Informatia Bucureştiului, martie 1969 (Anul 16, nr. 4833-4858)
1969-03-01 / nr. 4833
Marea şi însufleţită adunare electorală din Capitală —_________________ ___________________ _ _____| Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU 1 * fffrmare din part. a 8-«J aceeade a acţiona pentru depăşirea lor, pentru normalizarea relaţiilor şi întărirea unităţii dintre toate ţările socialiste (aplauze puternice). In acest scop este însă necesar sa veghem la stricta respectare, în relaţiile dintre ţările noastre, a principiilor marxist-leniniste — egalitatea în drepturi, respectul suveranităţii, neamestecul în treburile Interne, întrajutorarea tovărăşească, Internaţionalismul socialist. Numai unitatea între egali, în toate domeniile de activitate, poate rezista oricăror furtuni, numai o asemenea unitate între ţările socialiste poate face să crească influenţa şi prestigiul socialismului în lume (aplauze puternice). După cum orice încălcare a unora din aceste principii nu poate decit să dăuneze unităţii ţărilor socialiste, influenţei socialismului pe plan mondial. Este un adevăr de necontestat că nici o ţară socialistă nu se poate izola, nu poate acţiona de una singură fără a aduce prejudicii propriei sale dezvoltări. Dar tot atît de incontestabil este şi adevărul că orice limitare a independenţei unei ţări socialiste, orice amestec din afară în treburile ei interne, nu numai că nu constituie un ajutor, dar a aduce daune serioase atît construcţiei socialismului în ţara respectivă, cît şi socialismului în general (aplauze). Iată de ce partidul şi guvernul ţării noastre au militat şi militează neabătut pentru dezvoltarea colaborării şi cooperării dintre ţările socialiste, pe baza sus-amintitelor principii ale marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar. Doresc să asigur pe prietenii noştri din ţările socialiste că poporul român este ferm hotărît să facă totul pentru triumful socialismului, că nu există forţă în lume în stare să-l abată de pe acest drum. Ne vom îndeplini întotdeauna îndatoririle internaţionaliste faţă de popoarele tuturor ţărilor socialiste, precum şi obligaţiile decurgînd din alianţele noastre de stat (aplauze puternice). Nutrim cele mai calde sentimente de prietenie faţă de popoarele Uniunii Sovietice — marea noastră vecină — faţă de comuniştii sovietici , vom face totul pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării între cele două ţări şi partide (vii aplauze). Suntem, de asemenea, animaţi de dorinţa sinceră de a face ca relaţiile cu popoarele şi partidele statelor socialiste vecine — Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — să devină tot mai trainice şi puternice. (Vii aplauze). Avem aceleaşi sentimente şi faţă de popoarele Cehoslovacie, Poloniei, Republicii Democrate Germane şi Albaniei — ţări socialiste cu care dorim să dezvoltăm cele mai bune relaţii de colaborare şi prietenie, (vii aplauze). Ne leagă o caldă prietenie faţă de poporul Chinei — marea ţară socialistă din Asia — faţă de comuniştii chinezi şi dorim să dezvoltăm tot mai mult prietenia şi colaborarea dintre partidele şi ţările noastre, (vii aplauze). Aceleaşi sentimente purtăm popoarelor Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Populare Mongole — ţări socialiste din Asia de care suntem legaţi prin bune relaţii de prietenie şi colaborare, pe care dorim să le dezvoltăm şi pe viitor (vii aplauze). Pentru Cuba, prima ţară socialistă de pe continentul american nutrim, de asemenea, o sinceră simpatie tovărăşească şi dorim ca relaţiile dintre partidele şi popoarele noastre să se dezvolte continuu. (vii aplauze). Adresăm tuturor popoarelor din ţările socialiste cele mai vii urări de succes în munca pe care o desfăşoară pentru făurirea societăţii noi, pentru împlinirea idealurilor de progres ale maselor, pentru cauza socialismului şi comunismului. (vii aplauze). Succesele fiecărei ţări în edificarea noii orînduiri sociale întăresc forţa întregului sistem socialist mondial, sporesc prestigiul socialismului în lume. Partidul Comunist Român şi guvernul ţării noastre, Frontul Unităţii Socialiste se angajează în faţa întregului popor să militeze şi în viitor, neabătut, pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, pentru întărirea coeziunii sistemului socialist