Informatia Bucureştiului, noiembrie 1969 (Anul 17, nr. 5040-5064)

1969-11-19 / nr. 5055

n 1i PROLETARI DIN TOATE ȚARIL­E, PUNTI­VA . INFORM­A­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. Șl AL CONSILIULUI RODIII/ID­HI MIINiriDIIIIIII RlIflIPFVr­ Anul XVII­­ Nr. 5055 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 19 noiembrie 1969 II­E Coordonata definitorie a adunărilor de dări de seamă: Perfecţionarea activităţii de partid A­dunările anuale pen­tru dări de seamă ale organizaţiilor de partid, care se desfăşoară în con­formitate cu prevederile Sta­tutului, reprezintă o expresie a aplicării consecvente a nor­melor vieţii de partid, un pri­lej de exprimare tot mai pu­ternică a democraţiei interne, statornicită cu fermitate, în activitatea partidului nostru. Actualele adunări constituie un prilej de analizare pro­fundă a muncii organizaţiilor de partid , în spiritul docu­mentelor adoptate de Con­gresul al X-lea al P.C.R. , de la alegerile precedente și pînă în prezent, pentru în­făptuirea hotarîrilor partidu­lui și a propriilor măsuri, un prilej de ridicare la un ni­vel superior a întregii lor ac­tivități.­xaminarea modului cum s-au des­fășurat, pînă în prezent, adună­rile anuale pentru dări de sea­mă în organizaţiile de­ partid, reliefează, ca o trăsătură dominantă, caracterul constructiv al dezbaterilor. Înalta lor principialitate, spiritul de responsabilitate şi de exigenţă, care constituie coordonate principale ale NICOLAE GORBA şeful secfiei organizatorice a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. perfecţionării muncii de partid. Consti­tuind mijloace eficiente de analiză multilaterală a ceea ce s-a obţinut pînă în prezent, de manifestare a iniţiativei comuniştilor şi de valorificare a expe­rienţei lor pozitive, de scoatere la ivea­lă a neajunsurilor şi a cauzelor care le-au generat, de adoptare a măsurilor ce se impun pentru îmbunătăţirea muncii in toate domeniile, dezbaterile aduc o contribuţie valoroasă la creş­terea capacităţii politice şi organiza­torice a organizaţiilor de partid, la spo­rirea competenţei lor în soluţionarea problemelor complexe din întreprinde­rile şi instituţiile bucureştene. Pornind de la faptul că principalul criteriu al activităţii organizaţiilor de partid îl constituie măsura, în care ele au reuşit să mobilizeze comuniştii, şi prin ei pe toţi oamenii muncii la înfăp­tuirea exemplară a sarcinilor profesiona­le. În centrul atenţiei dezbaterilor adu­nărilor pentru dări de seamă anuale se situează munca politico-organizatorica desfăşurată în scopul îndeplinirii sar­cinilor economice, ale activităţii de cercetare, de învăţămint, artă şi cul­­tură. Semnificativă în această privinţă este adunarea organizaţiei de partid de la întreprinderea „Anticoroziv“. Anali­zînd cu spirit de răspundere rezultatele obţinute, posibilităţile existente pentru valorificarea la maximum a rezervelor interne din fiecare loc de muncă, a ajuns lat concluzia că prevederile de plan pe anul in curs pot fi realizate la toţi indicatorii cu 15 zile mai devreme. Merită să fie menţionată şi organizaţia de partid de la „Neferal“ care în această perioadă a organizat cu sprijinul spe­cialiştilor unele studii menite să con­tribuie la sporirea eficienţei activităţii economice. In cadrul dezbaterilor, co­­m­­iţi­­ştii şi-au însuşit măsurile preconi­zate de a se realiza planul de produc­ţie pe 1969 pînă la 12 decembrie a.c. Intr-un spirit de înaltă exigenţă s-a desfăşurat şi adunarea orga­nizaţiei de bază de la secţia turnătorie a Uziinei de radiatoare şi echipament metalice Ea s-a oprit mai puţin asupra realizărilor, analizînd, în mod deosebit, cauzele care au determinat ca