Informatia Bucureştiului, ianuarie 1970 (Anul 18, nr. 5092-5115)

1970-01-05 / nr. 5092

I S I I I I­I I I­I­I­I I 1 I 1 i­s A\\\\\\\\\\\\\\\\\­ Bună dimineaţa, 1970! unităţii de prefabricate Militari a I.C.P.R. ies primele remorci încărcate cu panouri mari pentru şantierele de locuinţe din Capitală PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! INFORMĂTTĂ ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­ Nr. 5092 4 PAGINI 30 BANI Luni 5 ianuarie 1970 Din prima zi de muncă: la poarta ­ MAXIMĂ CONCENTRARE A EFORTURILOR pentru valorificarea la un nivel şi mai înalt a potenţialului­­ material şi uman început un nou an de muncă. Un nou an de muncă, încărcat de semnificaţii majore, jalonat de însufleţitoarele idei ale documen­telor Congresului al X-lea al partidului — punte între actualul cincinal şi cel care urmează. Alături de întregul popor, oamenii muncii din Bucureşti şi-au ex­primat, prin fapte, din prima zi, hotărîrea­ de a­­ urca noi trepte pe drumul necontenitei perfecţionări a propriei activităţi. Muncitorii şi inginerii, tehnicienii şi economişii, oamenii de ştiinţă şi cultură, mani­­festîndu-şi plenar sentimentul înaltei responsabilităţi faţă de destinele ţării, îşi afirmă unanim voinţa de a contribui cu toate forţele la crearea premiselor necesare pentru traducerea în viaţă a însufleţitorului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. „In faţa noastră — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la postu­rile de radio şi televiziune, cu­ prilejul Anului­ Nou — stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de­ci munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei". Folosind, din prima zi de muncă, HH1 h ■■B la întreaga capacitate, puternica­­ bază tehnico-materială existentă, adîncind succesele dobîndite în anul precedent, oamenii muncii din Ca­pitală inaugurează agenda anului 1970 cu rezultate semnificative, la nivelul marilor sarcini care stau în faţa economiei bucureştene. a 1 I I I 1 1 66 tone de oţel aliat. Aceasta este greutatea şarjei elaborate azi di­mineaţă la U.M.G.B. Turnat în lingouri, metalul va lua drumul uzinelor prelucrătoare pentru a fi transfor­mat în piese necesare şantierelor constructoa­re de nave. I­I N­oaptea de soreare a trecut. Zurgălăi de argint au topit secundele vechi. Zurgălăi de aur le-au vestit pe cele noi. Anul ’69 a zburat purtat de dois­prezece bidivii, năpraznici, cu je­ratic în nări. Anul ’70 i-a luat locul şi zilele Intîi ale anului bat grav şi solemn la poarta Timpului. Aşadar, am început să crono­metrăm clipele dense, fierbinţi, ce sunt turnate în cele 365 de zile ale lui ’70. Timp de cute­zanţă. De ascensiuni durabile. De arc voltaic sărbătoresc peste un cincinal care se încheie, spre altul ce-şi deschide viziunea de perspectivă.­­..Semne bune anul­are“ spune urarea repetată în ecouri pe toa-8 I II I Coordonate esenţiale ale organizării, ale gindirii creatoare Azi, în primele ore ale dimi­neţii, la Uzina „Timpuri noi“. Ne oprim în sectorul de montaj, la locul de muncă al echipei conduse de tov. Gheorghe Dumitru. „ Asamblăm un motor Diesel de 12 CP — unul dintre cele mai noi produse ale întreprinderii, ne spune el. Ne bucură că am găsit, chiar de la început, condiţiile ne­cesare realizării ritmice a pla­nului. — Principalul este, subliniază tov. Pătru Pavel, secretarul comi­tetului de partid, să gîndim creator şi competent întregul mecanism, atît de co­nplex, al producţiei. Con­siderăm că avem condiţiile nece­sare pentru un demaraj corespun­zător, la nivelul exigenţelor actuale — atît de limpede definite de Plenara din decembrie a C.C. al P.C.R., de cuvîntarea rostită cu acest prilej de către tovarășul Nicolae Ceaușescu. (Continuare în pag. a 3-a) I­­ I­I l . I 1 . 