Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)

1969-10-18 / nr. 5028

Pag. 5-a I II I K I I I I I I­­ I­I I nelly Cutava: „Domnişoareie“ Cred că romanul „Domnişoa­rele“ are sinceritate şi natura­leţe, poate o evitare a teo­riei sterile. Lumea acestei cărţi impregnată in atm­osfera specifică vieţii provinciale se cere urmărită de-a lungul filelor pînă In sfirşit. Camelia, perso­najul principal, face parte din­­tr-o societate veche şi mică, în­delung stratifica­tă. Dincolo de ficţiune, de o anume aură poeti­că, socotesc că am scris o carte de analiză şi accentele ei sincere sper să găsească ecou în inima cititorilor. GRIGORE ARBORE: Cartea de faţă mă înfăţişează cititorilor Intr-o ipostază lirică nu prea diferită, după opinia mea, faţă de cea pe care o lăsa să se întrevadă volumul’­ prim. Nu Ştiu exact dacă sînt în „pro­gres“ sau în „regres“. Sint con­vins însă de faptul că ea expri­mă pe deplin etapa actuală a preocupărilor mele. în ceea ce priveşte restul, rămîne să se pronunţe... Cind eram la vîrsta pantalo­nilor scurţi, abia aşteptam să vină seara să mă bag în pat şi să ascult poveştile bunicii. Şi ce mai poveşti ştia bunica ! Eu de­ unde credeţi că le scot, că toată ziua scriu poveşti pentru copii ?! Dar anii au trecut, eu m-am făcut mare, bunica este ea însăşi o poveste şi pentru că nu mai Încap in pătuţul de acum trei­zeci şi cinci de ani, îmi aprind o ţigară, mă întind un fotoliu şi o rog pe soţia mea să-mi citeas­că. Să nu vă miraţi ! Nevestele ştiu să spună multe poveşti. Po­veştile mele însă îi invit pe micii mei prieteni să le citească. Ei poate reuşesc mai uşor să-şi facă rost şi de-o bunică. ,Cemi$ou marin TRAIAN: $ cu Bobiţă, zece“ I I I I 1 I I 8 I 8 I S I I­ ­n •€ i 8 I 8 I­I­I 8 I­s I­I­I­I I iI I I I 8 I N­I 1 I 1 8­1 N­­ 8 1­8­8 ALEXANDRA TIRZIU: „NlHIti JMSa" I I In carte n-am vrut să spun nimic teribil: ceva despre viaţă. Şi despre viaţă există atitea zvonuri ! Eroii mei sînt oameni naivi şi încăpăţînaţi. Ei încearcă cu tot dinadinsul să fie fericiţi, să-şi găsească locul. De aceea ţipă, se bat, se iubesc. Eu nu-i pot opri. Şi nici nu ştiu care-i lo­cul lor. Probabil în propria-mi carte, dar e ceva discutabil. Aş vrea să trăiască fără nici un pretext, fără nici o explicaţie. Desene de Neagu Rădulescu „Mass - media“ - primejdie culturală? Urmare din pag­i tensiunea sub-umană provocată de ase­menea producţii, cu emoţia artistică. Cind programele de televiziune inundă toate minutele rămase in afara obliga­ţiilor profesionale, cu producţii de acelaşi tip — sigur că nu mai rămîne omului răgazul necesar pentru a citi, a savura şi a medita în tihnă, poezia sau romanul­ de calitate. Cind profu­ziunea reproducerilor mecanice de mu­zică ieftină (n-am zis „uşoară’­­) Îneacă muzica de ţinută artistică, gustul muzical se alterează. Cind re­producerile de artă dau numai o in­formaţie sumară despre ..anecdotica“ tabloului sau statuii reproduse, neglijind valorile lor plastice — privitorul este deturnat de la esenţa autentică a cali­tăţii lor artistice. — Cum, in foarte mare măsură, aşa se în ti­mp la., urmează deci că acerbii critici a ceea ce numim ,,mass-media“ au dreptate. — Nu te grăbi ! Ca toate problemele activităţilor spirituale (şi nu numai !), şi problema noastră cere o analiză nuanţată. Mai intîi, trebuie să obser­văm că toate aceste ,,mass-media" au o existenţă indubitabilă şi, mai cu sea­mă, ireversibilă. Omenirea nu se va întoarce niciodată înapoi, rezumîndu-se la vechile mijloace de răspîndire a culturii. In loc să ne lamentăm deci în legătură cu „primejdiile" prezentate de „m­ass-media“, nu ar fi mai bine să vedem cum putem folosi avantajele pe care le-ar putea avea ? — Cum ar putea avea avantaje, cînd tabloul prezentat înainte este atît de sumbru ? — Cit de mult aş dori, dragul meu, ca din convorbirile noastre, să ne ale­gem, cel puţin, cu respingerea absolu­tizărilor, de felul celei pe care o faci şi acum ! Un filozof canadian al cul­­turii, Marshall McLuhan, ale cărui lu­crări cunosc azi o mare răspîndire, mai cu seamă in America, analizînd cu sagacitate intr-o carte, relativ re­centă, ,,Understanding media" („Pentru a Înţelege mijloacele”) spune, pe drept cuvînt : „Cartea de faţă. Incercind să Înţeleagă mai m­ulte „mijloace", con­flictele care le-au dat naştere şi acelea, mai mari încă, pe care le generează, vrea să întreţină speranţa de a le ate­nua, mărind autonomia omului“. Este vorba, prin urmare, nu de o negare absolută (de altfel neputincioasă, sterilă) ci de o folosire a marilor posibilităţi p­e care le oferă aceste mijloace In ve­derea punerii in valoare a imenselor latenţe ale sensibilităţii umane. — Şi cum am putea folosi aceste posibilităţi ? — Printr-o înţeleaptă politică cultu­rală. Cînd radio-televiziunea, redac­ţiile şi editurile, prin eforturi coordonate de foruri competente — care privesc răspîndirea culturii dintr-o perspectivă înaltă, de lungă scadenţă — vor folosi marea lor capacitate de influenţare, de formare şi modelare a gusturilor, pe drumul unei arte de calitate, rezultate­le vor fi excelente. „Invazia” cantita­tivă, atît de blamată de criticii pro­movării de ,,mass-media”, poate să aibă, în asemenea condiţii, rezultate bine­făcătoare. In marea „cantitate” de pro­ducţii artistice, în prezenţa cărora se află ascultătorii, privitorii şi cititorii de ,,mass-media”, ei au posibilitatea să facă selecţia între produsul de calitate superioară şi cel fără valoare. In con­tact prelungit cu sunetul muzical, cu reproducerea plastică, cu audiţia lec­turii unor poeme , consumatorul de artă îşi rafinează ceea ce Marx numeşte „simţuri umane subiective“, ochiul care percepe frumuseţea formei, urechea muzicală. Aşa cum lectura multor cărţi de poezie nu toceşte sensibilitatea poe­tică ci, dimpotrivă, o rafinează ; aşa cum frecventarea expoziţiilor şi muze­elor nu îngroaşă sensibilitatea plastică ci, dimpotrivă, o ascute ; aşa cum audiţia a cit mai multor concerte nu coboară sensibilitatea muzicală la o treaptă joasă, ci, dimpotrivă, îi făureşte o mare acuitate — tot aşa cantitatea uriaşă de produse artistice ,difuzate prin „mass-media“, bine îndru­mate, este de natură nu să stabilească o „massificare” a gustului la o unifor­mitate ternă de ţinută coborâtă, ci, dimpotrivă, să o înalţe la niveluri elevate, încă neatinse în alte epoci. • MICROSTAGIUNE IEȘEANĂ LA BUCUREȘTI Incepând de azi, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandr“ din