procen­tul de rebuturi, deşi in scădere, să ajungă, totuşi, în trimestrul trei, la circa 13 la sută. In discuţiile purtate, comuniştii au criticat conducerea secţiei pentru faptul că n-a urmărit cu perse­verenţă aplicarea măsurilor privitoare la respectarea disciplinei tehnologice de turnare, înlăturarea variaţiilor în realizar­ea amestecurilor datorită re­glării defectuoase a instalaţiei de pre­parare, nu a asigurat asistenţă tehnică tuturor formaţiilor de lucru. O caracteristică distinctă a dezbate­­rilor adunărilor anuale pentru dări de seamă o constituie faptul că, exami­­nînd problemele curente şi de pers­pectivă, participanţii la discuţii nu s-au limitat la criticarea deficienţelor, ci au făcut propuneri, vizînd pro­bleme importante care se reflectă in planurile de măsuri adoptate. In acest sens, sunt de menţionat propunerile făcute la adunarea organizaţiei de bază din schimbul A, de la ţesătoria de re­­lon „Panduri“, privind înlocuirea unor coloranţi din import, cu alţii, din ţară, sau cele de la secţia „laminor 6 ţoii" (Continuare în pag. a 2-a) Una din liniile noului poligon pentru penouri mari intrată recent în func­­iune , la î­ntreprinderea de prefabricate .Granitul". Gradul înalt­ de m­ecani­­a producției permite trimiterea pe şantiere a zeci de metri cubi de elemente prefabricate ­­mta mm mm mm Corectitudine AUREL DEBOVEANU Respectarea cuvlntului, corec­titudinea — se verifică în relaţii­le cotidiene, atunci cind sîntem puşi In situaţia de a respecta re­gulile elementare de comportare în societate. A fi corect - În­seamnă să fii cinstit In orice Îm­prejurare, să-ţi respecţi cuvlntul dat, să onorezi promisiunea fă­cută. Din păcate, unii glndesc că a fi corect, a fi cinstit În­seamnă numai să nu ajungi in faţa instanţei de judecată pentru furt, Înşelăciune, şi alte aseme­nea lucruri prevăzute de Codul penal. Poţi trăi o viaţă-ntreagă fără să ai de-a face cu tribuna­lul, dar asta încă nu înseamnă că te bucuri de respectul celor din jur. Poţi beneficia de stima semenilor numai dacă salba faptelor tale (chiar şi cele mai mici şi mai neînsemnate) este formată din perle adevărate, nu din perle false. Aranjezi o Inticuire banală cu loc şi oră precise. Te duci la Inttlnire, dar constaţi cu stupoa­re că eşti singur. Dai un telefon să afli ce s-a Intimplat şi auzi, de la celălalt capăt al firului, un argument in faţa căruia nu ştii ce să răspunzi : „Da, da, da ! Spune-mi ce vrei, dar efectiv am avut atirea pe cap. Incit n-am putut să vin. Te rog iarţi-mă !“ „Bine, bine,­­ răspunzi, dar nu puteai să mă anunţi ?** „Ai drep­tate“, eşti Întrerupt de Interlocu­tor. La ce-ţi foloseşte acest gen de... dreptate ? Sau (variaţiuni pe aceeaşi temă)­­ „Formidabil, dom’le. Am uitat. Fă-mi ce vrei..." şi aici trebuia să fugi eci­(Continuare |n pag * 9­ a) Fantezie literară și adevăr istoric |||||||||||||||||||llj|Uill PANAIT PANAIT Mlrillillllllll — şef de secție la Muzeul de istorie a municipiului București — Cultura românească posedă un pa­trimoniu dramaturgic valoros, în care se reflectă cu veridicitate şi alese ca­lități artistice evenimente şi persona­lităţi ale istoriei poporului nostru. Trilogia lui Barbu Ştefănescu-Dela­­vrancea, piesa „Vlaicu-Vodă“ de Al. Davila, drama „Doamna lui Ieremia“ de N. Iorga şi multe altele au rămas posterităţii ca vibrante opere dedi­cate dragostei de ţară, luptei pentru păstrarea fiinţei naţionale. In ultimul sfert de veac, dramatur­gia românească a înregistrat o puter­nică dezvoltare. Subiectul istoric o­­feră un cîmp larg de inspiraţie, mult mai uşor de abordat astăzi datorită marilor progrese ale investigaţiei ştiinţifice : dramaturgul are la dis­poziţie tot mai numeroase