1 . S 1­1­1­1 Densitatea­­ clipei I ILIE TANASACHE lă geografia ţării. Şi urarea îşi are înţelepciunea ei netăgăduită. Semnele acestea sunt în oameni, in puterea faptelor lor. In acest rezervor inepuizabil de energie umană capabilă de răscolitoare statorniciri şi prefigurări sub conducerea partidului care, aşa cum rostea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea, reprezintă nucleul în jurul căru­ia gravitează întreaga societate şi de la care radiază energia şi lumina ce pun în mişcare şi asi­gură funcţionarea întregului an­grenaj al orînduirii socialiste* .. . începem ’70, sub auspicii bune, clădite între bornele Împlinirilor de pînă acum. Pasul nostru (Continuare in pag. a 2-a) Hi tmsm gggm UMS td­KM HMB I 8 I I I i I I I­I Zi cu soare, în decorul Cișmigiului • Sprinterul ameri­can de culoare John Carlos a cîștigat două probe în concursul pe teren acoperit de la San Francisco : 300 yarzi in 31,5 și 60 yarzi în G.6. • In turneul de te­nis de la Brisbane, Ro­che l-a învins pe Okker cu 6—4, 6—1, iar New­comb e pe Pil­ici cu 6—2, 6—3. a Echipa c o. I i­­.­­• • o v­a­că de h­ochei­­e şi a rard­u­bice a susţinut la Fues­­sen, un meci amical în compania selecţionatei R. F. a Germaniei. Jo­cul s-a încheiat ne­de­cis : 5—5 (3—2, 2—1, 0—2). • La Veghel (Olan­da), în cadrul „Ligii europene“ la tenis de masă (grupa B), echi­pa Elveţiei a învins re­prezentativa Olandei cu 4—3. • La s s 5 li e a L.I.H.G. * ■ a­l delegatei laediti — ţară care a acceptat să organizeze ediţia de a­­nul acesta a grupei A a campionatului mon­dial de hochei — a a­­nunţat că jocurile pri­mului tur al competi­ţiei se vor desfăşura la Stockholm, iar cele ale returului, la Gö­teborg. In privința ce­lei ele a 6-a participan­te la grupa A (în locul rămas vacant prin re­tragerea Canadei), de­cizia va fi 1o­ uă in ur-­EQtUu zid­e 7 zile. Coordonatele eseului H. ZALIS De fapt, nu voi spune de ce s-a năs­cut şi cind s-a maturizat eseul. Se în­ţelege, aşa ceva este practic imposibil. In schimb, un succint eseu despre... eseu poate evidenţia funcţionalitatea lui la nivelul criticii de interpretare. Se ştie ca, alături de recenzii, cronici şi exegeze, critica literară, examenul cri­tic în general, resimt mereu nevoia unor adecvări cît mai nuanţate la for­mele de manifestare ale contempora­neităţii estetice. Nu e întotdeauna folo­sitor să canalizăm comentariul spre ti­parele clasificate ale disciplinei, poate şi pentru că nu e indicat să supunem aspecte nerelevate şi intuiţii pline de ingeniozitate cerinţelor unei demonstra­ţii pline de rigoare, în desfăşurarea că­reia spiritul de metodă poate ucide descoperiri imaginative de mare rafi­nament. Aceasta nu înseamnă, desigur, că trebuie abandonate reguli ale con­duitei intelectuale privitoare la respec­tul adevărului, la controlul metodolo­gic al celor mai expresive subtilităţi. Dar nici că merită trecut cu vederea un fenomen notabil — pe care M. Ralea l-a înțeles la noi printre primii — anume că literatura evoluează mult prea repede, iar gustul cititorilor aşijderea, pentru ca să nu se recomande noi mijloace, cît mai sensibile la mişcarea ideilor, la experienţele cruciale ale epocii. Eseul iese în întîmpinarea acestora, el se vrea receptiv la mutaţiile în curs din do­meniul activităţii intelectuale. Cînd