Informatia Bucureştiului, aprilie 1969 (Anul 16, nr. 4859-4884)

1969-04-08 / nr. 4865

r n­­­i ! ! CREAŢIA Şl PRODUC­ŢIA FABRICII DE CON­FECŢII Şl TRICOTAJE BUCUREŞTI ÎN IMAGINI — este subiectul expoziţi­ei de diapozitive şi foto­grafii organizată în holul şi pe culoarele întreprin­derii. Foto N. Dumitrescu 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI VA! INFORMA TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­I Nr. 4865 4 PAGINI 30 BANI | Marţi 8 aprilie 1969 ! Termenele de predare­simple repere calendaristice? !! îa* această dată, numeroase lucrări aie drumuri şi poduri, menite să con­tribuie la îmbunătăţirea traficului in­terurban şi la înfrumuseţarea oraşului modernizarea bd. Orhideelor, asfal­tarea bd. Metalurgiei, drumurile de acces din cartierul Titan, construcţia pasajului denivelat din Piaţa 1848 — trebuiau să fie terminate şi date în fo­losinţă. Termenele stabilite în grafi­cele de execuţie ale constructorului — întreprinderea de drumuri şi poduri a D.G.C.M. — nu lăsa nici un dubiu în această privinţă. De pildă, bd. Orhi­deelor şi Metalurgiei aveau ca terme­ne de dare In exploatare trimestrul IV 1968. Cum se prezintă aceste obiec­tive după scurgerea a încă unui tri­mestru de la scadenţă ? — In bd. Metalurgiei — ne incu­­noştinţează tov. Dorin Popescu, şeful serviciului plan al I.D.P.R.­­ a mai rămas de turnat asfaltul la stratul de uzură. Pe bd. Orhideelor continuă lu­crările de modernizare, iar în Titan, căile de acces nu au putut fi termi­nate din cauza timpului. — Timpul a fost singura piedică in calea realizării lucrărilor la termenele stabilite ? La greutăţile pricinuite de ploi, zăpadă şi ger, se adaugă şi cele le­gate de eliberarea cu întîrziere a unor amplasamente, lipsa documentaţiilor şi a proiectelor de execuţie. De exem­plu, pentru finisările interioare ale pasajului din Piaţa 1848, am primit proiecte pentru soluţia definitivă abia acum zece zile. Nu avem intenţia de a ignora greu­tăţile pe care le întîmpină I.D.P.R. din partea partenerilor săi în realiza­rea obiectelor de investiţii. (Faptul că s-au dat noi termene de execuţie pen­tru unele lucrări constituie, de fapt o recunoaştere oficială a acestora). Am fi vrut însă­ să auzim şi linele refe­riri critice în legătură cu activitatea şantierelor, organizarea şi coordonarea lucrărilor. De pildă, pasajul din Piaţa 1848, în suprafaţă de cîteva zeci de metri, pu­tea fi foarte uşor acoperit, iluminat şi încălzit pentru a se continua lu­crările şi pe timp de iarnă. Dar pre­lata aşezată peste tronsonul de sub banda centrală s-a prăbuşit sub... greutatea primului strat de zăpadă. Gurile de ieşire nici măcar nu au fost acoperite. Se pot numi oare aceste improvizaţii organizate de şantier ? In timpul vizitelor făcute pe șantierele F. Popescu (Continuare in pag. a 7-a) ! APROPO DE. î Arta­­ amatorilor PETRE JUCU Ne tragem din meşteri zidari şi zugravi, ce-au­ concurat,­ cerut prin Voroneţ, şi-au răscolit pă­­mîntul prin columne şi coloane infinite. Ne-a însoţit ca umbra setea de frumos, de util şi de in­terioară descătuşare. Căile de continuitate a prezenţei noastre în faţa timpului au fost punctate şi de artă. De artă nepieritoare prin suma creaţiilor, în epoci se­culare. Mijloacele au fost deose­bite, esenţa una şi singură : cîn­­tare Omului biruitor de pe aces­te