Iaşi va fi pre­zent, pe scenele bucureştene cu o veri­tabilă microstagiune, reunind o selecţie de cinci spectacole din repertoriul său. Vom vedea astfel „Opinia publică“ de Aurel Baranga (azi ora 20 ln sala Teatrului „Bulandra"), Viaţa lui Galilei de Brecht (duminică şi luni ora 20, în sala Comedia a Naţionalului), Lungul drum al zilei către noapte de O’Neill imaili, ora 20 la Teatrul „Bulandra”), Stan Păţitul, dramatizare de George Vasilescu după povestea lui Creangă (azi ora 1s, duminică ora 10 şi luni ora 16­­ la Teatrul „Bulandra“ , marţi orele 16 şi 19 la Teatrul „Nottara“, miercuri ora 16 şi 19 şi joi ora 9 la Teatrul „Giuleşti”). Aterizare forţată de Miclos Gyárfás (miercuri ora 17 şi 20 la T­eatrul „Nottara“). . Intre 4 şi 16 octombrie, la Bru­xelles s-a desfăşurat a 10-a săptămlnă internaţională a filmului turistic şi de folclor, manifestare culturală tradiţio­nală. In acest an, alături de alte nu­meroase ţâri a participat şi ţara noastră. Oficiul Naţional de Turism prezentînd filmele „Şi veacurile au curs”, „Sinaia — perla Carpaţilor“ şi „Vânâtoare In România“ care s-au bucurat de un deosebit succes. I­COMIMOME VICTOR BABEŞ Cu prilejul Împlinirii a 43 de ani de la moartea savantului, la muzeul „Victor Babeş” din str. Andrei Mu­­reşanu nr. 14 A, va avea loc luni, la ora 19, o seară festivă, în cadrul căreia, acad. prof. dr. Ion Moraru, vice­preşedinte al Academiei de ştiinţe medicale, va evoca personalitatea multilaterală a marelui om de ştiin­ţă, iar conf. dr. Paul Niculescu, di­rector al Institutului de anatomie patologică, va comenta rolul lui Vic­tor Babeş ca întemeietor de şcoală medicală. INFORMATIA RECITAL DE ORGĂ Iubitorii muzicii de cameră îl vor putea asculta, luni seara, la ora 20, în sala Ateneului, pe organistul Helmuth Plattner care va susţine un recital. Programul cuprinde: Preludiu şi fugă în Sol major de Nikolaus Bruhns, Partita nr. 3 în Sol minor de Bach şi Ciclul de „9 meditaţii“ de Messiaen. La librăria „Mihail Eminescu“ din Capitală a avut loc vineri la amiază inaugurarea expoziţiei organizate de Editura Politică, cu prilejul îm­plinirii a 25 de ani de activitate. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., acti­vişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai celor­lalte edituri, personalităţi ştiinţifice şi culturale, lucrători şi colaboratori ai editurii, un numeros public. Cuvintul de deschidere a fost rostit de prof. dr. ing. Valter Roman, membru al G.O. al P.C.R. directorul Editurii Politice. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia, care cu­prinde o selecție de peste 600 de volume, din cele 7 600 de titluri publicate într-un tiraj de 230 milioane, de exemplare în perioada 1944—1969. Aplauze pentru bucureşteni JULIETTE GRECO SPECTATOAREA LUI ŢĂNDĂRICĂ, pe curînd, un colectiv al Teatrului „Ţăndărică" s-a întors dintr-un turneu In R. D. Germană. Două dintre remarcabilele sale succese — „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal“, adaptate de Valentin Silvestru, după Federico Garcia Lorca şi piesa pentru copii „Elefănţelul cu­rios“ de Nina Cassian după Kipling, au fost jucate In cadrul tradiţionalelor „Zile fes­tive ale Berlinului“, precum şi In oraşele Magdeburg