atîtea dintre vechile forme de prezentare cri­tică par că s-au uzat, eseul îşi reven­dică şansa de a fi liber de mecanismele consacrate ale investigaţiei. El poate divaga, plecind de la un pretext şi sluji valabil principii care n-au cîştigat încă sufragii unanime. Este abil, pentru că n-are legi fixe, şi eficace în măsura în care cultivă arta fără protocol şi fără prejudecăţi înăbuşitoare, cu o fe­­bricitate şi curiozitate continuă faţă de lucruri vechi şi noi. N-aş zice niciodată că e „­Uşuratic«, dar sînt de acord cu cei care îi prețuiesc mobilitatea. (Continuare in pag. a 2-a) . BULETINI METEORORIGIL Azi la ora 8 în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 4 grade. Ma­xima de ieri a fost de 5 grade, iar mi­nima din cursul nopţii de minus 10 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi mai mult acoperit şi vor cădea precipi­taţii slabe sub formă de burniţă şi ploaie. Vîntul va sufla în general slab din sud-vest. Temperatura aerului : mi­­n­im­a va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima între 5 şi 7 grade. Ceaţă dimineaţa şi seara. Pentru zilele de 7, 8 şi 9 ianuarie . Vreme relativ călduroasă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de burniţă şi ploaie. Vînt po­trivit. Temperatura aerului în creştere mai ales la începutul intervalului. Ceaţă. Ce propuneri aveţi de făcut in legătura cu Dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor de servicii către populaţie? UN STUDIU AL DEPUTAŢILOR C.P.M.R. LA REALIZAREA CĂRUIA SUNT INVITAŢI SĂ ŞI ADUCĂ CONTRIBUŢIA ŞI CETĂŢENII In cea de a III-a sesiune a Con­siliului popular al municipiului Bucu­reşti s-a hotărit alcătuirea unei co­misii de deputaţi care, timp de cîte­va luni, să analizeze şi să întocmeas­că un studiu aprofundat cu­­ privire la dezvoltarea şi diversificarea în următorul cincinal a prestaţiilor de servicii către popu­laţie. Studiul va cuprinde date cu privire la popu­laţie, la punctele aglomerate, arte­rele sau zonele cu tradiţie în sectorul respectiv, la reţeaua existentă etc. Se vor culege informaţii din centrele de deservire privind sugestiile popu­laţiei, se vor organiza , sondaje pe cartiere etc. De asemenea, se va face o analiză a stadiului actual de dezvoltare şi diversificare a presta­ţiilor, a modului în care lucrătorii din acest sector se achită de obliga­ţiile ce le revin în legătură cu ca­litatea lucrărilor, respectarea terme­nelor de execuţie etc. Comisia a şi început activitatea. In cadrul ei au fost constituite 7 colective. Primul colectiv se ocupă de dezvoltarea şi diversificarea pres­taţiilor de servicii privind confecţiile de comandă, reparaţiile şi întreţine­rea obiectelor de uz personal, casnic şi gospodăresc, închirierea de obiec­te etc. Colectivul nr. 2 va elabora un studiu privind detalierea catego­riilor de prestări din cadrul grupei „servicii imobile și prestări în con­strucții“ ; al trei­lea se va ocupa de serviciile comuna­le (alimentarea cu apă,­­ canalizare, distribuirea ener­giei termice, ener­giei electrice etc); colectivul nr. 4 îşi va îndrepta aten­ţia asupra serviciilor de agrement şi cultural-sportive ; colectivului nr. 5 îi revine sarcina să se ocupe de prestările în transport şi autoservice ; colectivul nr. 6 va elabora un studiu privind dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor, iar colectivul nr. 7 va întocmi studiul cu privire la sfera circulaţiei mărfurilor şi activi- I. B. (Continuare in pag. a 3-a) Ziarul „Informaţia Bucu- r reştiului" îşi deschide co- ; Ioanele