meleaguri. Dragostea de fru­mos e de o vîrstă cu umanita­tea . A fost cum nu se poate mai simplu : cu 24 de litere se for­mează un alfabet. C-un alfabet se vorbeşte o limbă, întîiul mare poem al unui popor. Cu o cre­mene, un ocru, sau un grafit, s-a încrustat o strachină, cu o obsi­­diană s-a zgîriat un metal, cu un cuţit s-a construit un fluier. De aici încolo, povestea e ştiută , ne­­sfîrşite căutări, multe întrebări, puţine răspunsuri ce au închegat în clipe rare arta. Căutări răb­dătoare, niciodată încheiate, me­reu reluate, dar oricîte ar fi, con­verg spre acelaşi ţel : drumul că­tre oameni . Ţara noastră­ prisoseşte în ta­lente. Nu-i singurul domeniu în care nu ducem lipsa. De la gîn­­ditorul neolitic de la Hamangla şi pînă la poeţii lutului de azi de la Marginea, Hurez, Vama, Oboga, ai arabescurilor de pe pieptarele din Drăguş, Sîmbăta, al minună­ţiilor de pe dulameie din Buriaş (şi lista ar putea continua la ne­­sffrşit) iscusinţa noastră prover­bială a-a Împletit unic cu arta. Talentul «i hărnicia poporului nos­tru sunt unanim recunoscute. Arta lui de asemenea. Dar parcă nici­odată amploarea mişcării dispo­nibilităţii sufletului n-a cuprins liUÜB unni öüüivi, vä~ü iUiiiiiiíi ■feri de secol. N-n antrenat mai via tumultul milioanelor de brate, minţi ,1 Inimi descătuşate, trans­^ (continuare In pag. a 2-a) ^ i s I „Vasele - fantomă“ din Cosmos... Zborurile extraterestre periclitate­­de deşeurie corpurilor cereşti fâurite de om ? Cînd priveşti cerul — un sfîrşit înseninat — al acestei primăveri, el îţi apare la fel de profund şi de pur ca întotdeauna. Nimic nu-ţi spune că prin azur Circulă „vase-fantomă“, că limpezimile lui pot ascunde — sau că vor putea ascunde cîndva — primejdii pentru navi­gaţia cosmică. Şi totuşi... A­­u trecut mai puţin de 12 ani de cînd şi-a luat zborul prima rîndunică spaţială, de cînd, în Uniunea Sovietică, a fost lansat primul satelit artificial al Pămîn­­tului. De atunci, peste şapte sute de rachete au pornit cu succes de pe planeta noastră, purtînd în vîrful lor sateliţi, staţii automate sau nave cosmice pilotate de oameni. Ceea ce înseamnă că, de fapt, pe orbite circumterestre s-au aflat patru mii de obiecte metalice... Intr-adevăr, după fiecare lansare, rămîn în spațiul cosmic diferite pie­se, unele de dimensiuni care nu sunt A. C. (Continuare In pag. a 4-a) NOUTĂȚI ÎN ASISTENTA MEDICO-SANITARA •• NOI CAPACITĂȚI IN CREŞELE PENTRU COPII • ANCHETA MEDICALĂ DE MASA PRIVIND BOLII­E CRONICE • EXTINDEREA TRATAMENTULUI RECUPERATOR AL BOLNAVILOR CRONICI • COMBATEREA IMPURIFICARII AERULUI • ASIGURAREA PROMPTITUDINII ASISTENTEI MEDICO-CHIRUR­GICALE • O NOUA FORMA DE ASISTENŢA MEDICALĂ : STAŢIONARUL DE DIAGNOSTIC De la Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti suntem­ informaţi asupra unor noi măsuri privind ridicarea pe o treaptă superioară a asistenţei medico-sanitare a populaţiei, în sectorul ocrotirii mamei şi copilu­lui, printre altele, se prevede darea in funcţiune, în cursul acestui an, a noi capacităţi în creşele de copii, de zi şi săptămînale. Este vorba despre noile uni­tăţi din cartierele Berceni, Titan (bd. Ion Şulea) etc. în acelaşi timp va fi orga­nizată şi o creşa diferenţiată pentru o­­crotirea copiilor care din motive medi­cale (suferinzi de anumite afecţiuni), nu pot fi îngrijiţi în creşele obişnuite. Pen­tru