şi Halle. Şi acest al 20-lea tur­neu peste hotare al păpuşarilor bucureşteni (coincizlnd cu a 20-a aniversare a teatru­lui), a cucerit deopotrivă aplauze şi elogii în coloanele ziarelor. In plus, Ţăndărică şi-a mai cîştigat un prieten : celebra Juliette Greco, după ce a urmărit la Berlin spec­tacolul „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal“, a urcat pe scenă şi, felicitîndu-i pe artiştii români, şi-a exprimat dorinţa să colaboreze cu „Ţăndărică". „BUCUREŞTI-VARIETE“ A ENTUZIASMAT PUBLICUL SOVIETIC. După un lung turneu în Uniunea Sovietică, un colectiv artistic al Teatrului de revistă şi co­medie „Ion Vasilescu” s-a Întors cu ecoul aplauzelor şi cu un vraf de ziare cuprinzlnd cronici dintre cele mai favorabile. „Dacă In această săptămlnă aveţi vreo seară liberă — scrie „Taşkentskaia Pravda” — faceţi neapărat o excursie In lumea varieteidul, ca să vedeţi pe artiştii români In strălucitorul spectacol „Bucureşti-variete“. La rindul său, cronicarul de la „Vecerni Taşkent” apreciază că „....spectacolul românilor ne-a oferit două ceasuri de desfătare şi veselie". Unde e „Comedia zorilor“? E, fără îndoială, o mare satisfac­ţie pentru un dramaturg, să asiste, după patruzeci de ani, la­­reluarea unei „comedii a adolescenţei” cum şi-a subintitulat Mircea Ştefănescu Comedia zorilor, s-o vadă pusă in scenă şi jucată de reprezentanţi ai celei mai tinere generaţii. Lirismul şi sensibilitatea, puritatea şi sinceri­tatea ei pot comunica şi azi, aşa cum au comunicat ani de-a rindul după premiera din 1928 sutelor de echipe studenţeşti amatoare care au jucat-o jucîndu-se, adesea fără ca măcar au­torul să ştie. Că structură, Comedia zorilor e poate cea mai liniară lucrare dra­matică a lui Mircea Ştefănescu. ..Un băiat iubea o fată” nu e numai motto-ul ei. Astă e piesa. Vlad o iu­beşte pe Mam­i, dar, din timiditate, nu-i spune. Şi Mami se mărită cu altul. Atit. Totuşi, acest „subiect ba­ Traian Şelmaru­ lai” i-a servit autorului ca pretext pentru a scrie o comedie spumoasă, plină de tinereţe. Cuceritoare e au­tenticitatea personajelor, delicateţea umană a relaţiilor dintre ele, dar mai cu seamă virtuozitatea unui dia­log mustind de haz, de poezie, dialog care susţine de fapt întregul text. Cred că farmecul Comediei­­ zorilor constă in primul rind in duelul viu al replicilor servite in cascadă şi in­tegrate intr-o acţiune neforţată, fi­rească, asemenea unei intimplări de fiecare zi. Or, am impresia că tocmai asta a omis Eugenia Ionescu, regi­zoare de talent, care a pus piesa in scenă la Giuleşti, neglijînd resursele ei reale şi căutind s-o ,,îmbrace“ in­tr-un cadru şi o atmosferă care nu-i aparţin, supradimensionînd­-o şi tran- sformind-o dintr-o piesă „de studio“ intr-un spectacol abundind de efecte scenice străine stilului şi tonalităţii proprii. Indiscutabil că regizorul are dreptul şi datoria de a îmbogăţi prin fantezia sa un text dramatic, de a-l valorifica prin mijloa­ele, cele mai variate şi mai neaşteptate. Cu o sin­gură condiţie : să fie în spiritul lu­crării şi nu împotriva lui. De astă­­dată, piesa a fost tratată într-o mo­dalitate neadecvată. Urmărind, pro­babil o expresivitate sporită a ideilor şi stărilor prin­­tr-o mişcare şi gestică