pentru publicarea părerilor şi propunerilor cititorilor. | Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, va face o vizită în R.S.F. Iugoslavia Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, va face o vizită în Iugoslavia, în perioada 12—15 ianuarie 1970, la invitaţia tovarăşului Mitia Ribi­­cici, preşedintele Vecei Executive Federale a­­Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Dedicație... Illlllim llilliil iiiuiiii Sorin Hóiban S a ora cinci apar aceste rinduri, I 1970 a demarat din plin, in­­scriind cele dir?O. palori pe­­ .ie ultimul'.'.. a: * .ut ...ai... ... pregătind, intr-o conexiune firească, orizonturile primului an al unei vii­toare etape de dezvoltare. Despre cîteva dintre ,,premierele“ absolute ale acestei dimineţi, vă relatează, un alt colţ al paginii, un grup de re­porteri ai ziarului. Semnatarul pre­zentei însemnări se rezumă la o su­mară recapitulare. O recapitulare a unor activităţi întru totul obişnuite dar fără de care cu greu ne-am fi putut petrece zilele noastre de săr­bătoare. Se spune că inima funcţionează normal atita timp cit un e simp. Parafrazind, putem afirma că odihna ne-a fost asigurată prin munca a mii de concetăţeni, pe care nu i-am „simţit“, dar cărora le datorăm un gind de recunoştinţă, iată-i pe dis­pecerii, cel­eu­ai adesea anonimi, ai energiei electrice. Ne-am urat „la mulţi ani“ în ju­rul brazilor sărbă­toreşte luminaţi, am colindat stră­zile superb colorate sub firmamentele miilor de becuri , iar ei au stat, în tot acest răstimp, la pu­pitrele lor de fiecare zi, avind o unică preocu­pare : să ne asigure scînteia kilowaţi­lor. Să-mi fie îngăduit să le mulţu­mesc, în numele domniilor voastre, să le urez un an luminos, ca şi ,,materia primă“ pe care o răspindesc spre casele noastre... Şi iarăşi, cu permisiunea dv., mă gîndesc la alţii care nu s-au odihnit în aceste zile, la lucrătorii din co­merţ, l-am văzut la posturile lor, pre­gătind stivele de pline, de lapte, tre­băluind neobosit în restaurante, în jurul meselor noastre. Cel care sem­­nează aceste rînduri a scris nu o dată despre anumite deficienţe din negoţul bucureştean — şi va continua să le semnaleze — convins că exigenţele lu­!!!!!!!!!!! noastre, ale tuturor, nu trebuie să admită nici un rabat slujitorilor lui Mercur; dar el consideră, alături de (Continuare în pag. a 2-a) „Stocul“ din cămări s-a epuizat de revelion. Deci reîmpresigitarea e la ordinea z/n­ei. m Anul plast In anul abia încheiat s-au deschis nu­meroase expoziţii — fie personale, fie colective sau din străinătate — de artă plastică, lucru ce demonstrează pre­zenţa unor preocupări continue, a unor căutări, finalizate sau nu, a unui in­teres real, atît al artiştilor, cît şi al or­ganizatorilor, faţă de această parte a artei româneşti care a dat un Grigo­­rescu sau Ţuculescu, un Brâncuşi sau Paciurea. Este greu, dacă nu chiar im­posibil, de spus cine dintre noii „con­curenţi“ la titlul de „A rămîne“ va cîş­­tiga. Oricum, tot timpul va alege, aşa că datoria noastră este de a crea plat­forma de unde să se ridice sau nu ma­rile personalităţi. Probabil că acestea au fost şi gîndurile celor ce in noul an ’70 încearcă să se întreacă pe ei înşişi deschizînd expoziţii, în ţară sau peste hotare. Nu putem da mai jos lista com­pletă a celor care vor satisface, în felul lor specific, nevoia de frumos a privi­torilor ; ne vom mulţumi să spicuim (nu să alegem) doar cîteva dintre ma­nifestările care vor avea loc In prima parte a anului. EXPOZIŢII COLECTIVE, DE GRUP ŞI