Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)

1969-06-20 / nr. 4926

I 1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚέ VA­­ INFORMA­ȚI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVII Nr. 4926 4 PAGINI 30 BANI Vineri 20 iunie 1969 CONGRES Dezbătind cu însufleţire documentele pentru Congresul al X-lea al partidului comuniştii, întregul popor, işi manifestă înalta responsabilitate FAŢĂ DE VIITORUL PATRIEI Vitalitatea autodepăşirii Proiectant... imagine clasică , personaj reflexiv, care în primul semn trasat pe coala de hîrtie imaculată contopeşte finişul experienţei selective şi startul an­ticipării lucide. Şi peste un timp, cînd într-un punct geografic al ţării întîlnim un obiectiv inedit, intuim foarte normal acel „primum movens“ în faţa imacula­tei coli de hîrtie. Este, poate, aceasta, una din marile satisfacţii ale proiectan­tului, vizionar cu calcule exacte benefi­ciind de largă arie de eficienţă în dina­mica progresului societăţii noastre con­temporane. Şi desigur că nici unul dintre comu­niştii de la I.S.P.E., reuniţi în această sală, nu face excepţie de la regulă. In tabloul general al dezvoltării energeticii în ţara noastră, se înscrie, se află în­corporată şi activitatea creatoare de la Institutul de studii şi proiectări energe­tice. Imaginea clasică nu se anulează, dar comportă substanţiale adăugiri. Căci la ordinea zilei este viitorul cu vaste amplitudini, aşa cum se prefigurează în documentele pentru Congresul al X-lea al partidului. „Ca om de ştiinţă — spu­ne inginerul GEORGE MANOLESCU - aş compara Tezele Comitetului Central şi proiectul de Directive cu o prefaţă de exemplară rigoare ştiinţifică la o am­plă operă de progres în următorii ani ai societăţii noastre în totalitatea ei, ela­borată pe baza cunoaşterii temeinice a realităţii. Estimarea realistă a înfăptui­rilor, ca şi a posibilităţilor pentru atin­gerea unor ţeluri profund semnificative, generează certitudinea realizărilor noas­tre viitoare prin eforturi unanime“, „încă o dată — spune inginerul NICO­­LAE BORZA — se confirmă capacitatea de atîtea ori verificată a partidului de a asocia sinteza experienței acumulate cu claritatea previziunii. Perspectivele luminoase deschise de proiectul de Di­rective sunt de natură să ofere un vast cîmp de acţiune iniţiativei şi inventivi­tăţii creatoare a fiecăruia dintre noi, pentru propulsarea pe trepte şi mai înalte a ţării, a noastră, a tuturor“. Ia­r ing. VASILE NIŢU ţine să sublinie­ze : „In concordanţă cu legile obiective de dezvoltare pe toate planurile a socie- A. Sandu (Continuare in pag. a 7-a) La întreprinderea de Industrializarea laptelui Bucureşti a intrat în func­ţiune noua secţie de:lapte praf £1111111 SI HlIiligjlllllllllIIIIIIlPb Oglinda de mîine a ţării Entuziasmul — dinamic, fierbinte, total — acest nelipsit tovarăş al ti­nereţii, şi-a imprimat din primul moment calda strălucire în atmosfe­ra adunării organizaţiei de partid a Institutului de petrol, gaze şi geolo­gie, ce a avut loc pentru dezbaterea documentelor, de însemnătate excep­ţională, elaborate în vederea celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Stu­denţii, cadrele didactice şi-au mani­festat deplina adeziune faţă de do­cumentele supuse dezbaterii, subli­niind bogăţia de idei a acestora, ca­racterul lor profund ştiinţific. — Cu adîncă satisfacţie — a spus prof. univ. dr. docent MIHAI BOG­DAN, rectorul institutului — trebuie remarcat locul important pe care îl ocupă în proiectul, de Directive pro­blemele legate de dezvoltarea şi mo­dernizarea învăţămîntului, de pregă­tirea cadrelor de specialişti de înaltă competenţă. Se desprinde limpede grija, ştiinţifică în esenţă, pentru a­­sigurarea unei depline corelaţii in dezvoltarea întregii societăţi. Creşte­rea impetuoasă a industriei — nece­sitate vitală pentru apropierea Ro­(Continuare in pag. a 2-a) z APROPO BE...I = *\ înţelepciune [ = VASILE NICOROVICI jj Deseori, în acţiunile noas- » jj tre de fiece zi ne conducem Z m sau ne motivăm faptele, făcînd Z Z apel la acele adevăruri laco- Z Z nice, care includ în ele expe- Z Z m­ente omeneşti seculare. Şi JJ JJ chiar dacă nu le enunţăm în JJ ■ mod expres la tot pasul, le a- ■> ■»­vem tacit în vedere, pentru a TM ” ne întări Siguranţa că am reac- Z î-­ţional, într-o împrejurare sat­ Z 5, alta. cu dreaptă judecată. Aşa, Z £ de pildă, ne justificăm silinţa “ J de a fi operativi, spunîndu-ne jj JJ în gînd că aşa e bine întrucît jj p „nu trebuie să laşi pe mîine !» »« ceea ce pofi face astăzi“. Re- m Sn cunoaşteţi desigur în această W Z parafrază conţinutul unui cu- ” JJ noscut proverb sau al unei sen- Z JJ tinţe sau maxime, cum i se mai Z ” spune. Z Z Dar chiar în clipa aceasta se Z JJ impune necesitatea unei adno- S “ ţări esenţiale. Deoarece terme- JJ ■ a­nul de „sentinţă“, enunţat mai JJ m sus, ar presupune un impera- — Z tiv categoric, ce nu permite­­ JJJ vreo acţiune în sens contrar, Z JJ sau măcar vreo abatere. Or, Z ” tocmai o astfel de interpretare, Zm 2 (Continuare In pag. a 3-aJ Z Cuvintele istoriei NICOLAE TAUTU Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Cifrele au aureolă şi semnificaţie de imens poem uman. Şi toate acestea în anul XXV, cînd putem concretiza un strălucit bilanţ. Cei douăzeci şi cinci de ani au în­semnat douăzeci şi cinci de trepte urcate în comun spre desăvîrşire, douăzeci şi cinci de steaguri ale îm­plinirii socialismului triumfător. Sintem­ contemporani cu saltul ţă­rii noastre spre înaltele creste ale ci­vilizaţiei socialiste. Sintem­ contemporani cu epoca de participare conştientă a individului la făurirea istoriei, la integrarea ce­tăţeanului în existenţa măreaţă a colectivităţii noastre în continuu pro­gres. Suntem­ contemporani cu partici­parea directă şi activă la trasarea lu­minoaselor jaloane ale realizărilor anilor viitori, la politica ştiinţifică, curajoasă, demnă şi clarvăzătoare a conducerii partidului şi statului nos­tru. De aici, rezultă un factor esenţial : modul plenar şi civilizat al existenţei noastre: progresul nostru material şi spiritual depind, în primul rînd, de fiecare individ în parte, mai pre­cis, de atitudinea faţă de muncă, de profesie a fiecăruia dintre noi, în­seamnă a te confrunta cu tine zi de zi, clipă de clipă, a-ţi pretinde cu exigenţă autodepăşirea, fără întreru­pere, spre perfecţiune. Şi mai în­seamnă a-ţi contopi ritmul pulsului (Continuare In pag. a 7-a) Trăim un timp cu adevărat istoric. Un timp fierbinte prin documentele de o covîrşitoare importanţă pentru dezvoltarea viitoare a patriei noastre socialiste. Oglinda de mîine a ţării noastre este înfăţişată veridic în Te­zele şi proiectul de Directive pentru ■) • O nouă linie de autobuze Pentru îmbunătăţirea transportului în comun în municipiul Bucureşti, I.T.B. dă In exploatare, experimental, începînd­ cu data de 22 iunie a.c. o nouă linie de autobuze, nr. 102 care va avea următo­rul traseu : bd. Muncii (cartierul Titan, capătul liniei troleibuzului 81) str. Birsei — str. Brâncuşi — bd. Leontin Sălăjan — bd. Ion Şulea — şoseaua Mihai Bravu­ — calea Vitan — şoseaua Vitan-Bîr­­zeşti — şoseaua Olteniţei pînă la inter­secţia cu şoseaua Berceni. Tichetele de călătorie (biletele precum­­părate) nu sunt valabile pe acest traseu. • Sesiune festivă de referate ştiinţifice Azi dimineaţă, în sala din bd. Ion Ionescu de la Brad nr. 6 (Băneasa), au început lucrările sesiunii festive de re­ferate ştiinţifice a Institutului de cer­cetări pentru mecanizarea agriculturii, organizată în cinstea aniversării a 25 de ani de la eliberarea României de sub jugul fascist. In cadrul sesiunii, specialiştii institu­tului vor prezenta 14 referate, cuprin­­zînd concluziile cercetărilor şi studiilor efectuate, direcţiile activităţii de viitor pentru sporirea contribuţiei cercetării ştiinţifice la mecanizarea agriculturii. Vor fi abordate teme privind diversifi­carea tipurilor de maşini agricole şi trac­toare, extinderea mecanizării lucrărilor în legumicultura, în pregătirea hranei animalelor şi în domeniul irigaţiilor, fundamentarea ştiinţifică şi diferenţierea normelor de producţie a utilajelor agricole etc.