Informatia Bucureştiului, februarie 1969 (Anul 16, nr. 4809-4832)

1969-02-01 / nr. 4809

PROLETART DIN TOATE TÄRILE, VNU­T-VÄ­D INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL­ BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI .­■V In întîmpinarea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare Detalii pentru portretele unor candidate | în biografia unei femei o greutate­­ specifică are modul în care îşi înde- I plineşte nobilele îndatoriri de mamă, [cum modelează caracterele copiilor,­­ încotro Ie Călăuzeşte aspiraţiile, pen­tru a face din ei viitori cetăţeni de nădejde. Tot greu cîntăresc calităţile­­ ei de gospodină, in propriul cămin ca şi în sfera, infinit mai cuprinzătoare, a vieţii obşteşti. „E­xcelentă profesoară, mamă şi gospodină1' — au fost calificati­vele acordate Letiţiei Crăciun, de către toţi vorbitorii, la adunarea în care a fost desemnată candidată în alegerile de deputaţi pentru Consi­liul popular al sectorului 6, în cir­cumscripţia nr. 137. După care, în mod firesc, spre argumentare, s-a dat cuvîntul... faptelor. A crescut un băiat, astăzi inginer constructor de avioane, şi o fată, stu­dentă în ultimul an la Facultatea de biologie, în circumscripţie, unde e deputată de mulţi ani, activitatea ei neobosită,­­capacitatea de a antrena cetăţenii la facţiuni de interes obştesc au adus me­­­reu alte transformări. Străzile Sergent »’Deliu, Soldat Iliuţă, Caporal Agapie şi [Caporal Preda au fost canalizate. Pe lîngă aceasta, strada Caporal Agapie ia fost înzestrată.]cu apă potabilă, cu apavaj nou. Prin rainică patriotică s-au­­ plantat, pe toate străzile, peste 400 de­­ arbori ornamentali, iar în jurul fie- Ri căruia s-au creat peluze împodobite cu I flori. Tot cetăţenii au amenajat un ţpărculeţ şi cîteva răsadniţe, din care I au obţinut atîtea flori, încît nu numai­­ că şi-au înfrumuseţat cu ele propriile străzi, dar au putut dărui, cu generozi­tate, din acest prinos de frumuseţe, şi altor circumscripţii. D­e 12 ani deputată, muncitoarea Georgeta Pandele este acum din nou candidată în alegeri în cir­cumscripţia nr. 79 a sectorului 6. En­tuziasmul cu care alegătorii i-au sus- E. Bodnariuc (Continuare in pag. a 5-a) Ls*.tw.iu­niu. oauuvcauu ut. pg uu. deschis porțile pentru iubitorii cărții. mag ii er u, și~a re- UuiiimiiiiniiiiiiiitimiieiiiE; i APB0F0 DE... I Diletantul I de profesie MANCHE AUNEANU Un ignorant este mai rău fa­mat decit un diletant, chiar dacă, la o adică, diferenţa din­tre ei nu-i cine ştie ce. Şi unul şi altul sunt taxaţi pentru ace­laşi lucru, numai că, în timp ce ignorantul a ajuns la o oareca­re... maturitate în materie de nepricepere, diletantul, cu pu­ţină abilitate şi cu ceva mai multă îndrăzneală, poate face din neştiinţa lui un titlu de glorie. Desigur, sunt şi diletanţi de treabă, modeşti, care îşi propa­gă pasiunea discret, fără să în­treacă simţul măsurii şi fără să frizeze prostul gust. Sînt, de a­­semenea, diletanţi care nici măcar nu îndrăznesc să-şi dez­văluie în public cunoştinţele păstrîndu-se într-un anonimat care, personal, cred că le face cinste. La drept vorbind, fieca­re dintre noi este un diletant intr-un domeniu sau altul, toc­mai pentru că ştiinţele şi artele contemporane s-au diversificat (Continuare în pag. a 5-a). O problemă mai grea decit aselenizarea o spune ca pentru a admira fără live New Yorkul trebuie să-l pri­­ţi de la distanţă, din avion. Apoi, ivesc multe ocazii care umbresc ti­men­tul lăsat de panorama aeriană naşului. Călătorii au deseori şansa a­­aştepta în aer chiar cîteva ore pînă ce pe aeroport se face foc pentru aterizarea avionului lor. Ajunşi jos, pe străzile înţesate de autonobile, clădi­rile uriaşe le dau o senzaţie de măre­ţie, dar şi una de apăsare, de frustrare, pentru că orizontul le-a fost obturat, iar cerul răpit. Vitrinele magazinelor şi caleidoscopul