Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-01 / nr. 5294

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5294 4 PAGINI 30 BANI Marţi 1 septembrie 1970 Produsele noi­„cărţi de vizită“ ale competenţei I­­­pII1 II I­nginerul Andrei Pedimonte de la Uzina de maşini grele — unitate reprezentativă pentru titlul Capitalei de metropolă­­industrială — ne informează despre realizarea în ultimul '"timp a unor tipuri de oţeluri superioare, cu caracter de „premieră“ pentru industria noastră metalurgică. Nu vom intra in amănunte tehnice. Vom spune doar că unul dintre acestea este oţelul din care se confecţionează rotorii uriaşei turbine de 330 MW, care va echipa cea mai mare termocentrală din ţară — la Rovinari.­­ Date fiind solicitările deosebite la care vor fi supuşi aceşti rotori, ne spune inginerul Pedimonte, noul tip de oţel are drept caracteristică principală o mare stabilitate în temperaturile ridi­cate. Compoziţia sa chimică, tehnologia de forjare şi tratamen­tul termic au constituit obiectul unei preocupări deosebite din partea metalurgilor uzinei. Lucru lesne de înţeles: în vizita făcută la hala de turboagre­­gate, unde se prelucrează piesele viitoarei turbine, unul dintre rotori ni se înfăţişa, pe o lungime de peste 1o­c, gros cu­ trun­chiul unui stejar secular... Paul Lamport (Continuare in pag. a II-a) Constant, neîntrerupt, întreprinderile indus­triale susţin în examen — crearea de produse noi. Este un examen al maturităţii tehnice şi, nu mai puţin, unul al spiritului gospodă­resc. In industria con­structoare de maşini, chimică, producătoare de bunuri de larg con­sum, numărul noutăţi­lor este, anual, de ordi­nul miilor. Expresie ne­mijlocită a progresului tehnic — social, prin consecinţe — această ac­tivitate caracterizează şi majoritatea covîrşi­­toare a întreprinderilor bucureştene. Cîteva sec­vențe — în rîndurile de mai jos. .m\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m Noi cazane de mare capacitate pentru industria chimică, realizate la unitatea II a Uzinei mecanice de utilaj chimic. D­­­e mai mulţi ani a intrat în tra­diţia vieţii noastre artistice or­ganizarea, de către Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a concursurilor „Vasile Alecsan­dri" şi „Ion Vidu*, urm­ă­­rind stimularea crea­ţiei original® în do­meniile dramaturgiei In avanpremiera Două concursuri de creaţie artistică şi cântecului de ma­să. Lansate recent, noile ediţii ale aces­tor competiţii capă­tă o deosebită semni­ficaţie, prin faptul că se înscriu printre manifestările menite ■să cinstească cea de a 50-a aniversare a înfiinţării Partidului Comunist Român. A-— A? dori din capul locului, să pre­cizez că ambele concursuri au drept scop îmbogăţirea continuă, cu lucrări de reală valoare, a repertoriului forma­­ţiilor teatrale şi muzicale de amatori de la oraşe şi sate. Cine răsfoieşte cele trei colecţii de teatru şi culegerile de cîntece editate pînă acum de Casa centrală a creaţiei populare — volume alcătuite în bună parte din lucrări pre­miate şi selectate în urma fiecărei edi­ţii a concursurilor — îşi poate face lesne o imagine concludentă despre modul în care competiţiile au contribuit atît la stimularea creaţiei originale, cit şi la îmbogăţirea şi diversificarea repertoriu­lui teatral şi muzical. Ca să subliniez interesul stîrnit de concursuri în rîndul Eugen Comarnescu (Continuare in pag. a ll-a) dresîndu-ne tovară­şului NICOLAE NIS­­TOR, directorul Ca­sei centrale a crea­ţiei populare (insti­tuţie prin interme­diul căreia se organi­zează concursurile), l-am rugat să ne furnizeze amănunte, despre ediţiile 1970. Apropo de Maturitate OCTAV PANCU-IAŞI Privită strict din unghiul biologului, maturitatea este virştii deplinei dezvoltări fi­zice, nu numai precedînd tine­reţea, dar şi despărţindu-se de ea, precum in povestea miti­că a zămislirii noastre, apele de pămint. Psihologul, ceva mai puţin categoric, deşi nici el n-ar putea