exagerată a interpreţilor, lărgind în chip nefi­resc cadrul scenic şi abuzind de cău­tări regizorale — poate interesante în sine — regia a pierdut tocmai mie­zul viu, acea ţesătură intimă intre roluri şi — cel mai regretabil şi mai împotriva textului — verva dialogu­lui, dinamica replicii despre care vorbeam mai sus. E vizibil că spec­tacolul a fost elaborat minuţios, dar pe un drum care în loc să dezvăluie textul, îl încorsetează şi-l face greu accesibil publicului. încorsetaţi au apărut şi actorii Ileana Cernat, Dan Tufaru, Mihai Butnariu şi Jorj Voi­­cu, conduşi de regizoare pe linia unui joc artificial, forţat, în roluri pline de firesc şi spontaneitate. De aceea, n-au avut nici farmecul, nici hazul unor tineri, cuceritori prin ceea ce are mai specific adolescenţa, per­sonajele devenind mai curînd nişte măşti groteşti, semitragice, semiridi­­cole, avind aerul să joacă o dramă a „singurătăţii” şi a „incomunicabi­­lităţii” din care Comedia zorilor a lui Mircea Ştefănescu a dispărut aproa­pe cu desăvîrşire. Preocupările tine­rei regizoare, indiscutabil interesante, sunt din altă piesă. De la stînga: Dan Tăiatu, Mihiţii Butnariu, Jorj Voi­cu şi Ileana Cernat Văzuţi de Neagu Rădulescu lucrările Consfătuirii naţionale de literatură comparată După ce au audiat comunicările pre­zentate de Liviu Rusu („Eminescu şi Hegel”), Iosif Pervain („Contribuţii la studiul preromantismului românesc”), Cornelia ştefănescu („Momente s­zoliste în literatura română“), C. Barborică („E­­minescu şi Krasko”), Simona Popescu („Motivul dublului la Dostoievski şi Pod”) şi altele, participanţii la cea de a doua Consfătuire naţională de literatură com­parată, care se încheie azi după amiază, vor putea asculta, începând de la ora 16, alte contribuţii de larg interes. Intre acestea se numără : „Esenin şi poezia secolului XX“ de Mih­ai Novicov, „Ra­portul­­dintre traduceri şi public în se­colul al XIX-lea” de Paul Cornea, „Con­diţii de dezvoltare a unei noi retorici” de Vera Călin, precum şi alte comuni­cări aparţinînd unor specialişti ca V. Iancu, L. Levițchi, Ion Brǎtescu etc. mm,mmm DON PASQUALE azi ora 19.00 (Ioan Hvorov, Lucian Marinescu, Vasile Mol­­doveanu, Cornelia Angelescu. Dirijor : Constantin Bugeanu) ; COPPELIA miine ora II (Puşa Niculescu, Paraschiv Pie­­leanu, Ion Sabou. Dirijor : Constantin Petrovici) ; MADAME BUTTERFLY miine ora 19.30 (Maria Sindilaru, Ion Buzea, Vasile Martinoiu, Mihaela Bo­tez. Dirijor : Constantin Petrovici) — Opera română, tel. 16.48.20 concert SIMFONIC. Dirijor : E. Bergel. Solistă : Maria Cherogeorge (Grecia) azi ora 20 - Ateneul român. RECRET azi ora 20 (Gh. Cozeriei, Damian Crismaru) . ALIZUNA miine ora 10.30 (Silvia Popovici, Lazăr Vrabie) - Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Baia Comedia, tel. 14.71.71. NAP­ASTA azi ora 20 (Irina Răchiţea­­nu, Emil Botta, Toma Dimitriu): O FE­MEIE CU bani miine ora 10.30 (Car­men Stânescu, Dem. Rădulescu, Mihai Fotino) : CINE EŞTI TU ? miine ora 20 (Irina Răchiţeanu, Carmen Stânescu, Coca And­ionescu) — Teatrul Naţional „I. L­­­aragiale”, sala Studio, telefon 13.13.S3. CONCERT DE MUZICA USOARA dat de TEREZA KI SOMJA (R.S.F. Iugo­slavia) — azi şi miine ora 20— Sala Pa­latului. iei. 