documen­te, studii, monografii, care dezvăluie adevăratul conţinut al fenomenului istoric. îmbinarea cunoaşterii pro­funde a subiectului tratat, cu talen­tul literar şi dorinţa de a sluji ade­vărul constituie garanţia realizării unor opere viabile. Impresionantă e in această privinţă meticulozitatea cu care, bunăoară, Camil Petrescu şi-a pregătit instrumentele de lucru pentru crearea romanului său „Un om între oameni“ şi a piesei „Bălcescu“. In ultimii ani, repertoriul teatre­lor s-a îmbogăţit cu noi piese isto­rice. Figurile lui Decebal, Mihai Vi­teazul, Petru Rareş, Constantin Brîn­­coveanu, Horia, Tudor Vladimirescu, sunt evocate pe marea scenă a Ope­rei române, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, la Teatrul Mic, ca şi în film. Dar, din nefericire, legitimul ■imţâmlnt de satisfacţie provocat de prezenţa unor asemenea lucrări este umbrit — după părerea noastră — de un fenomen mai puţin îmbucurător. Iată, de pildă, drama brâncovenilor din aprilie-august 1714. Piesa lui Ilie Păunescu, care a văzut lumina rampei (Continuare in pag. a 4-a) t Secţiile din cadrul, Combina­tului de confecţii şi tricotaje Bucureşti, unitatea II .Arta modei", au fost dotate cu ma­şini şi utilaje noi. Imaginea noastră prezintă controlul tehnic de calitate ce se exe­cută fulgarinelor bărbăteşti. ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI­­ AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri după amiază a avut loc şedin­ţa Biroului executiv al Consiliului municipal Bucureşti al F.UI3, prezi­dată de tov. Dumitru Popa,­­prim se­cretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., preşedintele­­Consiliu­lui municipal al Frontului Unităţii Socialiste.­­ Tov. Constantin Dumitrţescu, se­cretarul Consiliului municipal al F.U.S., a informat Biroul­ executiv asupra măsurilor luate cu privire la alegerea unui deputat în Marea A­­dunare Naţională în locul rămas va­cant în circumscripţia nr. 11 „Parcul Libertăţii”, sectorul 5 din municipiul Bucureşti. Alegerea va avea loc la 21 decembrie a.c. Tov. Ion Cosma, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti, vicepreşedinte al Consiliului municipal al Frontului U­­nităţii Socialiste, a­­ prezentat o in­formare in legătură­­ cu concluziile desprinse din consfătuirile organizate de Consiliul municipal al F.U.S. in sectoarele 2, 5 şi în unele comune suburbane, în care s-a analizat acti­vitatea desfăşurată­ de deputaţi in circumscripţii şi modul în care îşi îndeplinesc mandatul încredinţat de alegători. Asemenea consfătuiri vor fi organizate în continuare, pînă la 5 decembrie, ,în toate sectoarele şi comunele suburbane, urmînd ca în trimestrul I al anului 1970 să aibă loc consfătuiri ale F.U.S. cu deputaţii Consiliului popular municipal. în con­tinuare a fost dezbătut şi aprobat planul de activitate pînă la sfirşitul anului. în încheiere, tov. Dumitru Popa a insistat asupra măsurilor ce trebuie luate în continuare pentru buna des­făşurare a alegerilor în circumscrip­ţia nr. 11 „Parcul Libertăţii“ şi in unele circumscripţii municipale. De asemenea a subliniat rolul pe care trebuie să-l aibă toate organizaţiile componente ale Frontului Unităţii So­cialiste in mobilizarea maselor la în­deplinirea sarcinilor economice şi social-culturale, în atragerea cetă­ţenilor municipiului la activitatea ob­ştească pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşului. NEGOŢ, SAU FILANTROPIE CU CASA STATULUI? Unii dintre beneficiarii de apartamente proprietate personală — ne sesizează mai mulţi cititori — încalcă obligaţia legală de a pune vechea locuinţă la dispoziţia spaţiului locativ. Introducînd în casă diferite persoane sau efectuînd schimburi