mondial, (aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, România duce o politică externă activă de dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Avem astăzi relaţii diplomatice cu 90 de ţări şi colaborăm pe plan economic cu peste 100 de state de pe toate continentele. Constatăm cu satisfacţie că ne bucurăm de stima şi prietenia multor popoare, cărora, la rîndul nostru, le purtăm aceleaşi sentimente. Dorim ca şi în viitor să dezvoltăm cele mai bune relaţii cu toate popoarele lumii, pe baza principiilor ce se afirmă tot mai puternic în viaţa internaţională : respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, calea dezvoltării sale social-politice. (aplauze). Poporul român urmărește cu multă simpatie eforturile pe care le depun ţările de curînd eliberate de sub jugul imperialismului pentru dezvoltarea lor economico-socială independentă , dorim să întreţinem în continuare, cu aceste popoare, o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Ne exprimăm solidaritatea cu popoarele care se mai află încă în robia colonială şi luptă pentru scuturarea jugului asupririi străine, pentru eliberarea naţională şi socială. (aplauze). In lumea de azi se afirmă tot mai puternic, ca factor hotărîtor al întregii dezvoltări sociale, clasa muncitoare internaţională în frunte cu partidele comuniste şi muncitoreşti. Pentru ca această forţă uriaşă să-şi exercite tot mai activ rolul în viaţa naţională şi internaţională, se impune realizarea unităţii de acţiune a tuturor celor ce muncesc, a mişcării comuniste şi muncitoreşti — unitate ce se poate înfăptui numai pe baza principiilor marxist-leniniste, ale internaţionalismului proletar, care să asigure deplina egalitate a partidelor, dreptul fiecăruia de a-şi stabili singur linia sa, atît in problemele interne, cît şi în cele internaţionale, (aplauze puternice). Partidul nostru va dezvolta şi în continuare, pe baza acestor principii, relaţii de strînsă colaborare şi solidaritate internaţională cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, va acţiona pentru depăşirea divergenţelor actuale, pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ca ţară europeană, România este vital interesată în realizarea unor relaţii de colaborare şi prietenie între toate statele continentului nostru, în excluderea sub orice formă a folosirii forţei în raporturile interstatale. Considerăm că trebuie continuat cursul destinderii intensificînd lupta contra forţelor reacţionare, revanşarde ce se opun cauzei securităţii europene. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar să se pornească de la realităţi, să se recunoască frontierele existente, să se recunoască existenţa celor două state germane şi să se stabilească relaţii diplomatice cu ele. Guvernul român va continua să militeze pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare multilaterală cu toate statele europene, pentru întărirea respectului şi încrederii reciproce între popoare, fiind convins că există posibilitatea de a se înfăptui securitatea şi pacea pe continentul nostru şi în lumea întreagă, (aplauze puternice). România apreciază că trebuie intensificate eforturile pentru realizarea înţelegerii între toate statele din Balcani, pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii şi colaborării. Popoarele ţărilor balcanice nu trebuie să uite că întotdeauna neînţelegerile dintre ele au servit numai intereselor marilor puteri imperialiste. înfăptuirea unei colaborari paşnice între ţările balcanice nu dăunează nimănui, ea serveşte atît popoarelor din această zonă cît şi cauzei păcii europene şi internaţionale. (vii aplauze). In acelaşi timp, fiind convinşi că toate popoarele sunt dornice de pace, vom acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării cu ţările de pe celelalte continente, în scopul asigurării păcii şi a unor relaţii care să permită progresul nestingherit al fiecărei naţiuni. Sîntem îngrijoraţi că în diferite părţi ale lumii sontînuă să se menţină focare de război, surse de pericol pentru pacea mondială, că încă in locul raţiunii acţionează forţa, deşi este ştiut că niciodată forţa n-a dus la rezolvarea litigiilor dintre state. Exprimînd deplina solidaritate cu lupta poporului vietnamez, ne exprimăm speranţa că tratativele de la Paris vor duce la încetarea războiului şi retragerea trupelor străine din Vietnam, astfel ca poporul vietnamez să-şi poată rezolva singur problemele, fără nici un amestec din afară, (aplauze). De asemenea, considerăm că este necesar să se ajungă, pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, la o soluţionare cît mai n«nkv.io r. ~ fl J . 