victorii a formaţiei Turciei) a fost zădărnicită de succesul realizat în finalul ultimei partide de către selecţionata Iugosla­viei, după ce aceasta a fost condusă timp de 38 de minute în condiţiile unei galerii infernale. In urma acestor rezultate, reprezenta­tiva României a obţinut locul IT, avînd în general o comportare meritorie şi egalînd astfel performanţele din 1964 (Bucureşti) şi 1966 (Sofia). Nu trebuie omis faptul că selecţionata noastră a evoluat cu două indisponibilităţi după primul joc (Albu şi Diaconescu), ne­­putînd să recupereze decit pe Diaco­­neted­i-'la ultima partidă. Analîzînd sta­tistic comportarea baschetbaliştilor noş­tri constatăm că ei au realizat procen­taje mulţumitoare la aruncările din acţiune (48*/%) şi destul de modeste la cele libere (68%). Doi din jucătorii ro­mâni (Nosievici şi lecheli) au figurat printre primii zece coşmeteri ai cam­pionatelor (fiecare au înscris cite 62 de puncte), iar Novac s-a situat pe pri­mul loc în ceea ce priveşte recuperă­­rile din apărare. Nota maximă se poa­te acorda lui Nosievici (mai puţin finalul partidei cu Bulgaria) care şi-a atras aprecieri unanime atit din punct de vedere tactic cit şi tehnic, la care mai trebuie adăugată combativitatea şi spiritul său mobilizator. O comportare bună au mai avut şi Ruhring, iar pen­tru Tarău, Popa şi Cernea unele men­ţiuni, în timp ce Birsan a evoluat ne­satisfăcător. In concluzie, rezultatele obţinute de echipa României la Balcaniada de la Izmir, ne dau încredere în şansele noastre la turneul de calificare pentru campionatele europene din 1969, care se va desfășura în Olanda (14—18 mai). V. Albulescu CONDUCEREA I.A.P.L. PERLA urează LA MULŢI ANI tuturor consumatorilor care vizitează unităţile sale. Totodată anunţă redeschiderea unităţii reprezentative. Restaurantul PERLA, complet modernizat satisfăcînd cerinţele cele mai exigente Concertează orchestra Mitică Sava Pe scurt • Pe scurt Concursul Internaţional de ciclocros de la Friburg (R. F. a Germaniei) a luat sfîrşit cu succesul belgianului Eric Vla­­eminck. Acesta a parcurs traseul (23,7 km) în 55*35“, fiind secundat de Wolfs­­hohl (R. F. a Germaniei) la 25“. La Saragossa, în optimile de finală ale „Cupei oraşelor tîrguri“ la fotbal s-au întîlnit, în meciul­ tur, formaţiile Saragossa şi Newcastle United. Fotbaliş­tii spanioli au obţinut victoria cu scorul ele 3—1 (2-2). ★ In runda a V-a a turneului interna­ţional de şah de la Hastings, Smîslov (U.R.S.S.) i-a învins pe Fuller (Austra­lia), iar Tukmakov (U.R.S.S.) a remizat cu Keene (Anglia). Conduc în clasa­ment Tukmakov şi Smîslov, fiecare cu cite 4 p, urmaţi de Gligorici (Iugoslavia) cu 3 ş/1 p Turneul internaţional de tenis pentru juniori de la Miami Beach a fost cîşti­gat de echipa Australiei. In finală, ti­nerii sportivi australieni au învins cu 2—1 formația S.U.A. - ------------------- ------ -------- .. . w\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\m^^^^^ PRONOSPORT Pronosticurile redacţiei noastre la con­cursul din 5 ianuarie 1969 : 1. B­iri—Lazio (pauză) l 2. Bari—Lazio (final) 1 3. Brescia—Spal (pauză) l 4. Brescia—Spal (final) i 5. Genoa—Mantova (pauză) l 6. Genoa—Mantova (final) l 7. Catanzaro—Perugia X 8. Como—Reggiana i 9. Livorno—Cesena­­ 10. Modena—Reggina X 11. Monza—Lecco X 12. Padova—Catania X 13. Ter nana—Foggia X ÎNTILNIRE DE ANUL NOU (Umoristul, gânditor la biroul său, trâ­­gînd dintr-o ţigară. Bătăi în uşă). UMORISTUL : Intră ! (Apar patru personaje). PERSONAJELE : La mulţi ani ! Dum­neavoastră Sunteţi umorist ? UMORISTUL: Da. Scriu satiră şi umor. Tocma­i pregăteam materiale pen­tru revelion. Dumneavoastră cine sun­­teți ? OSPĂTARUL: Eu sunt ospătar. CASIERIȚA : Eu sunt casieriţă. ȘOFERUL: Eu sunt şofer. VINZATORUL: Eu, vinzător. OSPĂTARUL: Cu alte cuvinte, sintem­ citeva din personajele dumneavoastră preferate. Care bucurie numai la dum­neata să fie... UMORISTUL : Luaţi loc pe scaune. CASIERIŢA : Pe scaune ? Dumneata ne Inviţi de obicei sd luăm loc In scheciurile pe care le scrii. VINZATORUL : De ce zîmbeşti atit de acru, tovarăşe umorist ? Ţi-ai citit propriul material ? UMORISTUL : Nu mă reţineţi prea mult, că se apropie Anul nou. Cu ce v-aş putea servi, tovarăşe ospătar ? OSPĂTARUL: Cu o poantă fără gu­ler, asta... fără barbă ! UMORISTUL : Lipseşte... adică aş vrea să ştiu care e scopul vizitei dum­neavoastră ? OSPĂTARUL: Scopul? Să discutăm puţin despre buna deservire. Dumneata m-ai criticat fiindcă servesc încet, ca melcul. VINZATORUL: Pe mine fiindcă dau lipsă la gramaj. CASIERIŢA : Pe mine fiindcă nu dau restul. şoferul : Pe mine fiindcă trec sto­pul pe roşu. UMORISTUL : Tovarăşi ! Linişte ! Nu vorbiţi toţi o dată ! Păstraţi disciplină ! OSPĂTARUL: Asta e imposibil pen­tru că noi suntem­ personaje negative şi disciplina o păstrează numai eroii pozi­tivi, cum eşti dumneata, de pildă ! UMORISTUL: Eu nu sunt erou pozi­tiv, eu sunt umorist. Satirizez, critic. ȘOFERUL: Pe dumneata te-ai satiri­zat vreodată ? UMORISTUL : Pe mine ? Pentru ce ! ȘOFERUL: Cum pentru ce ? Pentru felul in care deserveşti cititorii, inter­preţii... Pe mine mă critici fiindcă o iau razna cu maşina şi, in plus, risc să mi se ia­şi carnetul de conducere. Dumitale, Insă, cină o iei razna cu vreo scenetă, ţi se ia carnetul... asta, stiloul ?... Nu ! Te scuzi că n-ai fost inspirat şi treci mai departe. VINZATORUL: Iar eu, cînd dau lipsă la gramaj, mă scuturi pe trei coloane, dai cu mine de cuplele, dai cu mine de scenele. Dar dumneata cind in loc de zece glume intr-im monolog ne oferi zece raonoloage fără nici o glumă, ce înseamnă ?... Nu proastă servire ? Răspunde, „maestre" ! Ţi-am citit săp­­tămîna trecută un monolog, şi n-am zis de fel. UMORISTUL : Păi era un monolog satiric, nu umoristic... ȘOFERUL : E ! Şi care mă rog­­ de­osebirea ? UMORISTUL: Păi un material sati­ric este un material umoristic la care nu se ride... VASIERIȚA : Da ? In cazul acesta prea eşti dumneata prin excelenţă un scriitor de satiră... Ţi-am­ ascultat de­unăzi un scheci, umoristul . Şi v-a plăcut ? CASIERIŢA : Dacă mi-a plăcut ? Dumneata m-ai criticat fiindcă eu nu dau restul. Ei bine, eu am ascultat jumătate din scheei şi nu te-aş fi cri­ticat deloc, dacă nu mi-ar fi dat şi restul ! VINZATORUL: Cind o să ne scrii, in sfîrşit, o scenetă de haz ? OSPĂTARUL : Vineee ! ŞOFERUL: Înţelegi, tovarăşe umorist? Intr-un fel eşti si dumneata prins in munca de servire. Deosebirea este ci eu servesc SO sau 100 de pasageri, os­pătarul serveşte 50 sau 100 de clienţi, iar­ dumneata 50 sau îoo de mii de cititori sau spectatori. UMORISTUL ! Da, aveţi dreptate, nu­mai că dumneata cind Iţi duci pasa­gerii acasă nu eşti obligat să le spui anecdote pe drum. Ospătarul Îşi ser­veşte clientela cu portocale, nu cu poante, iar cumpărătorul cind plăteşte la casă nu trebuie neapărat să se tă­vălească de râs atunci cind casieriţa spune glume : „Nu am mărunţiş !“... ŞOFERUL: Fiecare muncă are spe­cificul său. Şi mie­, mi se întlmplă să am adesea cite o pană de cauciuc. UMORISTUL : Aşa e, dar dumneata te descurci mai uşor, schimblnd cau­ciucul, pe cînd glume vulcanizate nu există !... ŞOFERUL : Te priveşte ! In această pr­oblemă eu nu pot să-ţi dau nici o soluţie, decit cel mult ■ soluţia de lipit... OSPĂTARUL : In orice caz, in anul care vine gindeşte-te şi dumneata la o servire cit mai buni TOŢI : La revedere, la mulţi ani şi inspiraţie fericită... UMORISTUL : La­­mulţi ani. Tovarăşă secretară... tovarăşă secretară... VOCE: Da! Ce s-a intimplat? UMORISTUL: De ce i-ai­­ lăsat pe