ilicite, ei ajung să dispună, abuziv şi ilegal, de un bun al statului şi, totodată, să le­zeze direct drepturile altor cetăţeni. E­xtrem de grave în esenţa lor, abaterile sesizate ni s-au părut, la prima vedere, im­posibil de făptuit. Ştim că există şi legi, şi decizii, şi­ reglementări, care zăgăzuiesc sau admonestează sever asemenea intenţii frauduloase. Şi totuşi, iată-ne ajunşi în str. Labirint nr. 28 şi puşi, o dată cu aceasta, în faţa unui fapt împlinit: cele două camere deţinute de Petre Dorobanţu­ — mutat, recent, în­­tr-un apartament propriu — nu mai erau libere! Familia care le ocu­pase, fără forme legale, beneficiase de concursul nemijlocit al lui P. Do­robanţii care — nu ştim de ce sau... pentru ce — îi înmînase cheile. Intenţia deliberată apare de la sine dacă avem în vedere unele amă­nunte : P. Dorobanţii se mută în ziua de 28 octombrie în noul apar­tament (blocul M­ 10, ap. 7, bd. Ion Şutea), dar mai lasă cîteva scaune şi un pat pliant la vechea adresă. P. Dorobanţu nu face nici una din formele legale de ieşire din vechiul spaţiu şi intrare în casa nouă, In aşa fel ca — figurînd mai departe in str. Labirint nr. 28 — să poată manevra după acest paravan ocu­parea frauduloasă a celor două ca­mere. Că, prin astfel de tertipuri, P. D. vrea să dispună după propriul plac de un bun al statului (încâl­cind, deci, dreptul de opțiune, sau de extindere al colocatarilor), este o constatare cu mult prea limpede... Dar, alături de această constatare, se naşte, iminent, o suită de între­bări logice: „Cum a fost posibilă o asemenea manevră ? Serviciul spa­ţiului locativ al sectorului 4 a stat cu... mîinile în sin ? Dar p.l.l.p.p. V« „Aş vrea să reţineţi că asemenea situaţii se consumă frecvent “— ne spunea tov. Nicolae Ploaie, şeful Spaţiului locativ din sectorul 4. Chiar şi atunci cînd aflăm, în mod întîmplător (înştiinţaţi de colocatar sau de unii cetăţeni), că o persoană (familie) urmează să se mute în locuinţă personală, şi cînd cerem Cornelia Simionescu Corneliu Puiu (Continuare in pag. a 3 a) • Seară de muzică şi poezie In cadrul unor seri muzeale organi­zate la Muzeul Theodor Aman, atunc, ora 19, va avea loc un recital de mu­zică şi poezie. îşi vor da concursul ac­torul Ludovic Antal şi un cvartet de coarde de la Liceul de muzică nr. 8. Una din modernei* benzi de la Uzina .Electromagnetica" unde se montează telefonice automate subansambluri pentru centralele LIBRETUL DE ECONOMII PENTRU TURISM • EXCURSII ÎN U.R.S.S., JAPONIA, FRANŢA, AUSTRIA A­film de la C.E.C. ca iar ultimele zile, numeroşi cetăţeni au devenit titulari de librete de economii pentru turism. De la 1 noiembrie a.c., dată la care a fost pus la dispoziţia populaţiei acest instru­ment de economisire, până la 15 noiem­brie, un număr de 4 253 persoane au efectuat la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni, depuneri pe asemenea librete. C.E.C. acordă depunătorilor pe libre­tele de economii pentru turism dobinzi şi, prin trageri la sorţi trimestriale, ciş­­tiguri în excursii în străinătate organi­zate de O.N.T., precum şi ciştiguri In bani pentru efectuarea de excursii indi­viduale. La prima tragere la sorţi (tra­gerea pentru trimestrul IV/1969), sa vor acorda drept ciştiguri excursii In Japo­nia, cu vizitarea expoziţiei mondiale de la Osaka, excursii la Paris cu vizitarea Văii Lob­el, excursii la Soci (U.R.S.S.) pentru efectuarea concediului de odih­nă, excursii In Austria şi excursii indi­viduale pentru efectuarea cărora cişti­­gătorilor li se acordă, din valoarea ciş­­tigurilor, suma de 3 000 lei In moneda ţării în care se face călătoria indivi­duală. După cum s-a mai anunţat, libretele de economii pentru turism cu drept de