1 .,i -3 5lMk/mv_o C* UVUMlUtUIUi Ultimentul Mijlociu şi la restabilirea deplină a păcii în această zonă a lumii. Sîntem conştienţi că în lume acţionează forţe imperialiste şi reacţionare care pot pune în primejdie pacea şi dezlănţui un nou război mondial. De aceea, astăzi, mai mult ca oricînd, este necesară intensificarea luptei popoarelor împotriva imperialismului, pentru pace. Este necesar să se depună noi eforturi pe calea înfăptuirii defarmierii, întreprinzîndu-se măsuri concrete, cum ar fi retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor state în graniţele naţionale , desfiinţarea bazelor militare amplasate pe teritoriul altor ţări , realizarea unor zone denuclearizate , desfiinţarea N.A.T.O. şi, concomitent, a pactului militar de la Varşovia. Trebuie să se înţeleagă că fără măsuri concrete, care să creeze un climat de încredere, nu se poate progresa pe calea dezarmării, a înlăturării pericolului unui nou război mondial. Interesele omenirii cer să se renunţe definitiv şi în fapte la politica războiului rece, la zăngănitul de arme, la demonstraţiile de forţă, de felul manevrelor militare pe teritoriul sau la graniţele altor state, la ameninţări — care nu fac decit să adîncească neîncrederea şi încordarea internaţională, (aplauze puternice). România consideră că guvernele statelor europene ar aduce un mare serviciu cauzei securităţii şi păcii pe continent şi in lume dacă ar lua hotărîrea să se renunţe la organizarea de manevre militare şi alte demonstraţii de forţă la graniţele sau pe teritoriul altor state. (aplauze puternice, îndelung repetate) Astăzi, popoarele nu se mai mulţumesc numai cu declaraţii despre bune intenţii, cu declaraţii generale despre pace, ci aşteaptă acţiuni şi fapte concrete care să ducă la destindere, la dezvoltarea colaborării şi păcii între popoare. Pe această cale noi considerăm că trebuie să acţioneze toate popoarele, mari sau mici, răspunderea pentru cauza păcii purtînd-o, deopotrivă, toate statele lumii, (aplauze puternice). In lumea de azi, împotriva politicii cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, se ridică forţe uriaşe : ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcarea de eliberare naţională, mişcarea antiimperialistă, toate popoarele dornice de pace. Dacă aceste forţe vor acţiona unite, fără îndoială că ele vor putea asigura pacea în lume. România nu va precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia activă la victoria lor în lupta pentru pacea şi fericirea popoarelor. (aplauze puternice). Frontul Unităţii Socialiste cheamă întregul popor ca, prin votul de la 2 martie, să-şi manifeste voinţa de prietenie cu toate popoarele, voinţa de a lupta neîncetat pentru asigurarea păcii în lume. (aplauze puternice). Vă chemăm, dragi tovarăşi, ca prin votul vostru să aprobaţi politica externă promovată pînă acum, exprimîndu-vă totodată voinţa fermă de a susţine şi pe viitor această politică ce corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, cauzei socialismului şi păcii, (aplauze puternice, îndelung repetate). Stimaţi tovarăşi, Am înfăţişat sintetic activitatea partidului şi guvernului pentru înfăptuireaprogramului elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotăririlor Conferinţei Naţionale, pentru făurirea deplină a socialismului în patria noastră. De asemenea, m-am referit la liniile directoare ale politicii de dezvoltare economico-socială şi ale politicii externe pe baza căreia partidul nostru se angajează să conducă ţara în anii următori. Realizările de pînă acum în toate domeniile de activitate constituie cea mai grăitoare dovadă că între vorbele şi faptele comuniştilor există o deplină unitate, că pentru Partidul Comunist Român nu există nimic mai presus decit servirea fără preget a intereselor poporului român, a cauzei socialismului. (aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungi) Masele largi populare au deplina convingere că înfăptuind neabătut politica