nesfîrşit al reclamelor A. C. (Continuare în pag. a 6 a) INFORMAŢIA New Yorkul din perspectivă terestră In prima sa conferinţă de presă, noul preşedinte al Statelor Unite, Nixon, a menţionat „problemele oraşelor" printre cele care reclamă o atenţie deosebită din partea administraţiei recent instalate. Se promite Neto Yorkului această precizare ? — s-au întrebat, desigur, edilii marelui oraş. Pentru că, după ei, New Yorkul deţine recordul dificultăţilor printre aşezările urbane din S.U.A. şi, in consecinţă, ar trebui să se bucure de int­ietate (And e vorba să se găsească soluții acestor dificultăți. Anul XVI­ Nr. 4809 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 1 februarie 1969 Conferinţa organizaţiei municipale a femeilor - Bucureşti Astăzi dimineaţă au început lu­crările Conferinţei organizaţiei mu­nicipale a femeilor-Bucureşti. Participă delegate ale femei­lor din întreprinderile şi instituţiile bucureştene, din ministere, şcoli, institute de învăţămînt superior, unităţi comerciale şi alte unităţi de deservire a populaţiei, din car­tiere şi cooperative agricole de producţie, ca şi numeroase invitate, ba lucrările conferinţei iau parte tovarăşii­­ Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal Bucureşti al P.C.R., prof. univ. Suzana Gădea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor dinn Republica Socialistă România, membri ai biroului Co­mitetului municipal Bucureşti­ al P.C.R., reprezentanţi­ ai unor orga­nizaţii de masă şi obşteşti din Capitală, Conferinţa a ado­ptat următoarea ordine de zi : 1) Darea de seamă asupra acti­vităţii Comitetului municipal al fe­meilor Bucureşti. 2) Alegerea noului comitet mu­n­nicipal al femeilor. La primul punct al ordinii de zi, tovarăşa , A­neta Spornic, preşe­dinta Comitetului municipal al fe­meilor Bucureşti, a prezentat da­rea de seamă. Lucrările conferinței continuă. S-a depus pentru înregistrare un nume nou, original, de marcă de fa­brică : „Tricodava". N-a fost ales la întîmplare. Dava, cuvînt de origină dacă, eînţeles de centru, sau cetate şi prefixul modern „trico”. „Centrul“ sau „cetatea trico­tului“. „Tricodava" este cea mai tînără fabrică bucureşteană de tricotaje din lînă. Situată pe strada Bucşeneşti, în cartierul Drumul Taberei, ea ţine com­panie altor trei fabrici noi (de nasturi, de stofe de mobilă şi ţesături din te­­lon) alcătuind împreună o „platformă“ a industriei uşoare cu care Drumul Taberei îşi întregeşte frumuseţea ar­hitectonică. Oficiul de documentare al Ministe­rului Industriei Uşoare a avut, cu a­­proape trei ani în urmă, iniţiativa de a surprinde pe pelicula aparatului de filmat prima imagine din construcţia fabricii. S-au înregistrat apoi în conti­nuare secvenţe cu momentele cele mai de seamă. Documentarul va fi în­cheiat anul viitor, cind fabrica va produce la nivelul parametrilor pro­iectaţi. Despre prima imagine ne povesteşte inginerul Benone Com­an, Un cîmp imens cu iarbă şi ciulini şi o turmă de oi. Regizorul filmului a ales atunci simbolic această imagine. Puţini bă­nuiau că pe terenul din afara „grani­ţelor’’ de atunci ale oraşului, unde păşteau nestingherite oile, se vor înăl­ţa clădiri moderne în care lîna să fie prelucrată cu mijloace tehnice supe- Petre Dinescu (Continuare in pag. a 5-a) MICROMONOGRAFIE VITricodava u POET, CITITOR, CERINŢE MARCEL BREAZU A­propiindu-mă de locul unde, de obicei, ll IntUnesc pa prietenul meu, iubitorul de literatură — fi unde convorbim adesea despre delicatele proble­me ale creaţiei fi receptării ope­rei de artă — aud, de astă dată, o discuţie pe ton mai ridicat. Cer iertare că am tras cu urechea, dar cele ce se spuneau erau pa­sionante. — Sigur, spunea interlocutorul prietenului meu pe un ton iritat, acum te-ai alăturat şi dumneata ace­lor „bărbi", care îi ocărăsc pe poeţii ceva mai dificili, pe cei ce vor să aducă un suflu