a preveni răspîndirea unor boli, a fost luată măsura ca asistenţa medicală a copiilor la domiciliu, în cazul forme­lor uşoare de boală, să fie extinsă. In prevenirea şi combaterea bolilor cronice se prevăd de asemenea unele măsuri. In 2 circumscripţii sanitare, din raza de activitate a policlinicii „Vitan“, va fi efectuată o anchetă medicală cu caracter de masă, pentru cunoaşterea prevalenţei reale a bolilor cronice şi a posibilităţilor de aplicare a unor măsuri de profilaxie primară şi secundară. Vor fi stabilite criterii simple, economice şi de largă aplicabilitate pentru depistarea îmbolnăvirilor în stadii incipiente. Va fi îmbunătăţită activitatea de dispensariza­­re şi supraveghere medicală a bolnavilor cronici (cardiovasculari, reumatici etc.)* urmărindu-se recuperarea lor profesio­nală şi socială. In acest scop va fi ex­tins numărul unităţilor care vor aplica tratamente recuperatorii bolnavilor cu sechele reumatice, traumatice, neurolo­gice etc. Este vorba de policlinicile „Tan­cului“ şi „Vitan“, de Dispensarul pentru sportivi şi de Spitalul de tuberculoză extrapulmonară. în cadrul activităţii sanitaro-antiepi­­demice se va pune un accent deosebit pe cercetările privind fundamentarea mă­surilor ce vor fi luate în vederea com­baterii impurificării aerului orăşenesc. Se vor face cercetări în zece zone ale oraşului privind stadiul de impurificare a aerului şi cauzele care o provoacă. Pentru evitarea aglomerării spitalelor, prin internări nejustificate, au fost luate unele măsuri în vederea creşterii capa­cităţii de cuprindere şi rezolvare a soli­citărilor de către unităţile de asistenţă ambulatorie. A fost stabilită obligativi­tatea rezolvării de către medicii din dis- Gh. Niculiţa (Continuare in pag. a 4-a) In probe tehnologice Organizîndu-şi ju­dicios activitatea, constructorii de pe şantierul Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante Bucu­reşti, aparţinînd I.G.S.I.M., au obţinut un însemnat avans în executarea lucrărilor la „Hala cablu de forţă şi semnalizare­“. Deşi această nouă construcţie are ca­­ termen de punere în­­ funcţiune trimestrul I 1970, clădirea (mai puţin grupul tehnico­­­social) a fost termi­nată, utilajele mon­tate şi rodate, în mo­mentul de faţă efec­­tuîndu-se probele tehnologice. Se între­vede astfel perspec­tiva, ca noua hală, cu o suprafață de peste 14 500 mp., să­­i­ite îfi circuitul pro­ductiv cu 6 luni mai­­ devreme. Primii m. c. de pămînt excavaţi Timpul favorabil din ultima perioadă a permis constructorilor de la ICSIM să înceapă şi lucrările la noile obiective destinate dezvoltării sectorului de mate­riale electroizolante al F.C.M.E. Este vorba de fundaţiile secţiei de h­îrtie din mică şi produse din hârtie de mică şi foiţă, a cărei capacitate va fi de 400 tone pe an. Au fost atacate de asemenea lucrările de construcţie a secţiei de conductoare din cupru emailat, la secţia conductori izolaţi cu fire de sticlă, precum şi la noua secţie de răşini şi lacuri izolante care va avea o capacitate finală de 4 000 tone/an. Metodromul „Floreasca" in ipostază de... depozit de fier vechi. '!' I­­­I! Ieri reporterii ziarului au „vizionat în avanpremieră" mijloacele de destindere specifice sezonului călduros PREZENŢE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 4 Azi dimineaţă, prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei decanul f­a­cultăţii de stomatologie a I.M.F. Bucureşti, a plecat spre Lisabona (Portugalia) pentru a participa la lucrările ce­lui de al VI-lea Congres internaţional de stoma­tologie şi la a V-a se­siune a Asociaţiei sto­matologice internaţiona­le. Participă, de aseme­nea, prof. dr. P. Fim şi prof dr. Gh. Timoş­­ca. În cadrul expoziţiei cu lucrări dentare şi a­­paratură de specialitate, ce se organizează cu prilejul congresului, ţa­ra noastră este prezentă cu invenţia : „Proce­deu de confecţionare a punţilor dentare, a co­roanelor şi a dispoziti­velor corono-radiculare turnate dintr-o singură piesă din aliaj de crom­cobalt“ (autorii prof. dr. docent Eugen Costa şi tehnicienii dentari I. Covaci şi Gh. Surcă). „ Mîine, la Roma vor începe lucrările celei de a VL-a şedinţe a Uniu­­nii Academice interna­ţionale. Din partea A­­cademiei Republicii So­cialiste România partici­pă acad. Emil Condu­­rachi, directorul Insti­tutului de arheologie al Academiei. Testare gratuită pentru membrii A.C.R. La sediul A.C.R. din str. Nikos Beloia­­nis nr. 27 se efectuează la cerere teste cu aparatură electronică şi mecanică prin care se pot verifica : reglarea fa­rurilor, densitatea electrolitului şi ten­siunea bateriei, tensiunea şi intensita­tea curentului de încărcare de la dinam, funcţionarea carburaţiei, prin analiza ga­zelor fie eşapare. Membrii A.C.R. bene­ficiază de aceste teste în mod gratuit. Ele se desfăşoară după următorul pro­gram : zilnic intre 9 şi 13,30, iar marţi şi vineri şi după amiază intre 17,15 şi 19. Programarea se poate face la telefon 15.41.85. • Se redeschide cinematograful Patria Cinematograful Patria, complet renovat, se redeschide mîine, 9 apri­lie, cu filmul COMEDIANŢII, pro­ducţie a studiourilor americane. In regia lui Peter Glenville, apar Ri­chard Burton şi Elisabeth Taylor.­­ Brigăzile de dulgheri, fierari-be­­tonişti şi betonişti conduse de Arpad Lengyel, Vasile Hîrşulescu şi Vasile Florescu, de pe şantierul Teatrului naţional au început eofrarea şi ar­marea planşeului de la parterul tur­nului central al hotelului „Intercon­tinental“. Cu această lucrare impu­nătoarea construcţie îşi începe ascen­siunea spre înălțimi. 1 PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI, ÎN RĂSADNIŢELE DE CARTIER SE VOR PRODUCE : • 165 MILIOANE FLORI In răspunsul la Chemarea Consiliului popular al Judeţului Galaţi, privind în­frumuseţarea oraşelor, Consiliul popular al municipiului Bucureşti s-a angajat ca In răsadniţele de cartier amenajate de cetăţeni cu sprijinul consiliilor popu­lare ale sectoarelor, să se producă 1,5 milioane bucăţi flori. Cum să se treacă la această acţiune, ce trebuie făcut pen­tru ca angajamentul să fie depăşit, de unde se pot procura seminţe şi unde se poate adresa pentru îndrumări tehnice, au fost cîteva dintre problemele care s-au dezbătut, ieri după-amiază, în ca­drul consfătuirii organizate de Comite­tul executiv al Consiliului popular mu­nicipal, consfătuire la care au parti­cipat peste 300 de activişti obşteşti. Ex­punerea ţinută de ing. Elisabeta Alexan­­drescu, şeful serviciului spaţii verzi, cit şi diafilmele prezentate, au dat răspuns la aceste întrebări. Printre angajamentele luate în întrecere de colectivul uzinelor „23 August“ se află şi asimilarea unor produse noi. In rîndul acestora se înscrie