confunda — din punctul de vedere al dezvol­tării intelectuale — maturita­tea cu altă virstă, tot mai e in stare să facă un rabat, admi­­ţind că un tinăr îşi poate lărgi orizontul spiritual şi îşi poate adinei cunoştinţele, ast­fel incit, acordindu-i-se girul maturităţii, să i se ofere un galon dobîndit pe merit. Dar să-i lăsăm pe biologi şi pe psihologi să-şi vadă de tre­burile lor (au­­ destule şi se descurcă şi fără ajutorul nos­tru) şi să ne amintim (pen­tru că uneori mai uităm) că se poate vorbi şi de o matu­ritate civică. Iar aceasta a­­proape că nu cunoaște delinii­(Continuare In V­ug­ a­ll­a) IN­FORM pe tot globul­­ Cenuşa otrăvitoare a vulcanului Hekla Cercurile ştiinţifice şi fermierii din Islanda manifestă o profundă în­grijorare faţă de un fenomen al na­turii nemaiîntâlnit, cel­­puţin în decur­sul ultimelor generaţii. Vulcanul Hekla ameninţă cu poluarea insulei pe o scară mult mai mare decit actuala poluare industrială ce alar­mează pe ecologii din întreaga lume. Cînd Hekla, vulcan situat in sudul Islandei, la o altitudine de 1 491 me­tri a Început să erupă în primele I. A. (Continuare in pag. a IV a) I­ncepind de miine, ţa­ra noastră găzduieşte un sim­pozion internaţional consa­crat problemelor productivităţii biologice a macrofitelor acvatice şi palustre. Iată ce ne spune tov. prof. Aurel Banu, secretarul general al comitetului de orga­nizare, coordonatorul sectorului biologie-geografie al Academiei, în legătură cu acest eveniment ştiinţific .­­ La lucrările simpozionului, care este organizat de Programul Biologic Internaţional (I.P.B.), for ştiinţific aflat sub egida UNESCO, vor participa 55 de specialişti din Simpozion internaţional de biologie a macrofitelor ţările Americii Latine, S.U.A., Ja­ponia, Australia, Noua Zeelanda, India, Anglia, Franţa, R.F.G., etc. Intre personalităţile ştiinţifice pre­zente, se numără şi prof. dr. Rjoska, preşedintele I.P.B. Obiec­tivul simpozionului ? Ne propu­nem un larg schimb de opinii in privinţa cercetărilor efectuate a­­supra vegetaţiei din zonele dese­­cate. Se ştie că plantele aflate in aceste medii, mai puţin cu­noscute (bălţi, lacuri, mlaştini), au o productivitate mai mare de­cit plantele din mediul terestru, suplinind necesitatea de masă Victor Rareș (Continuare in pag. a ll-a)­­1 ACTUALITĂȚI COMERCIALE CONTRACTAREA PRODUSE­LOR METALO-CHIMICE PEN­TRU ANUL 1971 In aceste zile au loc în Capitală, lu­crările de contractare a fondului de măr­furi metalo-chimice destinat desfacerii in cursul anului 1971. O primă remarcă ce se poate face în legătură cu actualele întîlniri dintre comerţ şi industrie : sor­timentele propuse spre contractare sunt mult îmbogăţite ; s-au îmbunătăţit, de asemenea, calitatea produselor şi a for­melor de prezentare şi ambalare etc. Să sperăm că aceste constatări le vor remarca şi cumpărătorii în magazine. SPECIALITATEA CASEI­­ PO­RUMBEII Bufetul „Vizirul“, din str. Sfinţii Apos­toli nr. 29, va deveni în curînd o uni­tate cu specific unic. Pe lingă alte pre­parate culinare şi de grătar, consuma­torii vor putea servi aici şi cîteva feluri de mîncăruri pregătite din... porumbei. USTENSILE DESTINATE UNI­TĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ Laboratoarele şi unităţile de producţie ale alimentaţiei publice utilizează cu­rent, în procesul de pregătire al pre­paratelor, diverse ustensile şi aparate. Acestea sunt confecţionate, de obicei, de întreprinderi ale industriei locale sau de unităţi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti. Pentru a crea întreprinderilor de ali­mentaţie publică posibilităţi mai largi de informare şi a înlesni totodată .Schi-R. Groapă (Continuare in pag. a ll-a) Prezenţe româneşti peste Hotare Intre 31 august şi 5 septembrie, se desfăşoară la Bordeaux (Franţa) cel de-al VI-lea Congres al Asociaţiei in­ternaţionale de literatură comparată, la care participă reprezentanţi ai tuturor statelor în care există centre constitui­te