Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)
1970-09-01 / nr. 5294
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5294 4 PAGINI 30 BANI Marţi 1 septembrie 1970 Produsele noi„cărţi de vizită“ ale competenţei IpII1 II Inginerul Andrei Pedimonte de la Uzina de maşini grele — unitate reprezentativă pentru titlul Capitalei de metropolăindustrială — ne informează despre realizarea în ultimul '"timp a unor tipuri de oţeluri superioare, cu caracter de „premieră“ pentru industria noastră metalurgică. Nu vom intra in amănunte tehnice. Vom spune doar că unul dintre acestea este oţelul din care se confecţionează rotorii uriaşei turbine de 330 MW, care va echipa cea mai mare termocentrală din ţară — la Rovinari. Date fiind solicitările deosebite la care vor fi supuşi aceşti rotori, ne spune inginerul Pedimonte, noul tip de oţel are drept caracteristică principală o mare stabilitate în temperaturile ridicate. Compoziţia sa chimică, tehnologia de forjare şi tratamentul termic au constituit obiectul unei preocupări deosebite din partea metalurgilor uzinei. Lucru lesne de înţeles: în vizita făcută la hala de turboagregate, unde se prelucrează piesele viitoarei turbine, unul dintre rotori ni se înfăţişa, pe o lungime de peste 1oc, gros cu trunchiul unui stejar secular... Paul Lamport (Continuare in pag. a II-a) Constant, neîntrerupt, întreprinderile industriale susţin în examen — crearea de produse noi. Este un examen al maturităţii tehnice şi, nu mai puţin, unul al spiritului gospodăresc. In industria constructoare de maşini, chimică, producătoare de bunuri de larg consum, numărul noutăţilor este, anual, de ordinul miilor. Expresie nemijlocită a progresului tehnic — social, prin consecinţe — această activitate caracterizează şi majoritatea covîrşitoare a întreprinderilor bucureştene. Cîteva secvențe — în rîndurile de mai jos. .m\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m Noi cazane de mare capacitate pentru industria chimică, realizate la unitatea II a Uzinei mecanice de utilaj chimic. De mai mulţi ani a intrat în tradiţia vieţii noastre artistice organizarea, de către Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a concursurilor „Vasile Alecsandri" şi „Ion Vidu*, urmărind stimularea creaţiei original® în domeniile dramaturgiei In avanpremiera Două concursuri de creaţie artistică şi cântecului de masă. Lansate recent, noile ediţii ale acestor competiţii capătă o deosebită semnificaţie, prin faptul că se înscriu printre manifestările menite ■să cinstească cea de a 50-a aniversare a înfiinţării Partidului Comunist Român. A-— A? dori din capul locului, să precizez că ambele concursuri au drept scop îmbogăţirea continuă, cu lucrări de reală valoare, a repertoriului formaţiilor teatrale şi muzicale de amatori de la oraşe şi sate. Cine răsfoieşte cele trei colecţii de teatru şi culegerile de cîntece editate pînă acum de Casa centrală a creaţiei populare — volume alcătuite în bună parte din lucrări premiate şi selectate în urma fiecărei ediţii a concursurilor — îşi poate face lesne o imagine concludentă despre modul în care competiţiile au contribuit atît la stimularea creaţiei originale, cit şi la îmbogăţirea şi diversificarea repertoriului teatral şi muzical. Ca să subliniez interesul stîrnit de concursuri în rîndul Eugen Comarnescu (Continuare in pag. a ll-a) dresîndu-ne tovarăşului NICOLAE NISTOR, directorul Casei centrale a creaţiei populare (instituţie prin intermediul căreia se organizează concursurile), l-am rugat să ne furnizeze amănunte, despre ediţiile 1970. Apropo de Maturitate OCTAV PANCU-IAŞI Privită strict din unghiul biologului, maturitatea este virştii deplinei dezvoltări fizice, nu numai precedînd tinereţea, dar şi despărţindu-se de ea, precum in povestea mitică a zămislirii noastre, apele de pămint. Psihologul, ceva mai puţin categoric, deşi nici el n-ar putea confunda — din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale — maturitatea cu altă virstă, tot mai e in stare să facă un rabat, admiţind că un tinăr îşi poate lărgi orizontul spiritual şi îşi poate adinei cunoştinţele, astfel incit, acordindu-i-se girul maturităţii, să i se ofere un galon dobîndit pe merit. Dar să-i lăsăm pe biologi şi pe psihologi să-şi vadă de treburile lor (au destule şi se descurcă şi fără ajutorul nostru) şi să ne amintim (pentru că uneori mai uităm) că se poate vorbi şi de o maturitate civică. Iar aceasta aproape că nu cunoaște delinii(Continuare In Vug alla) INFORM pe tot globul Cenuşa otrăvitoare a vulcanului Hekla Cercurile ştiinţifice şi fermierii din Islanda manifestă o profundă îngrijorare faţă de un fenomen al naturii nemaiîntâlnit, celpuţin în decursul ultimelor generaţii. Vulcanul Hekla ameninţă cu poluarea insulei pe o scară mult mai mare decit actuala poluare industrială ce alarmează pe ecologii din întreaga lume. Cînd Hekla, vulcan situat in sudul Islandei, la o altitudine de 1 491 metri a Început să