participare la prima tragere la sorţi (trimestrul IV/1969) se emit până la data de 22 noiembrie a.c. inclusiv. Ghiduri despre România în o serie de edituri de prestigiu din Suedia, Danemarca, Italia, Olan­da, Brazilia, au apărut, în ultimele luni, ghiduri despre România, in cir­ca 50 000 de exemplare. De asemenea România a mai fost prezentă în ca­pitole speciale din alte circa 30 de ghiduri generale editate in S.U.A., Anglia, Belgia, Canada, Elveţia, Fran­ţa şi R. F. a Germaniei. Pînă la sfîrşitul anului, României îi vor mai fi dedicate ghiduri com­plete cu apariţie în S.U.A., Italia şi Olanda. Un ghid automobilistic, cu­­prinzind ţările din sud-estul Europei, va fi editat in Italia într-un tiraj de 5 milioane exemplare. România va fi prezentă cu cele mai importante tra­see rutiere și zone turistice de pe principalele căi de acces. . Stropirea de iarnă a pomilor Centrul de protecţie a plantelor Bucu­reşti ne informează că, începînd cu data de 20 noiembrie, se pot executa stropi­rile de iarnă contra formelor de iernare a diferiţilor dăunători (glndaci, omizi etc.) şi mai ales contra păduchelui de San Jose. Stropirile de iarnă sunt obli­gatorii. Pentru executarea lor Centrul de protecţia plantelor foloseşte echipele proprii, pe străzi şi în curţi, manopera şi materialul plătindu-se de către pro­prietarii de grădini sau pomi fructiferi. Plata se face prin circumscripţiile fi­nanciare, costul stropirii unui pom ne­depăşind, în medie, 2 lei. Pentru sectoarele unde nu ajung echi­pele sau unde proprietarii respectivi doresc să-şi stropească singuri pomii pe care îi deţin, centrul le pune la dispo­ziţie, contra cost, soluţia necesară, pe baza unei cereri certificate de comitetul de cetăţeni al circumscripţiei respective. Adresa centrului : str. Drumul coopera­tivei nr. 20, sectorul 6, telefon Dl.S8.ll. In orice situaţie, curăţirea pomilor de cui­burile de omizi, fructe uscate sau pu­rezite, răzuirea tulpinilor cu o perie de urmă etc., sunt obligatorii. " Vernisaj" Astăzi, la ora 18, In sala Kalinderu, va avea loc vernisajul expoziţiei ce reuneşte 40 de lucrări în tempera şi ulei ale pic­torilor Nicolae Sava şi Nicolae Adam, precum şi alte 40 de lucrări în ceramică ale lui Dumitru Voicu. U­ltimele ştir! © Meciul de hochei pe gheaţă dintre reprezentativele României şi Danemar­cei, disputat aseară la Copenhaga, s-a încheiat cu victoria formaţiei noastre : 7—3 (3—1, 4—1, 1—1).­­ Reprezentativa de handbal de ju­niori a Roitiâniei a participat la un turneu internaţional,­ la Opole (Polonia), obţinind următoarele rezultate : 23—19 cu Polonia B, 22—31 cu Polonia A şi 16—16 cu R. D. Germană. Handbaliştii români au ocupat locul I cu 5 p (gol­averaj 61—56), urmaţi de cei din R. D. Germană, tot cu 5 p, dar cu golave­rajul mai slab (58—55).­­ După 5 runde, in fruntea clasa­mentului turneului internaţional de şah de la Stara Smohovec (Cehoslovacia) conduce maestrul cehoslovac Plahetka cu 4 p, secundat de Szilagy (Ungaria) și Jansa (Cehoslovacia), fiecare cu cite 3 la p. lllllllllllllllllll • La întreprinderea de salubritate se află în faza de probă automătu­­rătoarea colectoare AC 2. Maşina a fost realizată în cadrul I.S.B. cu sprijinul mai multor unităţi ale Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini şi ale Industriei locale. In programul întreprinderii se află confecționarea, intr-o primă etapă, a unui număr de 12 asemenea mașini. LABORATORUL CENTRAL I.C.A.R.­­Grozăveşti dispune de specialişti şi aparatură modernă pentru analiza apei. Zilnic de la staţia de pompare pînă la punctele de consum, se efec­tuează numeroase analize fizico-chi­­mice, biologice şi bacteriologice ale apei potabile care se distribuie la Capitală. In fotografie: Chimista principală C. Clenc examinează microscopic un precipitat dintr-o probă de apă. Buletin meteorologic minima din cursul nopţii de 6­ grade. 