ale acestei asociaţii. Din partea ţării noastre vor participa zece specialişti în cercetarea comparativă a fenomenu­lui literar universal. Printre lucrările ce vor fi prezentate se numără cele aparţinînd lui Al. Dima („Relaţia lite­ratură—societate în concepţia criticii şi teoriei literare româneşti”) ; I. C. Chi­­ţimia („Fabula mediteraneană esopică în citeva literaturi europene“) ; Ion Zamfirescu („Literatura română veche în cadrul culturii mediteraneene“) ; Vera Călin („Condiţii favorabile dezvoltării u­­nei noi retorici“) ; M. Novicov („Opera literară ca relaţie socială“) ; Tatiana Nicolescu ; Paul Cornea etc. La Con­gres se va face, de asemenea, afilierea Comitetului român pentru literatură DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CELUI DE-AL XVI-lea CONGRES INTERNAŢIONAL DE FIZICĂ AMPERE Azi dimineaţă, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală, s-au deschis lucrările ce­lui de-al XV­­-lea Congres inter­naţional de fizică AMPERE. A­­ceastă reuniune ştiinţifică de ma­re prestigiu, la care participă pes­te 600 de savanţi de reputaţie mon­dială şi specialişti de seamă din peste 30 de ţări ale lumii, îşi des­făşoară lucrările sub înaltul pa­tronaj al preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu. Cel de-al XVI-lea Congres in­ternaţional AMPERE este organi­zat de către Institutul de fizică atomică Bucureşti, sub egida Co­mitetului de Stat pentru Energia Nucleară, Academiei, Ministerului Invăţămîntu­lui, Consiliului Naţio­nal al Cercetării Ştiinţifice, Aso­ciaţiei internaţionale AMPERE, A­­genţiei internaţionale, pentru ener­gia atomică şi Societăţii europene de fizică. Congresul va dezbate, timp de cinci zile probleme de deosebită actualitate în fizica mo­dernă în domenii care au permis descoperirea unor metode noi de investigare a structurii materiei şi realizarea unor aplicaţii de o deo­sebită importanţă pentru ştiinţă şi tehnică. In aplauzele asistenţei, în pre­zidiul Congresului au luat loc pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, prim-vicepreşedin­­tele Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeţ, preşedintele Consiliului E­­conomic, Manea Mănescu, membri ai guvernului, precum şi persona­lităţi de seamă ale fizicii moder­ne din ţară şi de peste hotare. (Continuare in pag. a IV-a) SE APROPIE DE SFÎRŞIT DUBLAREA LINIEI FERATE BUCUREŞTi-CONSTANŢA De la Întreprinderea de construcţii căi ferate suntem­ informaţi asupra unor succese obţinute în modernizarea reţe­lei feroviare. Zilele trecute, constructorii au atacat lucrările de dublare a liniei pe ultimele tronsoane, dintre staţiile Pantelimon şi Feteşti. Încheierea acestor lucrări va conduce la terminarea du­blării liniei de cale ferată Bucureşti — Constanţa. In acelaşi timp au început şi lucrările de sistematizare a triajelor Bucureşti II, Ciulniţa şi Videle. Astăzi, la prînz, a avut loc, în sala I.R.R.C.S. din str. M. Eminescu nr. 8, vernisajul expoziţiei de fotografii din R.D. Vietnam, deschisă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Re­publicii Democrate Vietnam. ­ încetarea activităţii unor ştranduri Incepind de mîinie, 2 septembrie, ştrandurile Băneasa, Tei, Ciurel şi 16 Februarie, îşi încetează activitatea. Restul ştrandurilor continuă să func­ţioneze cu toate mijloacele de deser­vire. • LICEUL NR. 35 CU PRO­GRAM DE EDUCAŢIE FIZICA din calea Dorobanţilor nr. 163 (tel. 33,42.51) primeşte înscrieri pentru clasa a V-a. Avînd profil special, cursurile şcolii se ţin numai di­mineaţa şi pot fi frecventate de copii din toate sectoarele Capitalei. • Datorită lucrărilor de re­vizie a CET Grozăveşti şi a ma­gistralelor de termoficare, I.D.G.R. face cunoscut abona­ţilor săi din cartierele Drumul Taberei, Militari, Splaiul Inde­pendenţei, calea Griviţei, bd. 1 Mai că pe perioada 1—25 septembrie a.c., va fi oprită furnizarea apei calde menajere. în aşteptarea toamnei BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 