nou în poe­zia românească, pe cei ce pledează pentru vis, pentru poezia elevată, care se înalţă dincolo de prozaismul realităţii. Aceştia sînt cu bruta­litate aduşi pe pămînt, li se taie aripile şi li se spune că oamenii sînt făcuţi să umble numai cu pi­cioarele, fiind pedeştri prin natura lor. — Nu ştiu unde ai văzut dum­neata asemenea invitaţii la „pedes­­tritate", eu am citit numai nişte articole cumpănite, scrise de oameni, e adevărat, trecuţi de prima tinere­ţe, dar care sunt departe de a fi (Continuare In pag. a 2-a) Extemporal la Lista serviciilor puse de Telefoane la dispoziţia abonaţilor săi prin 05 e impresionantă. Aşa cum informează a­­nunţul din cartea de telefon­ formind magicile două cifre, abonatul poate solicita să fie trezit dimineaţa la ora dorită, poate afla care-i drumul cel min .r»­L ...n, ~ _ ____M K ;--------- Jt »*■•»* “•­*-ll*. o eg*'- vi «wetviv« uului v^tcauo pe care n-o cunoaşte sau cum e timpul în orice localitate din ţară. Lista con­tinuă cu alte şi alte servicii unul mai util decît altul, se pare că operatoa­rele de îa 05 sînt un fel de enciclope­die prin care abonaţii pot primi rapid şi precis cele mai diverse informaţii. Asta în... teorie. Să vedem şi în prac­tică, adică să încercăm un original extemporal cu 05. Vineri, ora 20. „Vă rugăm să ne spuneţi numerele ciştigă­­toare la Loto“. Răspunsul a venit ra­pid, în mai puţin de două minute am aflat dacă am devenit posesorul a cîteva zeci de mii de lei sau e cazul să-mi amîn speranţele pentru vinerea viitoare. „Aş vrea sâ fiu trezit mîine­ la ora 5 dimineaţa“. „Nu se poate !* „Ba se poate. Ara intr-adevăr un somn mai greu, dar dacă sună telefonii mă trezesc, că trebuie să prim­ treimi de ora 6“. „Nu servim decit abonaţii“. „A­­bonat sunt şi eu“. „N-aţi înţeles. Tre­buie să vă abonaţi la serviciul special, între 25 şi 30 ale lunii, şi veţi fi tre­zit în fiecare dimineaţă la ora 5“. Cum adică, dacă cineva pleacă o singură dată cu trenul trebuie să se trezească în fiecare zî la ora 5 ? încercăm o altă întrebare : „Aş vrea să merg diseară la Teatrul „Lucia Sturd- Marian Sandu (Continuare în pag. a 3-a) Vizita in ţara noastră a tovarăşului Iosip Broz Tito TIMIŞOARA. — Trimişii noştri speciali transmit ! La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Co­­mitetului central al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, astăzi a sosit in ţara noastră, pentru o scurtă vizită de prietenie, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, pre­şedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Preşedintele R.S.F. Iugoslavia este însoţit de Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al G.0. al U.C.I., Kiro Gligorov, vice­președinte al Vecei Executive Fe­derale, membru al al U.C.T., Vladimir Popovici, secretar general al președintelui republicii, membru al Prezidiului 8.8. al U.C.I., Miso Pavicevici, secretar de stat ad-inte­­rim pentru afacerile externe, Djuka Vukolici, şeful secţiei politice în Secretariatul de stat pentru aface­rile externe, şi alte persoane ofi­ciale. In gara Timişoara, în întâmpina­rea oaspeţilor au venit tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Ghivu Stoica, Manea Mă­­nescu, precum­­şi tovarăşii Cornelia Mănescu,,­­ministrull *afacerilor exter­ne, Vasile Vlad, şef de secţie la G.G. al P.G.R., şi Aurel Mălnăşan, am­basadorul Republicii Socialiste România la Belgrad. Pe peronul gării Timişoara se aflau, de ase­menea, tov. Mihai Telescu, prim­­secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.G.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de locuitori ai oraşului. De la punctul de frontieră Sta­­mora-Moraviţa, preşedintele Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi pe teritoriul ţării noas­tre de tovarăşii Emil Bodnaraş, Vasile Şandru, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Vasile Daju, membru al C.N. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului popu­lar Judeţean Timiş, precum şi de Iakşa Petrici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In gara Timişoara erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia ( pe pancarte erau înscrise urări de bun venit în limbile română şi sîrbo­­croată. La coborîrea din tren, tovarăşul Iosip Broz Tito a fost salutat cor­dial de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de ceilalţi conducători de partid de stat ai ţării noastre. Miile de cetăţeni, aflaţi pe pero­nul gării, ovaţionează puternic. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor flori. Garda militară, aliniată pe peron, prezintă onorul. Tovarăşii Iosip Broz Tito şi Nicolae Seauşescu trec în revistă garda militară. In piaţa gării şi pe străzile ora­şului mii de timişoreni cu steguleţe române şi iugoslave, cu buchete de flori, au salutat cu multă căldură pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, pe ceilalţi condu­cători de partid şi de stat ai­­ţării noastre, pe ceilalţi înalţi oaspeţi iugoslavi, ovaţionînd îndelung, ma­­nifestind pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele Iugo­slaviei, pentru pace şi colaborare între toate ţările lumii. Alll-lea de Festival muzică Cu aproape două săptămîni mai de­vreme decît în anul trecut — expe­rienţa organizatorică şi-a spus cu­­vîntul ! — Radioteleviziunea şi-a făcut cunoscute intenţiile referitoare la cea de-a doua ediţie a Festivalului inter­naţional de la Braşov. Intr-o confe- 5-9 MARTIE LA BRAŞOV internaţional uşoară fintă de presă desfăşurată azi dimi­neaţă, au fost comunicate amănunte aşteptate cu legitim interes de iubi­torii muzicii uşoare. Aşadar, la fel ca la prima ediţie, în seara de 5 martie va suna gongul inaugural al sărbătorilor muzicale de 5 zile din oraşul de la poalele Tîmpei, transmise în direct în întreaga ţară, ca şi peste hotare. (Concertele de la Bra­şov vor fi preluate de o serie de pos­turi de televiziune din Europa şi re­transmise în direct de postul de radio Europa 1). De data aceasta însă, or­ganizatorii ne asigură că emisiunile nu se vor prelungi mai tîrziu de orele 22,30, obligîndu-se să fie de o precizie A. Sandu ! (.­uutinăare în pag. a 2-a) In afara atribuţiilor privind apărarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, respec­tarea legalităţii socialiste, dirijarea pro­cesului de circulaţie etc.* lucrătorii de miliţie, întocmai oricâtor funcţionari de stat, au şi sarcina de a sta la dispoziţia cetăţenilor, in vederea efectuării unor servicii cerute de legislaţia in vigoare. Această latură a activităţii organelor respective este ilustrată pregnant la bi­rourile de evidenţa a populaţiei ale sec­toarelor de miliţie. Zilnic, se prezintă aici mii de cetăţeni care solicita înde­plinirea unor formalităţi legate d­e evi­denţa populaţiei. Cerinţele faţă de operativitate, de o deservire promptă sub toate aspectele, sunt şi aici identice cu ale celorlalte instituţii bucureştene. Timpul cetăţeanului este la fel de pre­ţios, Indiferent de natura serviciului de utilitate publică căruia i se adresează, în urmă cu cîteva zile, ciţiva cititori ai ziarului, telefonindu-ne la redacţie, se arătau nemulţumiţi de faptul că la unele servicii de evidenţă a populaţiei ale sec­ţiilor de miliţie se pierde prea mult timp pentru efectuarea unor for­malităţi destul de simple. Interlo­cutorii de la celălalt capăt al firului se întrebau, şi ne întrebau şi pe noi, dacă nu se poate organiza activitatea astfel incit deservirea publicului să se facă cit mai repede cu putinţă. Pornind de la asemenea sesizări, în dimineaţa zilei de 28 ianuarie ne aflam Romeo Groapă (Continuare in pag . 