­­ Venind în sprijinul pescarilor spor­tivi, A.G.V.P.S. a organizat în cadrul magazinului „Acvariu“, din str. Brezo­­ianu, un raion special pentru desfa­cerea momelilor naturale şi navelor necesare celor ce practică acest sport. Vinătorii şi pescarii sportivi sunt de ase­menea informaţi că magazinul de spe­cialitate din str. A. Simu (lingă hotel Lido) s-a mutat intr-un local nou din calea Prevnei nr. 10 (lingă Piaţa Mihail Kogălniceanu). Magazinul funcţionează după programul cunoscut. « Tricotaje din fire fine începînd de ieri după amiază, unită­țile „Romarta“ („Eva“, galanterie-trico­­ta­je femei din calea Victoriei, „Adam”) oferă cumpărătorilor o variată gamă de tricotaje și diverse articole de lenjerie. Au fost puse în vînzare scampolouri, ja­chete, garnituri formate din două piese şi alte obiecte vestimentare tricotate, pentru bărbaţi, femei şi adolescente, din fire supraelastice în cele mai felurite modele şi culori. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 21 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 30 grade, iar minima din cursul nopţii de 16 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme ră­coroasă şi în general instabilă cu cerul variabil mai mult noros. Ploaie sub for­mă de aversă. Vînt potrivit. Temperatura minimă va oscila între 13—15 grade, iar maxima între 22—24 grade. Pentru 22, 23, 24 iunie . Vreme ușor instabilă la început apoi în ameliorare treptată. Cer variabil, favorabil aversei de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit pre­­dominînd din sectorul vestic. Tempera­tura în creștere ușoară. Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de a CONFERIREA ORDINULUI „STEAUA Rt. „ SOCIALISTE ROMÂNIA“ CLASA I ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR La cea de-a XX-a aniversare, ac­tivitatea desfăşurată de Organizaţia pionierilor în rîndul tinerelor gene­raţii a fost încununată cu unul din cele mai înalte ordine ale ţării „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa X. In marea sală de marmură a Pa­latului Consiliului de Stat, unde a avut loc joi dimineaţa solemnitatea, se aflau reprezentanţii pionierilor din Capitală. Potrivit tradiţiei pio­niereşti ei poartă drapelul tricolor al patriei şi steagul organizaţiei lor, pe a cărui flamură purpurie stă scri­să deviza „Pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului — înainte!". Pionierii, toţi cei prezenţi, fac o primire entuziastă, caldă, tovarăşi­lor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoi­ca, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Mi­hai Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, care au dat parte la so­lemnitate. Au participat de asemenea, tovă­răşii Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, alţii membri ai conducerii Ministe­rului învăţămîntului, repre­zentanţi ai Consiliului Naţional al Organizaţiei de pionieri, Uniunii Tineretului Comunist şi ai altor in­­stituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, cadre didactice. (Continuare in pag. a 4-a) Pentru unitatea de acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a întregului front antiimperialist Aprobare deplină— a comuniştilor, a întregului popor — activităţii delegaţiei P.C.R. la Consfătuirea de la Moscova Coeziunea partidelor muncitoreşti, factor şi comuniste important al luptei antiimperialiste Poporul nostru, întreaga omenire progresistă, au urmărit cu viu inte­res lucrările Consfătuirii internaţio­nale a partidelor comuniste şi mun­citoreşti unde delegaţia partidului nostru a desfăşurat o intentiă şi rod­nică activitate, expunîndu-şi punctul de '1 ' vedere in cele mai arză­toare probleme ale contempora­neităţii. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, profundă analiză ştiinţifică marxist-leninistă a reali­tăţii, a fenomenelor şi proceselor dezvoltării sociale contemporane, constituie un document de o mare valoare teoretică şi practică. Din do­cumentul final adoptat de consfătui­re, reţine în mod deosebit atenţia ideea: „Coeziunea partidelor, co­muniste este cel mai important factor al unirii tuturor forţe­lor antiimperialiste.“ Acesta este dezideratul major al contemporanei­tăţii, îndatorirea supremă a tuturor partidelor comuniste faţă de pro­priul lor popor, faţă de cauza socia­lismului şi păcii în lume. Apreciez faptul că în cadrul con­sfătuirii s-a subliniat că tre­buie făcute eforturi pentru a găsi căile de unire în lupţi împotriva imperialismului pentru cauza comună, cauza socialismului. Aceasta a fost una din ideile domi­nante ale lucrărilor Consfătuirii. Pornind de la necesitatea stringentă a unităţii de acţiune a partidelor comuniste şi muncitoreşti, în docu­mentul principal al Consfătuirii se subliniază că „Baza relaţiilor recipro­ce între partidele frăţeşti o consti­tuie principiile internaţionalismului proletar, solidarităţii şi sprijinului reciproc, respectării independenţei şi egalităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne ale altor partide. Respectarea riguroasă a acestor principii este condiţia nece­sară a dezvoltării colaborării tovără­şeşti intre partidele frăţeşti, a în­tăririi unităţii mişcării comuniste“. Partidul nostru a susţinut cu con­secvență, și militează neabătut în continuare pentru respectarea aces­tor principii. PAUL COJOCARU prim secretar al Comitetului de partid al sectorului 8 (Continuare în pag. a 4-a) PREMIILE UNIUNII ARTIŞTILOR PE ANUL 1968 Au fost acordate premiile Uniu­nii Artiştilor Plastici pe anul 1968 : Marele Premiu al U.A.P. — pic­torului VIRGIL ALIUAŞANU, pen­tru ansamblul lucrărilor prezenta­te la Bienala de la Veneţia de a­­nul trecut. Premiul tineretului — pictorului MIHAI OLOSZ, pentru expoziţiile personale de la Bucureşti şi Roma. Premiul criticii — pictorului DI­­MITRIE GAVRILEAN, pentru lu­crările din expoziţia judeţeană Iaşi — 1968. Premiul pentru pictură — Doru Bucur, pentru lucrările din expo­ziţia de grup din Bucureşti . Pre­miul pentru sculptură — Paul Va­­silescu, pentru lucrarea „Victorie“, prezentată la Bienala de pictură şi sculptură de la Bucureşti ; Premiul pentru grafică — Benedict Ganescu, pentru ilustraţiile la volumul „Gar­­gantua şi Pantagruel“ ; Premiul pentru artă decorativă — Mimi Po­­deanu, pentru lucrările de tapise­rie din expoziţia de tapiserie din Bucureşti ; Premiul pentru artă monumentală — sculptorului Tibor Szervatiusz, pentru lucrările „Fin­­tîna“ (de la Gherla) şi „Doftana“ ; Premiul pentru scenografie — Toth László, pentru decorurile spectaco­lelor clujene cu piesele „Iertarea“ de Ion Băieşu şi „După cădere“ de Arthur Miller ; Premiul pentru cri­tică — Dan Grigorescu, pentru ac­tivitatea publicistică de anul tre­cut ; Premiul pentru meşteri popu­lari — lui Gheorghe Borodi (din Vadul Izei — Maramureş), pentru crestături în porţi, în tradiţie ma­­ramureşană. PLASTICI Revenim la articolele: „Bani peşin, semnături autorizate şi... lucrări fantomatice" şi „Conducerile I.A.L. 3 şi I.C.R. 3 TAC... măsluitorii de devize — FAC!" „Acoperişul" hîrtiilor nu astupă găurile din acoperişurile imobilelor S intern nevoiţi să revenim pentru a treia oară cu amănunte în le­gătură cu modul cum la I.A.L. 3 şi I.C.R. 3 se fac reparaţii la imobile. De fapt, problema bunei întreţineri a fondului locativ constituie o sarcină de mare actualitate a Direcţiei generale de gospodărie locativă. Tocmai de aceea sunt inadmisibile formalismul şi super­ficialitatea care continuă să se mani­feste din partea acestei instituţii — for tutelar al I.A.L.