18 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 25 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se va menţine în general frumoasă cu cerul variabil. Tendință de ploaie slabă. Temperatura minimă nu va coborî sub 14 gra­de, iar maxima va urca intre 24—26 grade. Pentru 3, 4, 5 sep­tembrie : Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vint în general slab. .x\\N\\\\\^ Lmm • Au început înscrierile la Universitatea populară Bucureşti Azi dimineaţă au început, la Sala Dalles, înscrierile pentru noul an de invăţâmînt — care va începe la 4 oc­tombrie — al Universităţii populare Bucureşti. Pînă la jumătatea acestei luni se primesc înscrieri numai pentru cursurile de cultură generală. Menţio­năm că, pe lingă cursurile ce s-au des­făşurat anul trecut (Literatura universa­lă, Teatru, Cultură cinematografică, Arta plastică, Economie mondială, Civilizaţia şi cultură europeană etc..) vor f ini­ţiate altele noi. AVANCRONICA Doi premiaţi despre trofeele lor 1. Ce a însemnat pentru dv. trofeul obţinut la Concursul Enescu?? 2. Ce evenimente deosebite au marcat cariera dv. de la data pre­mierii în Bucureşti ? 3. Ce importanţă atribuiţi concursurilor internaţionale, şi în special Concursului Enescu, în dezvoltarea artei interpretative ? Nina Beilina Semion Snitkovski • Premiul I la concursul de vioară — 1961 1. A fost primul meu concurs interna­ţional şi totodată primul trofeu cişti­­g­it. Succesul obţinut în 1961 a însemnat o cotitură in cariera mea. 2. Următoarele evenimente au fost lau­rii cuceriţi la cele două concursuri la care am participat in anii 1962 („Ceai­­kovski“ — Moscova) şi 1963 („Margue­rite Long — Jacques Thibaud“ — Paris). Am Întreprins apoi turnee în ţările Americii Latine (1967, 1969) şi în toate ţările socialiste, printre care şi România, unde am concertat la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov in 1963. Pentru (Continuare in pag. a ll-a) • Premiul I la concursul de vioară — 1958 ). Premiul­­ pe care l-am primit, „ex aequo“ cu violonistul român Ştefan Ruha, a însemnat pentru mine înce­putul carierei de artist concertist. 2. Am concertat în numeroase ţări ale Europei şi ale Asiei. In U.R.S.S. am sus­ţinut adeseori recitaluri şi concerte. Pre­dau vioara la Conservatorul „Ceai­­kovski“ din Moscova. In 1963 am obţinut medalia de aur la concursul internaţio­nal de la Bruxelles, iar in 1967 miedalia de aur a Fundaţiei internationale „Eugene Ysaye“. 3. Concursurile internaţionale ajută la stabilirea unor contacte între interpreţii E. Elian (Continuare in pag. a ll-a) NEGLIJENŢA - principala cauză a accidentului de muncă Numai in semestrul I al acestui an, in Capitală, s-au cheltuit, pentru asigu­rarea protecţiei muncii, peste 100 milioane de lei. In multe întreprinderi funcţionează compartimente speciale, încadrate cu ingineri care primesc salariu exclusiv spre a se ocupa de aplicarea măsurilor care creează condiţii de securitate deplină a muncii. Mă­suri ample sunt luate incă din faza de proiectare a construcţiilor sau utilajelor. Nu există strung, cazan de abur, cuptor, vehicul, nu există agregat care să nu aibă incluse — indiferent de costul lor — dispozitivele de siguranţă menite să elimine orice pericol funcţional. Această preocupare răspunde elocvent principiului esenţial al societăţii noastre : grija faţă de om. Este de relevat, in acest context, practica pozitivă a unor conduceri de întreprinderi cum sunt „Electromagnetica“, I.O.R , „Prefabricate-Pro­­gresul“, Combinatul de confecţii şi tricotaje, „Antrefrig“ etc. care — in pofida com­plexităţii instalaţiilor utilizate — nu au mai înregistrat de multă vreme accidente grave, tocmai datorită rigurozităţii şi seriozităţii de care dau dovadă in­direcţia res­pectării şi aplicării întocmai a normelor de tehnica securităţii (N.T.S.). De ce nu renunță constructorii de drumuri la... pasul de melc? In repetate rînduri am semnalat în ziarul nostru modul