13.73.72. CANDIDA miine ora 13 (Beate Fre­­danov, Septimiu Sever, Ion Caramitru) ; VITEAZUL miine ora 20 (Victor Reben­­giuc, Petre Gheorghiu, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60. SFINTUL MITICA BLAJINU azi Si miine ora 20 (Ştefan Ciobotăraşu, Mar­cela Rusu Tom­a Caragiu) . COMEDIE PE ÎNTUNERIC miine ora 10.30 (Adrian Georgescu, Mariela Petrescu, Virginica Popescu) - Teatrul „Lucia Sturdza Bu­iandra“, sala Studio, tel. 12.44 16. STAN PĂŢITUL azi ora 16 miine ora 10 . OPINIA PUBLICA azi ora 20 — prezintă Teatrul naţional din Iaşi In sala Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“, bd. Schitu Măgureanu nr. 1. ECHILIBRU FRAGIL azi ora 19.39 (Geor­ge Constantin, Gilda Marinescu, Came­lia Zorlescu) ; DON QUIJOTE miine ora 10 (Aurel Roaaischi, Constantin Guriţă, Lia Şahighian) ; LA CIORBA DE PO­TROACE miine ora 15.30 (Nucu Făunes­­cu, Sandu Sticla­ru, stefan Iordache) ; O CASA ONORABILA miine oră 19.30 (Nineta Gusti, Nucu Paunescu, Dodi Caian Rusu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02 CIND LUNA E ALBASTRA azi ora 20, miine ora 10.30 (Melania Cîrje Ion Dr­­iniseanu, Ion Punea) ; MATINEU LI­TERAR „ADELA“ miine ora 16 (Lucia Mureşan, Ludovic Antal, Mihnel Moi­­sescu) ; ANONIMUL mîine ora 20 (Do­rin Varga, Ştefan Radof, Mihai Hero­­veanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio. CROITORII CEI MARI DIN VALAHIA azi ora 20 (M Albulescu, Sanda Tom­a, Aurel Giurumia, M. Fotino) ; NICNIC mîine ora 20 (Ștefan Tapalagă, Sanda Toma, Iurie Darie) - Teatrul de come­die. tel. 16.64.60. MARIA 1714 - premieră - azi şi mii­ne ora 20. (Olga Tudorache, Constantin Codrescu, Dan Nutu) . OFIŢERUL RE­­cn.UTOR mîine ora 10 (Victor Reben­­giuc, Irina Petrescu, Dumitru Furdui) - Teatrul Mic. tel. 13 65.88. COMEDIA ZORILOR azi ora 19.30, miine ora 10 şi ora 19.30 (Ileana Cer­nat. Dan Tufaru. Mihai Butnariu. Jorj Voicu.) - Teatrul Giuleşti. tel. 18.04.85. TRANSFUZIA azi şi miine ora 20 (Benno Popuiker. Rachele Heller-Scha­­pira. Sonia Gorman. Abram Naimark). DESPRE DRAGOSTE, DESPRE VIAŢA (MALETRI ŞI REXOCAMORII) miine ora 11 (Marietta Neumann, Leonie Waldman-Eliad, Trici Abramovici, Bebe Bercovici) — Teatrul evreiesc, telefon 21.36.71. NOTA ZERO LA PURTARE azi ora 18 30, miine ora 17.30 (Victor R­a­dorici, Gabriela Vlad, Mihai Constantinescu, Horea Benea) ; ADRESANŢII NECU­NOSCUŢI mîine ora 10 (Luluca Bălălău, Gabriela Vlad, Daniela Anencov, Ion Gheorghe Arcudeanu) - Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56. BIBLIC azi şi mîine ora 19.30 — Tea­trul satiric-muzical „C. Tanase“, sala Savoy, tel. 15.86.78. FEMEI, FEMEI, FEMEI azi şi ■ miine ora 18.30 — Teatrul satir­ic-muzical „C. Tanase“, sala din calea Victoriei nr. 1­4, tel. 15.04.10. MANEVRELE azi ora 19.30, miine ora 10 şi ora 19 30 (Sorin Gheorghiu, Mihail Stan, Maneta Luca) - Teatrul de revis­tă şi comedie, tel. 12.27.45. ELEFĂNŢELUL CURIOS azi ora 17, i­line ora II ; NOCTURN 1 azi ora 21.30 (Miriam Rădueanu, Gl­. Căciulea­­nui, Virgil Ogâşeanu) ; CABARETIS­T­­MO miine ora 19.30 - Teatrul Ţăndări­că, sala din calea Victoriei nr. 48-50, tel. 15.23.77. CĂLUŢUL COCOŞAT azi ora 17, miine ora 11 - Teatrul Ţăndărică, sala din Strada Academiei nr. 28-30, tel. 16.14.92 BALADA OMULUI azi și mîine ora 20 — Ansamblul artistic al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, cu ne mo PREMIERE STELELE DIN EGEB (ambele serii) - victoria (78.28.79) — 9, l|10. 