ăştia să intre la mine in birou ? Mi-au distrus prestigiul ! SECRETARA : Da ? îmi pare rău că i-am lăsat. Da’ ştiţi, mai aşteaptă vreo­­nouă persoane să intre la dumneavoas­tră... I. Avion Desen de Octavian Andronic I wm I I I I I I I I I I­I •»flIIIIIIIIIIItlIIIIIIIIIIIIUIIIIlllllIllllllllllllllllllllllllllllllMIIJţ; I ATENEUL ROMÂN | - Duminică 5 ianuarie 1969, ora 20 5 m Concert de muzică populară românească dat de orchestra jjj 1 BARBU LAUTARU Dirijor : NICU STANESCU, maestru emerit al artei 5 Soliști : Irina Loghin, Georgeta Anghel, Benone Sinulescu, Vlad­­ Dionisie, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Damian Luca, N. Crăciu­nescu, I. Văduva, I. Mihăescu, Botoca Efta. Biletele se găsesc la casa Ateneului, str. Franklin nr. 1, între m 5 orele 10—13 și 17—20, telefon 14.59.87.­­ m m a\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\w I TEATRUL „C. I. NOTTARA“ I I­I I urează tuturor spectatorilor 2 g­­s colaboratorilor săi: f Și I£a muUi miiI Eterna poveste Etapa I — Alo ! Eu sunt dragă ! Ei, ce faci, unde-1 faci ? Şi cine mai vine, da, cred că la el e bine, ette camere au, eu ştiu pe unde stau, care va să zică aşa. 11 facem la ea, rămtne fixat, înseamnă că am aranjat, dar cum o să fie, aducem de mîncare fiecare, sau le dăm lor banii să cumpere ei curcanii şi tot ce e necesar, pînă la scobitori şi muştar, aaa, sigur, aşa e mai bine, ei se ocu­­păm pă, şi le dăm banii după, e perfect aşa, că nu poţi şti dinainte cît va costa, tu, dar să nu ne ardă... ei, sigur că n-o să piardă, că doar ei muncesc, oferă, şi casa, dar să nu fie prea mare plasat în sfîrşit, un pol In minus sau In plus, nu mai contează, dacă lumea se distrează, deci noi nu trebuie să fa­cem nimic, bravo, aşa mai zic, atunci să ne pregătim draga mea, pa­­­ts­i, Etapa a Il-a Croitoreasă, croitor, cismar, coafor, cravată, cămăşi „Nufărul“, nu-s gata, scandal, nervi, rochie de seară, sigur ţie ce-ţi pasă, atunci stăm acasă, hai fie, gata, ce-o fi o fi, că doar nu e in fiecare zi, auzi telefonul, o fi, în legătură cu revelionul, da, cică să adu­cem nişte sifoane, bine, s-a făcut, ao­leu, dar e o coadă la umplut, că mă apucă ziua de doi, lasă, nu le mai ducem, că tot nu le mai vedem înapoi, spunem că era închis, pus lacătul la oblon, și că noi o să bem fără sifon; așa, cheamă un taxi la telefon, uite, vezi, chiar o să găsim în noaptea de revelion, acuma un taxi orice s-ar spu­ne, e ca un fel de minune, hai să-l luăm pe 32, dar se-alege praful de pantofii noi, of, halal bărbat, n-ai fost în stare şi tu pînă acum să ai un Fiat sau un Moskvici, sau un Renault, hoo, că un Trabant dacă aveai, tuşeai, şi nu te-apuca acuma să mănlnci pline şi hai să mergem că ne apucă miine, om vedea noi cu ce ajungem la el, cu tramvaiul, cu autobuzul, pe jos, hal că e frumos, mai luăm şi noi puţin aer curat, nu să stăm Înghesuiţi şi un aer Închis, ca în Fiat ! Hal... Etapa a III-a ... uf, bine că am scăpat, bine că s-a terminat, domnule ce lume, şi ce glu­me, ca să nu spun că n-am mlncat mai nimic, am dat atîta bănet pe un mizilic,­ şi vinul ăla, nici vorbă, era amestecat cu ciorbă, dragă, la anul stăm acasă, nu mergem la nici o masă, şi facem economie de timp, de sănătate şi de bani, că doar s-a văzut. Iasă că aşa ai spus şi anul trecut, şi acum doi ani, şi acum trei, şi acum zece, aşa e, pînă la anul îţi trece, dar e o pros­tie să pierzi o noapte de la 11 seara pină dimineaţa la 7, care şapte, că e nouă, şi chiar e trecut, ştii că a fost destul de plăcut, totuşi cînd te gin­­deşti că ne pregătim de o lună, hai, noapte bună ! Epilog Povestea se repetă aidoma de la Adam şi Eva, de cind Eva i-a dat lui Adam un telefon şi au petrecut Îm­preună primul revelion. Sădi Rudeniu­ tr-adevăr gemeni! — Toţi patru ? ! ?

Next