-urilor — în cazurile semnalate de ziarul nostru (articolele „Bani peşin, semnături autorizate şi... lucrări fantomatice“ şi „Conducerile I.A.L. 3 şi I.C.R. 3 TAC... măsluitorii de devize — FAO“). Direcţia generală sus­­amintită avea elementara obligaţie să recepteze gravele nereguli semnalate în cele două articole şi să ne comunice operativ măsurile luate. Dar am primit doar cîteva rînduri lapidare şi acestea cu destulă întîrziere. „LA CERERILE dv. nr. 228 şi nr. 229 — se spune în scrisoarea semnată de tov. director general E. Iordăchescu (parcă redacţia ar solicita o favoare şi nu ar fi vorba de o obligaţie în con­formitate cu normele legale de a se răs­punde ziarului, n.n.) — vă facem cunos­cut că din verificările făcute s-a con­statat că cele sesizate sunt juste“. Mai departe, se arată : „S-au dispus măsuri de rezolvare a problemelor sesizate. I.A.L. 3 cu adresa nr. 9343 din 13.V. a.c. și I.C.R.­3 cu adresa nr. 6398 din 9 V. a.c. am comunicat dv. măsurile luate ca­ ur­mare a articolului publicat (au fost două articole, nu unul — n.n.) în ziarul „In­formaţia Bucureştiului“. Lăsînd la o parte incoerenţa frazelor, precum şi faptul că răspunsul nu se referă la problemele de fond cu­prinse în articolele anterioare, ci doar la cîteva exemple, ne întrebăm : care sînt totuşi măsurile „dispuse“ prin adresele menţionate ? Ce s-a întreprins pentru a închide, o dată pen-­ tru totdeauna, porţile care lasă cale li­beră risipei şi posibilităţilor de afaceri necinstite ? Din cuprinsul ră­spunsului , ca şi din situaţia reală de pe teren pe care am verificat-o din nou în ultima vreme, reiese că, de fapt măsuri radi­cale nu s-au luat. Am primit răspunsuri şi din partea I.A.L. 3 şi I.C.R. 3. Ele estompează o sea­mă de realităţi incontestabile, recurgînd, în loc de o analiză temeinică, la acu­zaţii reciproce între I.A.L. şi I.C.R. Am verificat veridicitatea răspunsurilor la asociaţia de locatari a imobilului din str. Plantelor nr. 82 — imobil ai cărui locatari, după cum semnalam în ultimul articol, de şapte ani tot fac intervenţii scrise şi pierd timp in audienţe, pledînd Petre Dinescu (Cuuliuiare in pag. a 3 a) Autogări pentru cei 50000 de călători bucureşteni In articolul „50 000 de călători aşteaptă rezolvarea problemei autogărilor bucu­­reştene“, publicat, nu de mult, în ziarul nostru, au fost scoase în evidenţă cîteva aspecte negative privind deservirea că­lătorilor, care folosesc mijloacele de transport ale D.R.T.A. — București. Am primit un răspuns din partea Ministe­rului Transporturilor Auto, Navale şi Gh. Niculiţă (Continuare în pag. a 3-a) Consecvenţa politică internaţionalistă­­ a partidului nostru Lucrările Consfătuirii internaţio­nale de la Moscova, documentul final pe care l-am citit ieri cu interesul firesc pe care orice comu­nist îl manifestă faţă de destinele mişcării comuniste şi muncitoreşti, relevă, după părerea mea, o serie de principii de largă rezonanţă ale luptei revoluţionare contemporane, confirmînd că atunci cînd există ho­­tărirea şi­­ posibilitatea liberei con­fruntări a opiniilor, forţa creatoare a marxism-leninismului se manifestă din plin. Aşa cum se arată în documentul principal al consfătuirii, pe baza analizei raportului de forţe din lu­mea de azi, „în prezent există con­diţiile reale pentru rezolvarea celor mai importante probleme ale con­temporaneităţii în interesul păcii, democraţiei şi socialismului, pentru a se da noi lovituri imperialismului1­. FLOREA MOCANU şef brigadă, fierar betonist la întreprinderea de construcţii hidrotehnice şi foraje (Continuare în pag. a 4-a) Spiritul profund creator al marxism - leninismului Am citit cu interes documentul pu­blicat la încheierea Consfătuirii de la Moscova, intitulat „Sarcinile luptei împotriva imperialismului în etapa actuală şi unitatea de acţiune