6 ’ Timpul probabil de mîine : Vremea continuă să se răcească uşor Cer variabil r?'î°Haal1 Precipitaţiilor slabe la sfîrşitul intervalului. Vint potrivit cu unele intensi­minimă va oscila intre — 1 *■ pi« Vint popririTM Temperatura­­TnTM cădere'ușoară.SChimd­atoare “ C" tem^ar — Doar izbucnirea Din nou despre neglijenţă în profilaxia incendiilor focului poate trezi la realitate? In ultimul an, numărul incendiilor izbucnite in întreprinderile şi instituţiile tutelate de Consiliul popular municipal a scăzut, atit ca frecvenţă cit şi ca pagube produse. Faptul, îmbucurător, este o firească urmare a intensificării, în ultima vreme, a măsurilor preventive. Bune rezultate au fost obţinute datorită aplicării prevederilor Deciziei 2154/1968 a Comitetului executiv al C.P.M.B., pre­cum şi activităţii susţinute a Grupului de pompieri al municipiului, a comisiei pentru probleme de pază contra incen­diilor şi a Comisiei de deputaţi pentru gospodăria locativă. Totuşi, in primele zece luni ale anului, pompierii au fost nevoiţi să intervină pentru stingerea a numeroase incendii produse in unităţile tutelate de C.P.M.B. şi soldate cu pagube de sute de mii de lei. Cauzele ? Fie că s-au numit de­fecţiuni la instalaţii şi construcţii, sobe supraîncălzite, foc deschis, aparate elec­trice sub tensiune nesupravegheate, ţi­gări aprinse aruncate la întimplare — se pot sintetiza într-un singur cuvînt : neglijenţă. Nu ne propunem să facem, aici, ra­diografia incendiilor deja petrecute. Ele demonstrează, insă, că o seamă de fo­care de neglijenţă, nedepistate sau ne­­inlăturate la timp, şi-au manifestat no­civitatea, incendiile cuprinzind obiective din cele mai diferite domenii de acti­vitate. S-au tras cel puţin învăţămintele ne­cesare ? Experienţele „fierbinţi“ i-au tre­zit la realitate pe cei în grija, în puterea cărora stă luarea unui complex de mă­suri de natură să neutralizeze iminenţa incendiilor ? Din păcate, răspunsul la aceste întrebări continuă să fie, în bună parte, negativ în toate categoriile de unităţi tutelate de Consiliul popular : În­treprinderi industriale, şantiere, organi­zaţii comerciale, şcoli, spitale, teatre, imobile de locuit aparţinînd D.G.G.L. etc. Ceea ce este şi mai grav — unele nereguli persistă de ani de zile. De pil­dă, organele de control ale Grupului de pompieri municipal au sesizat, cu mul­tă vreme în urmă, că unele spitale nu sunt prevăzute cu instalaţii de iluminat de siguranţă, că podurile clădirilor unora dintre acestea sunt folosite drept maga­zii sau vestiare, că instalaţiile de apă pentru stingerea incendiilor nu funcţio­nează sau sunt lipsite de accesorii strict necesare (furtun, racorduri, ţevi de re­fulare). A trecut suficient timp pentru a se putea remedia aceste lipsuri, şi totuşi noi verificări au găsit lucrurile Petru Cam­porlescu (Continuare în pag. a 4-a) INFORMAŢIA iiiiiiiiiiiiiiiiii CÎND MAFIA CULEGE SUPERCL. O importantă întrunire mafiotă surprinsă de poliţie. Cine sînt cei şase oameni mascaţi ? ROVINCIA Calabria este „virful cizmei italice“. Scălda­tă de Marea Mediterană, In nord-vest de Marea Tireniană, In sud-est de Marea Ionică. In aceas­tă regiune au fost semnate acum clteva zile Încă 12 mandate de aresta­re. Este vorba de douăsprezece per­soane care au legături sau fac parte din Mafia calabreză. Mai precis, este vorba de unii dintre proprietarii celor treizeci şi şase de automobile aban­donate In timpul unei razii poliţie­neşti efectuate In ultima duminică a (Continua, * in pag aia) I*

Next