PERSONALE In afară de obişnuitele­­„Anuala de grafică“ şi­­, Bienala de pictură — sculptură“, posibilități neîndoielnice de M. I. (Continuare in pag. a 2-a) Cercetarea ştiinţifică medicală -9­9 legată nemijlocit de ocrotirea sănătăţii populaţiei — INTERVIUL NOSTRU CU ACAD. AUREL MOGA, PREŞEDINTELE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE MEDICALE — — Ştiinţa medicală contemporană, la fel ca şi celelalte ştiinţe — ne-a spus interlocutorul — prezintă cîte­va caracteristici bine definite : specia­lizarea foarte precisă a cercetărilor , tehnicitatea mare în continuă dezvol­tare (fiecare domeniu de cercetare reclamă metode,­ aparataje adaptate special). Aceste caracteristici cit și costul ridicat al cercetării, fac necesa­ră o co­oordonare precisă în scopul stabilirii proporţionalităţii dintre e­ficienţa şi costul cercetării. Se acordă deci o atenţie tot mai mare plani­­ficării, evaluării şi valorificării în practică a tuturor cercetărilor între­prinse. La elaborarea problematicii de cer-Interviu realizat de Gh. Niculiță (Continuare in pag. a 2-a) Pe g­lofteff Un savant elvețian afirmă: Modalitate modernă şi sigură de servire culturală, sistemul a­­bonamentelor la cărţi, se bucură de un real interes din partea iu­bitorilor literaturii. In aceste zile, numeroase librării bucureştene au primit proiectele de planuri edi­toriale pe anul 1970, în care sunt precizate titlurile la care se pot face abonamente. La înscriere, abonatul plăteşte un avans de 25 la sută, urmînd ca o dată cu ridicarea (sau cu primirea la do­miciliu) a cărţilor, să achite pre­ţul lor integral. Titlurile contrac­tate stau la dispoziţia abonaţilor timp de 30 de zile ; la cerere, ele pot fi expediate prin poştă, taxele de transport fiind supor­tate de cei interesaţi. • Librăriile bucureştene unde se pot contracta abonamente pe anul 1970 sunt următoarele M. Eminescu, bd. Republicii nr. 5 (tel. 15.87.61) ; Academiei, calea Victoriei 27 (tel. 14.08.50) ; M. Sa­­doveanu, bd. Magheru nr. 6 (tel. 12.49.53) ; Universală, calea Vic­toriei 45 (tel. 10.28.94) ; Librăria nr. 4, bd. Schitu Măgureanu 6 (tel. 15.89.12) şi librăria „Cartea prin poştă« din calea Şerban Vodă 43 (tel. 23.97.05). ALTE DOUĂ LIBRĂRII • La cererea deputaţilor din cartier, în bd. Păcii, colţ cu str. Veteranilor nr. 5—7, s-a deschis librăria nr. 87. Ea este aprovizio­nată mai ales cu articole de pa­­petărie. • In localul renovat din calea Dudeşti nr. 82, Centrul de librării Bucureşti a amenajat o nouă tu­­nitate de difuzare a cărţii şi a articolelor de papetărie. Mobilie­rul a fost înlocuit, iar modalita­tea de etalare a tipăriturilor per­mite o bună servire a cumpără­torilor. • Astăzi, ora 20, la Sala mică a Palatului are loc recitalul pianis­tei Liana Șerbescu. Programul cuprinde Schumann­s Noveletta ,nr. 1 In Fa major, Carnaval op. 189 fl 12, studii de Debussy. IV:l:K!!iHHi. I ■1 Coloşii de pe Insula Paştelui n-au fost dăltuiţi de păminteni! M­ICUL şi îndepărtatul petia de pămînt de origină vulcanică din sudul Pacificului, cunoscut sub numele european de Insula Paşteluî, este din nou în actualitate. Descoperită de olandezul Rogeveen în după-amiaza zilei de paşti a anului 1722 insula a devenit vestită, în primul rînd, datorită tainei în care este învăluită existenţa celor aproape 600 de statui din piatră, de proporţii uriaşe, răspîndite pe aproape întreaga ei întindere, lată-te descrise de cunoscutul etnograf norvegian Thor Heyerdahl, in celebra sa carte „Aku Aku“ i iSontimm. ia sm . i­ a­­m 9 m

Next