10, BĂRBAȚI IN DEPLASARE - Lumina (18.25.53) — Mi—18.45, la continuare, 18.15. 10.45. MY FAIR LADT - Centra( 04 12 34) — 9S0. 13. ie.30. 20. LA EST DE EDEN - Pacea (31.32.52) — 15.30. 18, 20.15. CORABIA NEBUNILOR — Patria (11,86 25) - 8, IS. 15. 18, 211 Festival (15.93.84) - 8.15. 12 30. 16.30. 20.15 LA NORD PRIN NORD-VEST -— Feroviar (16.J2.73) — 8, 1215, 15.45, 19.15 ; Excelsior (16.10.88) — 10.1*. 13.30, 17, 20.30 ; Melodia (12.06.68) - «-30. 11.30. 14 30. 17.30. 20.30. RISCURILE 51ESERIEI — Viran (21.38.82) - 18. VIRSIA INGRATA - Moșilor (12.62.93) - ÎSJO. 18. ILUZII — Moșilor (12.62.98) — 20.38. MICII LUPTĂTORI — Popular (35.15 17) - 20.30. TIGRUL - Flamura (23 07.40) — 9. 11.15, 13.80. 15, 18.16. 20.30. Flacăra (21.35.40) — 15.30. 18. ARUNCAȚI BANCA IN AER - Re­­hova (53.91.00) - 15.38. 18. O CHESTIUNE DE ONOARE - Pro­gresul (23.94.10) — 16.80. 18 DRAGOSTE LA LAS VEGAS - Fe­rentari (88.17.60) — 18.30. 18, 20.15; Munca (21.50.87) 16. 18. PROGRAM DE DOCUMENTARE CU TEMA SPORTIVA — Timpuri Noi (15.61.10) - 8—21 In continuare: LUPII ALBI — Republica (11.03.72) — 8.15, 10.45, 18.16, 16, 11.45, 11.15; Favorit (Drumul Taberei) — 10. 15, 16.50, 18, 10.50. PARIA - Luceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.30, 21; București (15.61.54) — 8.30. 11, 13.30, 16. 18.30. 21 ! Modem <23.71.01) — 9.30. 11.45. 14, 16.15, 18.30, 20.45. SOARELE VAGABONZILOR — Doina (16.35.38) — 11.30, 14. 16.15, 18.30. 20.45 ; Dacia (16.28.10) — 8.15—20 45. MEMENTO — înfrăţirea Intre popoa­re (17.31.64) — 15. 17 45. 20. VIAŢA LUI MATHEUS — Flacăra (21.35.40) — 20.30. SHERLOCK HOLMES — Buzeşti (15.68.79) — 15.30. 18. CĂSĂTORIE DIN INTERES - Buzeşti (15.62.78) — 20.30. OMUL CARE VALORA MILIARDE — Bucegi (17 05 41) /­ 9. 11 15. 13.30. 16. 18.15. 20.30; Miori­la (14 27.14) — 9.13. 11.30, 13.45. 16, 18.15, 20.30; Arta (21 31 86) — 9—16.30 In continuare, 13.30, 20.30. OMUL MOMENTULUI - Lira (31 71.71) — 15.30. 18. 20.16; Floreasca (33.29 71) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.19, 20.30. NOAPTEA GENERALILOR - Giulești (17.55.46) — 15.30. 19. Viitorul (11.48.03) — 15.30. 19. POST SEZON - Progresul (23.94.10) — 20.15. EXPRESUL colon­EL al lui VON R­Y­AN - Cotroceni (13.62.56) — 15.30. 18. OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE — Cotroceni (13 62.38)­­ 70 30. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Volga 01 91.26) — 9—15 46 in continuare. 18.15, 20.30. OMUL. ORGOLIUL. VENDETTA - Gloria (22.44.01) — 9. 11 15. 13 30. 16, 18.15, 20.30. Tomis (21 48 46) - 8. 11,15. 13.30, 15.45, 18.15, 20.30. SINGEROASA NUNTA MACEDONEA­NA — Rahova (28.81 00) — 20.30. ANGELICA gi SULTANUL — drl­­vlin (17.08.88) — 8. 11,16. 13.38, 16.45, 18.15, 30.30. AZI PROGRAMOL ! 15.00 Fotbal : Dinamo Bucureşti — Universitatea Craiova. Comen­tator Aristide Buhoiu. 17.00 „Belle şi Sebastien" — epi­soadele XI şi XII. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Desene animate. 18.15 O nouă intîlnire cu tinerii. 19.15 Publicitate. 19.20 La volan — emisiune pen­tru automobilişti. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial : Răzbunătorii. „Strănutul fatal". mă* Figaro cu o nouă identitate Absolvind Conservatorul bucureştean acum patru ani, la clasa prof. Octav Bulgărescu, baritonul Lucian Marinescu şi-a Început activitatea ca solist al an­samblului „Ciocîrlia“, ajunglnd curînd în colectivul artistic al Operei ro­mâne. Urcind treptele, dacă nu Încă ale consacrării, în orice caz spre în­crederea publicului, tlnărul cintăreţ a rezolvat cu aplomb rolurile Încre­dinţate pînă acum (Ford din „Fals­taff“, Valentin din „Faust“, silvic din „Paiaţe“). Şi iată că, de curînd, nu­mele său a trecut graniţele ţării. In numai Şase zile a obţinut două mari premii la concursuri internaţionale desfăşurate în Franţa. Primul la Rou­baix (Marele premiu pentru interpre­tare şi premiul Casei de discuri „Pathé Marconi“), iar al doilea la Toulouse, unde, de asemenea, comi­sia i-a acordat Marele premiu pentru cea mai bună interpretare. La Bucu­rești, in această stagiune, Lucian Ma­rinescu va­ urca o nouă treaptă, poate spre consacrare, abordînd — fără să se intimideze de ilustrul său predecesor, Nicolae Herlea — rolul Figaro din „Băr­bierul din Sevilla“. Sperăm că și cu noua sa identitate, Figaro va cuceri pu­blicul. D. M. In fotografie: Lucian Marinescu în rolul Valentin din „Faust* 22.50 Tele-enciclopedia. 21.50 Monografii contemporane. Cunoaşteţi Oaşul ? 22.10 La margine de Bucureşti. 22.40 Telejurnalul de noapte şi :Buletinul meteorologic. 22.55­­Cântă formaţia de muzică uşoară „Savoy". 23.15 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Romanţe interpretate de Lizeta Chirculescu şi Elena Sito­­ianu. 20.20 Versuri de Mihai Emines­cu, Lucian Blaga şi Magda Isanos, In Interpretarea artistei emerite Irina Răchiţeanu-Şirianu. 20.35 Muzică de cameră interpre­tată de George Nicolae Iliescu la vioară, Constantin Iliescu la pian şi Nicolae Iliescu la violoncel. 20.55 Desene animate. 21.05 Roman foileton­­.Lunga vară fierbinte“ (XXIII). 21.55 închiderea emisiunii. MIN­E PROGRAMUL I 8.30 Deschiderea emisiunii. Pen­tru şcolari. La şase paşi de o excursie — emisiune concurs. 10.30 Ora satului. 11.35 Concert simfonic. Orches­tra simfonică a Filarmonicii din Boston. Dirijor Charles Munch. 12.00 De strajă patriei. 12.30 închiderea emisiunii de di­mineaţă. 16.55 Gaudeamus. Film doc­i­­mentar realizat, de studioul „Al. Sahia" cu prilejul semicentenaru­lui Clubului „Universitatea Cluj". 17.15 Maiorul Vifor (IV) ■— Ulm serial, producţie a studiourilor so­vietice. 17.55 Publicitate. 18.00 Realitatea ilustrată — ma*­gazin duminical. *19.00 Cîntec şi joc din Hunedoa­ra. 19.30 Telejurnalul de seară. Edi' fîa specială — actualitatea econo­mică. 20.15 Film cu trei stele. Călăre­ţul singuratic. 23.55 Reportaj. 22.10 Turneu muzical cu Gică Petrescu. 22.40 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.55 Telesport. 33.15 închiderea emisiunii. PROGRAMUL I 19.30 Telejurnalul de seară. Edi­ţie specială — actualitatea econo­mică. 30.15 Seară de teatru. „Fii cu­minte Cristofor” de Aurel Baranga. interpretează un colectiv al Tea­trului „Lucia Sturdza Bulandra“. 22.00 Medalion muzical — Geor­ge Georgescu. 22.30 închiderea emisiunii.

Next