şi noua „familie“ de compresoare cu cilindrii opuşi, avînd puteri între 300 şi 6 000 C.P. şi presiuni pină la 450 atmosfere. Fotografia înfăţişează un aspect de montaj a compresorului de 850 C.P. Sînt gata d locurile de agrement ale bucureştenilor C­apricioasă, această primăvară se dovedeşte „zgîrcită" şi în aprilie. Aşa că, să-i înţelegem pe bucureşteni cinci ripostează cu un nedume­apricioasa, această primăvară se dovedeşte „zgîrcită" şi în aprilie. Aşa că, să-i înţelegem pe bucureşteni cinci ripostează cu un nedume­rit „qousque tandem" la oscilaţiile surprinzătoare ale anotimpului, şi să le găsim justificată prezenţa masivă în locurile de recreare şi agrement, chiar şi atunci cînd mercurul termometrelor nu saltă spectaculos. lată de ce, în postura bucureșteanului avid de... primăvară, reporterii ziarului nostru au făcut o „vizionare în avanpremieră" a cîtorva dintre locu­rile din Capitala extrem de solicitate în sezonul călduros. Ne-am propus să aflăm răspuns la o singura întrebare : SUNT GATA DE START „PUNCTELE — CHEIE" DIN AGREMENTUL BUCUREŞTEANULUI? Întîi garajul întreprinderii... pe urmă mijloacele de distracţie! Ieri dimineaţă, după spusele tov. Flo­rentin Popescu, inginer şef al între­prinderii de agrement, ne aşteptam să găsim, in parcul de distracţii Herăstrău, echipe de lucrători in plină activitate. Dar, spre surprinderea noastră, n-am intilnit pe nimeni, n-am auzit nici mă­car un glas. Intr-o linişte Încremenită tronau doar „roata lumii“ şi scrincio­­burile cu avioane şi cu lanţuri. Oare să se fi terminat reparaţiile ? Vizităm „divanul fermecat“. Un lacăt mare, la uşă. Privim prin fereastră , scuip risipit© ne Ins şi­ claie neşte cră­­madă, tot felul de scaune, canapele, maşinuţe etc. „Divanul“ s-a transformat, aşadar, în magazie de materiale. Apro­­piindu-ne şi de celelalte mijloace de distracţie, constatăm că avioanele sunt murdare şi ciobite ; scaunele de la „roata lumii“ la fel, cu centurile de siguranţă mincate de rugină. Nu s-au făcut — cum se afirmă la conducerea acestei întreprinderi — reparaţiile ge­nerale, care să asigure siguranţa in funcţionarea aparatelor. Bolţurile şi bu­toanele de susţinere a barelor de la a­­vioane n-au fost verificate. Nici rul­mentul de presiune la aparate n-a fost schimbat. Oare se vor da in funcţiune aşa ? Continuîndu-ne investigaţiile, ajungem la un atelier de întreţinere al Între­prinderii de administraţie a parcurilor. Dar nu dăm de semne care să ateste că aici se lucrează. La un strigăt, însă, răsar ca din pămînt, unul cite unul, şase oameni. Unde or fi fost ? Facem cunoştinţă cu Ion Streche, şeful atelie­rului. Ne informează că aici nu se repară pentru „întreprinderea de agre­ment“, ci pentru întreprinderea de ad­ministraţie a parcurilor, (balansoare, lea­găne etc.), care intră în inventarul lo­curilor de joacă, încercăm să aflăm in ce stadiu se află aceste lucrări. Dar... stupoare ! Nici vorbă de asemenea re­paraţii. Se execută... timplărie (ferestre, (Continuare in pag. a 3-a) MODIFICĂRI TEMPORARE IN CIRCULAŢIA TRAMVAIELOR LINIEI 26 Datorită unor lucrări ce se execută In zona Palatului pionierilor, in nopţile de 8 spre 9 şi 9 spre 10 aprilie, între orele 1 şi 4,30 tramvaiele liniei 26 vor suferi o modificare In circulaţie. Astfel, cele car© vin dinspre sos. ştefan cel Mare — Gara de Nord vor întoarce