defectuos în care decurg unele lucrări de mo­dernizare a străzilor din diverse zone ale Capitalei. Subliniam ritmul necorespunzător, calitatea, uneori, mai mult decit relativă a execuţiei, faptul că, inclu­siv în cazul şantierelor încheiate, nu puţine din ar­terele modernizate nu au aspectul aşteptat şi nu o­­feră acele optime condiţii de circulaţie — pentru care s-au investit sume importante — neexistînd nici garanţia durabilităţii. Răspunzîndu-ne la unul dintre aceste articole, ing. GABRIEL CERNESCU, directorul întreprinderii de drumuri şi poduri Bucu­reşti, ne declara, în urmă cu aproximativ două luni : „Intr-adevăr, pe şantierele noastre mai apar unele deficienţe, datorate în bună măsură lipsei de con­trol şi supraveghere din partea cadrelor de condu­cere de pe şantiere şi puncte de lucru, superficialită­ţii unor salariaţi, lipsei de continuitate în execuţia unor lucrări etc. Pentru a te înlătura, am revizuit sistemul de organizare şi dotare a punctelor de lucru, modul de aprovizionare cu materiale, iar la unele operaţii tehnologice am extins lucrul în două schim­buri. Măsuri corespunzătoare am luat şi pentru ur­mărirea calităţii materialelor folosite şi — implicit — a lucrărilor propriu-zise. Sunt inadmisibile irosi­rea materialelor datorită unor vicii de construcţie şi ivirea necesităţii unor remedieri scurt timp după darea în folosinţă a lucrărilor. Aplicînd măsurile enunţate vom contribui la realizarea unor drumuri calitativ superioare, care să reziste ani îndelungaţi fără repa­raţii“. Alăturăm acestei declaraţii optimiste un citat dintr-o cerere, datată 28 august a.c. şi înaintată directorului Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi a Capitalei, beneficiarul lucrărilor executate de I.D.P.R. . „Subsemnatul ing. ALEXAN­DRU CIOABA, rog a fi considerat demi­sionat, deoarece prezenţa mea ca diri­ginte pe şantierul I.D.P.R. d­in str. ştir­bei Vodă a devenit inutilă. In nenumă­rate rinduri am atras atenţia constructo­rilor asupra calităţii deficitare a lucră­rilor pe care le execută. Insă anoma­liile s-au perpetuat. Nu a fost luată în considerare nici cel puţin dispoziţia dată de o comisie formată din reprezentanţi ai D.G.C.M. (forul tutelar ai I.D.P.R.), ai D.D.S.V. şi ai serviciului C.T.C. din I.D.P.R. Pe şantier continuă să nu se respecte normele elementare ale proce­sului tehnologic...“ Nu subscriem la soluţia adoptată­­de inginerul Cioară — demisia — dar re­ţinem esenţa sesizării sale pentru că puse cap la cap, cele două afirmaţii sunt contradictorii — contradicţie care este subliniată şi de realitatea existentă nu numai de pe şantierul respectiv ci şi de altele pe care le-am vizitat. Am avut impresia — vizitind cîteva şantiere — că ne aflăm pe zone de lucru părăsite de îndelungată vreme. Splaiul Independenţei (intre uzina „Se­mănătoarea“ şi podul Grozăveşti), str. Niţu Vasile de pildă — erau­ desfundate cu mormane de pămint, piatră, nisip. Gh. Niculiţă Petru Calapodescu (Continuare in pag. a lit-a) PROFILAXIE FORMALĂ Totuşi, CU toate eforturile materiale şi organizatorice generale, se înregis­trează, încă, accidente de muncă. De ce? Să pornim de la o constatare : foarte multe din fişele de instruire NTS „indi­viduale“, controlate în ultima vreme nu poartă viza de verificare a personalului din conducerea întreprinderilor şi insti­tuţiilor. Nu facem din consemnarea a­­cestei realităţi o pledoarie pentru feti-» Aurel Radu C. Petru (Continuare in pag. a lll-a) Programarea apartamentelor din disponibilităţi • Oficiul pentru construirea de lo­cuinţe proprietate personală anunţă că la sediul Oficiului s-a afişat progra­marea contractării apartamentelor din disponibilităţi — confort I. In perioada contractării, începînd de miercuri 2 sep­tembrie a.c., eliberarea contractelor pen­tru blocurile anunţate se face între orele 18—20 (in loc de 12—15), cu excepţia zi­lei de sîmbătă cînd această operaţiune se va face între orele 8—12.

Next