a par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste“. Po­ziţia Partidului Comunist Român în cadrul întrunirii reprezentanţilor ce­lor 75 de partide comuniste şi mun­citoreşti de la Moscova, faţă de documentele adoptate, este binecu­noscută. Ea se bucură de ade­ziunea unanimă a întregului no­stru partid, a întregului nostru popor. Pentru noi, scriitori şi slu­jitori ai frumosului, ca de altfel şi pentru obştea căreia îi aparţinem, cu­v­inţarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă expresia clară, principială a politicii partidului şi sta­tului nostru in relaţiile internaţionale. Făcînd o analiză multilaterală a si­tuaţiei internaţionale, relevînd schim­bările intervenite în raportul de forţe pe plan mondial, cuvîntarea scoate în evidenţă faptul : „caracteristica fun­damentală a lumii contemporane este aceea că forţele revoluţionare, progre­siste se află în ascensiune, că influ­enţa lor în viaţa politică mondială sporeşte continuu, că acestea — şi nu imperialismul — determină în­tr-o măsură tot mai mare cursul eveni­mentelor“. Dialectica luptei dintre vechi şi nou în lumea contemporană a fost defi­nită printr-o apreciere ce se cere subliniată încă o dată : „Trebuie să pornim întotdeauna de la adevărul că ceea ce a fost just ieri, poate să nu corespundă cerinţelor progresului istoric. Trebuie să avem în vedere că formele luptei revoluţionare care s-au dovedit valabile în anumite îm­prejurări nu pot fi aplicate mecanic în alte condiţii istorice sau în alte etape de dezvoltare“. De o rară no­bleţe de ţinută, cuvîntarea tovarăşu­lui Ceauşescu proclamă imperativul unei politici bazate pe cunoaşterea profundă, multilaterală a realităţii, al cărei conţinut dinamic, inovator nu poate fi încadrat fortuit în scheme prestabilite, în formule socotite imua­bile. Caracterul ştiinţific al politicii P.C.R. se bucură de adeziunea depli­nă a intelectualităţii romăne, a tu­turor creatorilor de valori spirituale, cu trup şi suflet alături de partid şi popor, care îşi conjugă forţele crea­toare cu eforturile celor ce muncesc din întreprinderi şi instituţii, de pe şantiere şi ogoare. Consfătuirea a prilejuit un schimb larg de opinii, de la partid la partid,­­ cale sigură spre adevăr, spre cu- CAMIL BALTAZAR (Continuare în pag. a 4-a) In discuţia Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti • Studiu privind dezvoltarea in­­­ văţămintului de cultură generală şi instituţiilor preşcolare® Reorga­nizarea Centrului dermato-venerian • Rezolvarea sesizărilor, reclama­­ţiilor şi propunerilor oamenilor muncii . Reactualizarea unor decizii In şedinţa de azi dimineaţă a Comite­tului executiv al Consiliului­ popular al municipiului Bucureşti, Inspectoratul şcolar municipal a prezentat o infor­mare privind dezvoltarea învăţămîntu­lui de cultură generală şi a instituţiilor preşcolare în următorii zece ani. Cîteva date cuprinse in informare reţin aten­ţia în mod deosebit. Bunăoară, pentru ca învăţământul general obligatoriu (în care vor fi cuprinşi aproape 182 000 e­­levi) să se desfăşoare în bune cond­i­­ţiuni, va trebui să dispună de circa 300 de unităţi şcolare, faţă de 192 cite există in prezent , iar pentru învăţămîntul li­ceal de cultură generală urmează să se construiască încă 11 localuri, în special în noile cartiere. De asemenea, în ur­mătorii ani, numărul elevilor cuprinşi în unităţile preşcolare şi grădiniţe va creşte considerabil, urmînd să se con­struiască noi localuri. In anii 1971—1972 se preconizează şi înfiinţarea unui com­plex pedagogic. In ce priveşte numărul de locuri în internate, el va spori cu circa 2 300. Direcţia sanitară a municipiului Bucu­reşti a prezentat un raport cu privire la măsurile luate pentru reorganizarea Centrului dermato-venerian. In mate­rial, ca şi în discuţiile purtate, s-a ac­centuat asupra folosirii mai eficiente a (Continuare în pag. a 3-a)

Next