la bd. Regiei, capătul liniei tramvaiului 10. Cele ce vin dinspre şos. Viilor vor fi deviate pe calea 13 Septembrie şi vor întoarce în cartierul Tudor Vladimirescu, capătul liniei tramvaielor 3 şi 8. • In finala probei de dublu a turneu­lui de tenis de la Reggio Calabria, cu­plul Țiriac—Iovanovici a învins cu 6—2, 8—10, 6—4 perechea Pietrangeli—Mulligan. • Golul victoriei echipei noastre de ju­niori în finala turneului de fotbal de la Cannes a fost marcat In primul minut de joc de către Petreank­, tânărul com­ponent al Rapidului. • Selecţionata de box a Belgiei (care se pregăteşte pentru C.E. de la Bucu­reşti) a întrecut cu 9—2 într-un meci de verificare la Dampremy o formaţie vest­­germană. O excelentă impresie a lăsat „pana“ Alespoel. • Echipa masculină de volei a spa­niei, care se află în turneu în Belgia, a jucat la Bruxelles cu formația Ander­­lecht. Voleibaliștii belgieni au ciştigat cu 3—2 (15—13, 15—13, 0—15, 13—15, 15—13). m­LT­EOROLOGI­E INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ ! Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 5 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 14 grade, iar minima din cursul nopţii de 2 grade. Timpul probabil de mîine ! Vreme in general frumoasă, cu cerul varia­bil. Vint slab pînă la potrivit din est. Temperatura aerului­­ minima va oscila între 3 și 5 grade, iar ma­xima între 16 și 18 grade. Pentru zilele de 10, II și 12 apri­lie I Vreme în general frumoasă. Ce­rul va fi variabil, temporar noros. Vint slab. Temperatura aerului in creştere uşoară. 1 la sută-FOLOASE 99 la sută-PONOASE Relevînd gravele fi­suri existente in re­laţiile dintre furni­zori — C.F.R. — bene­ficiari, ancheta noa­stră publicată în numărul din 14 mar­tie a.c. al ziarului sublinia „starea neco­respunzătoare in care se află multe dintre liniile de garaj uzi­nale din Capitală“. Pentru a demonstra că la baza acestei realităţi intolerabile nu se află obstacole de netrecut — ci sim­ple neglijenţe, imobi­lism in luarea unor măsuri organizatorice elementare — vom a­­naliza, în cele ce ur­mează, situaţia lini­ilor de garaj de la Halele Obor. De la bun Început trebuie să spunem că aceste linii, în lungi­me totală de 2 229 m, prezintă o stare de u­­zură înaintată (con­semnată în repetate rînduri de organele de control ale C.F.R.). De aceea, precum și datorită nerespectării norme­lor de exploatare de către unii beneficiari, se produc dese „eve­nimente“ (pentru a folosi termenul fero­viar uzual), adică blo­cări, tamponări etc. Asemenea „evenimen­te“ duc, implicit, mai ales în condiţii deo­sebite (cum a fost ză­pada din luna ianua­rie a.c.)­ la depăşirea termenului normal de staţionare a vagoane­lor, cu toate conse­cinţele ce decurg de aici. Cum de s-a ajuns, oare, la această inad­misibilă stare d© lu­cruri ? De pildă, în­treprinderea legume­­fructe (ca şi predece­soarele sale), a spălat (tot timpul) vagoanele pe linie, provocînd slăbirea terasamen­­tului şi denivelarea a­­cestuia, pînă la scoa­terea totală a lui din funcţiune (liniile 5 şi 6). I.C.R.A. şi Agenţia de import a M.C.I. e­­fectuează manevre manuale sau cu auto­camioane, fără măsuri „Dacă aştept pînă vine nenea să le repare, trece pri­măvara. Mai bine să încerc singură, poate reuşesc..." (Instantaneu din cartierul Pajura). Aurel Radu (continuare in pag. a 2-a)

Next