5 a) In cite­va secţii de miliţie Solicitant! la gh­işeele serviciilor de evidenţă a populaţiei Pe şoseaua Colentina a început să prindă contur noul ansamblu de locuinţe Convorbiri româno-iugoslave La 1 februarie, la sediul­­Comite­­tului judeţean Timiş al P.C.R. ,au început convorbiri intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi Iosip Broz Tito, p­reşedinte­­e Republicii­ Socia­liste Federative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Din partea română la convorbiri participă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al­­Com­itetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al 0.0. al P.C.R., președintele Con­­siliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, membru al Com­itetului Executiv, al Prezidiului Permanent al 0.0. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Pern­anent, secretar al 8.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al O. C. al P.I.R., preşedintele Consi­­liului Economic, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la P.9. al P. C.R., Aurel Mălnăşan, ambasa­dorul Republicii Socialiste Româ­nia la Belgrad, ţ Diez partea iugoslavă participă tovarăşii Mialko Todorovici, secre­tar al Comitetului Executiv al S.A. al U.C.I., Kiro Gligorov, vicepre­şedinte al Vecei Executive federale şi membru al S­. al U.C.I., Vla­dimir Popovici, secretar general al preşedintelui republicii, membru al Prezidiului U.R. a! U.S.I„ Mişo Pa­vicevici, secretar de stat ad-interim pentru afacerile externe, Iaksa Pe­la Bucureşti (Agerpres) Vedete în recitaluri „hors concours“ # Jacques Hustin # Cliff Richard • Tereza Kesovia (Iugoslavia)©lido Jurgens © Waldemar Matuska (Ce­hoslovacia) ® Barbara (Franţa) © Giuli Ciocheli (U. R. S. S.) ® Gigliola Cinquettl ® Juliette Greco @ Doina Badea © Marga­ reta Pîslaru ® Cornel Fu­găru­ şi formaţia „Sincron“ înfiinţate In baza le­gii nr. 10 din 9 mai 1968, asociaţiile loca­tarilor s-au dovedit, în scurtă vreme, o for­mă eficace de parti­cipare a maselor la buna gospodărire a u­­nei părţi importante din avutul obştesc — fondul locativ — la menţinerea, în perma­nenţă, a condiţiilor op­time de locuit, la sta­bilirea chibzuită a chel­tuielilor comune şi re­partiţia justă a aces­tora, potrivit cotelor ce revin fiecărui locatar. Comitetele marii ma­jorităţi a acestor aso­ciaţii îndeplinesc cu conştiinciozitate man­datul încredinţat de a­­dunările generale ale locatarilor. Preşedinţii, secretarii, împuternici­ţii, cenzorii, membrii comitetelor se îngrijesc ca toate­ părţile comu­ne ale clădirilor să prezinte gradul optim ASOCIAŢIILE LOCATARILOR LA LUCRU Discrepanţe neosilficate în stabilirea cheltuielilor comune de utilitate, acordă o­­perativ asistenţa tehni­că solicitată de cetă­ţeni în interiorul apar­tamentelor, urmărind totodată evitarea chel­tuielilor inutile, împletirea strînsă a intereselor generate, privind buna conserva­re a fondului locativ, cu cele ale asociaţiilor de locatari, vizînd asi­gurarea unor condiţii cit mai bune de locuit, se oglindeşte atit în aspectul împrospătat pe care-l prezintă multe blocuri, cit şi în mo­dul cum se urmăreşte înlăturarea surselor de risipă, de proastă gos­podărire. Datorită per­severenţei, ca şi inter­venţiilor energice ale comitetului asociaţiei locatarilor din blocuri­le C 16, C 17, C 18, C 19, E 7 şi altele, din şos. Mihai Bravu, s-au lichidat restanţele care grevau asupra fondului de rulment şi produ­ceau greutăţi la plata diferitelor servicii. Co­mitetul blocului DD 3 din Drumul Taberei a constatat că taxele pen­tru lumină electrică se plăteau dintr-o neglijen­ţă, pentru 8 scări un loc de 6 cite are e­­fectiv clădirea, acţîo­­nînd în scopul înlătu­rării acestor cheltuieli nejustificate. Economii asemănătoare s-au rea­lizat şi da alte asocia­ţii, care s-au îngrijit de buna funcţionare a instalaţiilor, cvltînd pierderile de apă, re­­ducind consumul exa­gerat de electricitate. O mai judicioasă distri- Aurel Radu P. Calapodescu (Continuare in pag. a 5 a)

Next