marxistleninistă a partidului nostru asigură mersul tot mai ferm al României pe calea socialismului, contribuie la triumful păcii şi colaborării între popoare, (aplauze Îndelungate). Cetăţeni ai României socialiste, votul de la 2 Martie trebuie să fie o confirmare a unităţii întregului popor în jurul Partidului Comunist Român, o exprimare masivă a adeziunii maselor la politica sa internă şi externă şi, în acelaşi timp, o demonstraţie a voinţei unanime a tuturor celor ce muncesc de a-şi pune întreaga capacitate de muncă în slujba dezvoltării continue a patriei noastre socialiste, (aplauze puternice, urale). Votînd la 2 Martie candidaţii Frontului Unităţii Socialiste — candidaţii poporului însuşi — veţi vota, tovarăşi, pentru realizarea propriilor voastre idealuri şi aspiraţii, pentru stabilirea jaloanelor unei noi perioade de muncă rodnică şi avînt creator, de mari înfăptuiri în ridicarea materială şi spirituală a patriei, în creşterea bunăstării poporului român, (aplauze îndelungate). Frontul Unităţii Socialiste cheamă întregul popor — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi — să dea girul încrederii sale tuturor candidaţilor în alegerile de la 2 Martie. Acest vot va afirma hotărîrea întregii noastre naţiuni de a merge neabătut înainte, sub conducerea Partidului Comunist Român, în marele Front al Unităţii Socialiste, spre desăvîrşirea grandiosului edificiu al socialismului în patria noastră, spre îndeplinirea înaltelor idealuri de libertate, dreptate socială şi bunăstare pentru care au luptat generaţii de-a rîndul, spre deschiderea drumului ce duce către viitorul de aur al omenirii — societatea comunistă, (aplauze puternice). Sub conducerea Partidului Comunist Român, uniţi în Frontul Unităţii Socialiste, înainte spre noi victorii în făurirea deplină a socialismului ! (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Să înflorească necontenit, liberă şi independentă, scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Să se dezvolte continuu prietenia şi unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste şi democrate! (aplauze îndelungate). Să se întărească colaborarea şi prietenia între toate popoarele lumii, să triumfe pacea pe pămînt! (aplauze puternice şi urale îndelung repetate; întreaga asistenţă ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru patria noastră iubită — Republica Socialistă România). Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre Sala Palatului, răspunzînd cu căldură prafiilor mulțimii (Urmare din pag. I) Un freamăt de entuziasm cuprinde întreaga piaţă. Izbucnesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă dinspre sediul Comitetului Central al partidului, printr-un culoar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţimea ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, exprimind dragostea fierbinte a oamenilor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldură manifestărilor de înaltă preţuire şi entuziasm unanim cu care sunt întîmpinaţi. Intr-o Revărsare generală de entuziasm, se scandează numele secretarului general al C.C. al partidului nostru : Ceauşescu ! Ceauşescu! Ceauşescu! Această vibrantă manifestare populară reafirmă idealurile comune care sudează într-o unitate indestructibilă întregul nostru popor în jurul partidului şi guvernului, dă forţă de expresie adeziunii ferme a întregii noastre naţiuni la politica internă şi externă marxist-leninistă a partidului, izvorul viu al energiilor creatoare spre împlinirea marilor năzuinţe ale socialismului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte şi în Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască victoria in alegeri a Frontului Unităţii Socialiste“. Pe fundalul scenei, pavoazat cu drapelele partidului şi statului, domină stema ţării şi urarea: „Trăiască Frontul Unităţii Socialiste“. In sală sunt prezenţi metalurgişti, constructori de maşini, textilişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprinderi industriale de pe teritoriul circumscripţiei electorale 23 August şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cadre didactice, studenţi, militari ai forţelor noastre armate, reprezentanţi ai cultelor. La adunare iau parte membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, conducători ai organizaţiilor de masă, economice şi obşteşti, reprezentanţi ai consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare, ziarişti români şi străini. Cu vii şi îndelungi aplauze şi urale sunt întîmpinaţi, la sosirea în sală, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Dumitru Coliu, Emil Drăgănescu, Mihai Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, în numele Consiliului Municipal al Frontului Unităţii Socialiste, adunarea a fost deschisă de tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al CC. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Salutând prezenţa la adunare a conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa a spus : Vă rog să-mi permiteţi să salut prezenţa în mijlocul nostru a conducătorilor partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Este o deosebită cinste pentru locuitorii Capitalei noastre de a avea candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propus în circumscripţia electorală nr. 1 „23 August". Participarea secretarului general al partidului la această adunare electorală, la care iau parte, împreună cu cetăţeni din circumscripţia „23 August", reprezentanţi ai tuturor oamenilor muncii din Capitală, conferă acestei întîlniri o amplă semnificaţie, ea marcînd un moment deosebit în desfăşurarea manifestărilor organizate în întîmpinarea alegerilor de la 2 martie. Pentru noi, locuitorii municipiului București, ca pentru întregul popor, campania electorală înseamnă un minunat prilej de a exprima încă o dată adeziunea noastră deplină la politica internă și externă a Partidului Comunist Român, sentimentul de profundă încredere în viitor, hotărîrea nestrămutată de a munci fără preget pentru a obţine noi şi tot mai mari izbînzi în opera de dezvoltare a patriei, de desăvîrşire a construcţiei socialismului pe pămîntul României. Alegătorii bucureşteni, conştienţi că la 2 martie sunt chemaiţi să-şi exercite unul din drepturile fundamentale înscrise în Constituţia ţării, precum şi de înalta îndatorire civică ce decurge din faptul că în România socialistă puterea aparţine poporului, singurul în măsură să decidă asupra destinelor ţării, se vor prezenta în faţa urnelor hotărîţi să-şi dea votul candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste, adevăraţi reprezentanţi ai intereselor lor, ai voinţei şi aspiraţiilor întregii naţiuni, în numele Consiliului Municipal al Frontului Unităţii Socialiste, declar deschisă adunarea electorală a oamenilor muncii din Capitală. La adunare au luat cuvîntul Nicolae Popa, secretarul comitetului de partid al Fabricii de maşini-unelte şi agregate, Marian Avram, muncitor la Uzinele „23 August", academicianul Nicolae Teodorescu, Ruxandra Răşcanu, studentă la Facultatea de filozofie a Universităţii Bucureşti, şi Traian Hulubescu, pensionar, membru al Partidului Comunist Român din ilegalitate. Primit cu deosebită căldură de către asistenţă, care se ridică şi-l întîmpină cu puternice aclamaţii şi urale a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Cuvîntarea secretarului general al C.C. al P.C.R. a fost subliniată în repetate rînduri de cei prezenţi în sală cu puternice aplauze şi ovaţii al căror ecou se transmite şi este reluat de zecile de mii de cetăţeni care ascultă cu profund interes cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin megafoanele din marea piaţă, întregind firul interesului unanim faţă de ideile programatice, profund mobilizatoare expuse de secretarul general al C.C. al partidului, milioane de oameni de pe întreg cuprinsul ţării urmăresc în acelaşi timp pe micile ecrane şi în transmisiunile directe ale posturilor de radio această grandioasă manifestare politică din Capitala ţării, care marchează încheierea campaniei electorale. Adunarea ia sfîrşit într-o atmosferă de puternică însufleţire. Asistenţa ovaţionează puternic pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul Central, scandează numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui contribuţie personală în elaborarea politicii interne şi externe a ţării noastre şi în întreaga activitate îndreptată în direcţia înfăptuirii acesteia este cunoscută şi unanim preţuită de popor. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, bogat bilanţ de realizări şi însufleţitor program pentru activitatea viitoare, a avut un puternic ecou în inimile tuturor celor prezenţi. In luminile reflectoarelor, în Piaţa Republicii apar spontan numeroase pancarte pe care sunt înscrise urări pentru victoria în alegeri a Frontului Unităţii Socialiste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România, pentru întărirea colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste. Pe alte pancarte sunt înscrise urări de slavă închinate Partidului Comunist Român — forţa conducătoare a societăţii noastre, Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In multe puncte ale pieţei se derulează eşarfe roşii, galbene şi albastre pe care este înscris numele secretarului general al C.C. al partidului, în timp ce mulţimea scandează neîntrerupt: Ceauşescu! Ceauşescu ! Ceauşescu ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ies în balconul central al Palatului Consiliului de Stat. Sunt clipa emoţionante. Secretarul general, al Comitetului Central al partidului răspunde cordial sentimentelor prieteneşti, aclamaţiilor şi uratelor mulţimii, puternice expresii ale ataşamentului şi încrederii poporului nostru în politica Partidului Comunist Român, de optimism şi încredere în viitor, stimulate de această vibrantă manifestaţie populară, se revarsă pe străzile Capitalei, împărtăşindu-şi unii altora satisfacţia de a fi fost din nou, ca deatîtea ori în ultimii ani, martori ai unui eveniment important in viaţa politică a patriei noastre. Nicolae Dăscălescu Mircea lonescu MISN WISHIG mi ei ssem. iGflilHtKIHGIEIilRlGililiP Dialogul (Urmare din, pag. 1) tesfacţie mai mare, ce bucurie mai deplină putea să consemneze acest Dialog al Istoriei, decît încheierea, îndeobşte relevată, că ţara toată, ca un singur om, a urmat şi urmează într-un spirit de adeziune entuziastă, directivele Congresului al IX-lea al partidului, cartă politică şi morală pe deplin însuşită de întreaga Naţiune? Ochiul se plimbă atent pe geografia târii, şi nu există coli de pămînt şi îndeletnicire care să nu valideze acest adevăr. Termenul tehnic consacrat şi de circulaţie, industrializare, s-a încălcat de sensuri multiple şi profunde, lărgind semnificaţiile şi extinzîndu-le din domeniul pur economic în cel social şi etic : au apărut universuri de viaţă vibrantă acolo unde harta nu consemna decit anemica în proprii omeneşti, s-au realizat performanţe ale creaţiei acolo unde nu stăpîneau decit îndoiala şi scepticismul. „România, ţară eminamente agricolă" a rămas undeva, în urmă, cu un slogan de tristă amintire, fiindcă, iată, produsele industriale româneşti pătrund tot mai intens pe pieţele internaţionale, ca un semn că, bine condusă, proverbiala hărnicie a acestui popor poate depăşi brazda pentru construcţia tractoarelor sau a autocamioanelor. Agricultura socialistă, satul socialist, din pasul înnoirilor şi de la plugărie „tradiţională", rudimentară, la cultivarea, actuală, a pămîntului, cu ua istorici sint de tehnicitate superioară, e o distanţă pe care n-o pot măsura, deceniile, ci veacurile, poate. Obiectivele urmărite în continuare privind chimizarea şi irigaţiile vor da preocupării o nouă, amplă, dimensiune. Dar acolo unde dialogul şi-a spus cel mai tare cuvîntul, acolo unde cifra nu mai operează, iar statistica se recuză, e capitolul, cel mai sensibil, de rezonanţele cele mai profunde, şi care s-ar putea intitulal mîndriei şi al demnităţii omeneşti. Nu voi recapitula adevăruri consfinţite, ele stau mărturie oricărei conştiinţe şi se numesc nivel de trai, locuinţe civilizate, grijă pentru sănătatea omului, sau cultură, termen larg şi cuprinzător în care intră şi şcoala şi cinematograful şi cartea şi teatrul, tot atîtea realităţi concrete ajunse la îndemîna tuturor, atît de utopice, totuşi, îndărăt cu numai un sfert de veac. Mîndria şi demnitatea omenească se îmbină însă în punctul cel mai ridicat acolo unde ţara şi-a cucerit în lume prestigiul ei de azi, ca rod al unei poliţia interne şi internaţionale în întregime închinate celor mai nobile idealuri umaniste, urmărite cu o credinţă fără margini, cu o neştirbită consecvenţă şi înţelepciune. Sut concluziile pe care le consemnează clipa, noastră emoţionantă, sunt încheierile solemne ale unui Dialog pe care îl va încifra în paginile ei grave Cronica unor timpuri de o unică măreţie. AUREL BARANGA um .1 I