erupă în primele I. A. (Continuare in pag. a IV a) Incepind de miine, ţara noastră găzduieşte un simpozion internaţional consacrat problemelor productivităţii biologice a macrofitelor acvatice şi palustre. Iată ce ne spune tov. prof. Aurel Banu, secretarul general al comitetului de organizare, coordonatorul sectorului biologie-geografie al Academiei, în legătură cu acest eveniment ştiinţific . La lucrările simpozionului, care este organizat de Programul Biologic Internaţional (I.P.B.), for ştiinţific aflat sub egida UNESCO, vor participa 55 de specialişti din Simpozion internaţional de biologie a macrofitelor ţările Americii Latine, S.U.A., Japonia, Australia, Noua Zeelanda, India, Anglia, Franţa, R.F.G., etc. Intre personalităţile ştiinţifice prezente, se numără şi prof. dr. Rjoska, preşedintele I.P.B. Obiectivul simpozionului ? Ne propunem un larg schimb de opinii in privinţa cercetărilor efectuate asupra vegetaţiei din zonele desecate. Se ştie că plantele aflate in aceste medii, mai puţin cunoscute (bălţi, lacuri, mlaştini), au o productivitate mai mare decit plantele din mediul terestru, suplinind necesitatea de masă Victor Rareș (Continuare in pag. a ll-a)1 ACTUALITĂȚI COMERCIALE CONTRACTAREA PRODUSELOR METALO-CHIMICE PENTRU ANUL 1971 In aceste zile au loc în Capitală, lucrările de contractare a fondului de mărfuri metalo-chimice destinat desfacerii in cursul anului 1971. O primă remarcă ce se poate face în legătură cu actualele întîlniri dintre comerţ şi industrie : sortimentele propuse spre contractare sunt mult îmbogăţite ; s-au îmbunătăţit, de asemenea, calitatea produselor şi a formelor de prezentare şi ambalare etc. Să sperăm că aceste constatări le vor remarca şi cumpărătorii în magazine. SPECIALITATEA CASEI PORUMBEII Bufetul „Vizirul“, din str. Sfinţii Apostoli nr. 29, va deveni în curînd o unitate cu specific unic. Pe lingă alte preparate culinare şi de grătar, consumatorii vor putea servi aici şi cîteva feluri de mîncăruri pregătite din... porumbei. USTENSILE DESTINATE UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ Laboratoarele şi unităţile de producţie ale alimentaţiei publice utilizează curent, în procesul de pregătire al preparatelor, diverse ustensile şi aparate. Acestea sunt confecţionate, de obicei, de întreprinderi ale industriei locale sau de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Pentru a crea întreprinderilor de alimentaţie publică posibilităţi mai largi de informare şi a înlesni totodată .Schi-R. Groapă (Continuare in pag. a ll-a) Prezenţe româneşti peste Hotare Intre 31 august şi 5 septembrie, se desfăşoară la Bordeaux (Franţa) cel de-al VI-lea Congres al Asociaţiei internaţionale de literatură comparată, la care participă reprezentanţi ai tuturor statelor în care există centre constituite ale acestei asociaţii. Din partea ţării noastre vor participa zece specialişti în cercetarea comparativă a fenomenului literar universal. Printre lucrările ce vor fi prezentate se numără cele aparţinînd lui Al. Dima („Relaţia literatură—societate în concepţia criticii şi teoriei literare româneşti”) ; I. C. Chiţimia („Fabula mediteraneană esopică în citeva literaturi europene“) ; Ion Zamfirescu („Literatura română veche în cadrul culturii mediteraneene“) ; Vera Călin („Condiţii favorabile dezvoltării unei noi retorici“) ; M. Novicov („Opera literară ca relaţie socială“) ; Tatiana Nicolescu ; Paul Cornea etc. La Congres se va face, de asemenea, afilierea Comitetului român pentru literatură DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CELUI DE-AL XVI-lea CONGRES INTERNAŢIONAL DE FIZICĂ AMPERE Azi dimineaţă, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală, s-au deschis lucrările celui de-al XV-lea Congres internaţional de fizică AMPERE. Această reuniune ştiinţifică de mare prestigiu, la care participă peste 600 de savanţi de reputaţie mondială şi specialişti de seamă din peste 30 de ţări ale lumii, îşi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Cel de-al XVI-lea Congres internaţional AMPERE este organizat de către Institutul de fizică atomică Bucureşti, sub egida Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, Academiei, Ministerului Invăţămîntului, Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Asociaţiei internaţionale AMPERE, Agenţiei internaţionale, pentru energia atomică şi Societăţii europene de fizică. Congresul va dezbate, timp de cinci zile probleme de deosebită actualitate în fizica modernă în domenii care au permis descoperirea unor metode noi de investigare a structurii materiei şi realizarea unor aplicaţii de o deosebită importanţă pentru ştiinţă şi tehnică. In aplauzele asistenţei, în prezidiul Congresului au luat loc preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeţ, preşedintele Consiliului Economic, Manea Mănescu, membri ai guvernului, precum şi personalităţi de seamă ale fizicii moderne din ţară şi de peste hotare. (Continuare in pag. a IV-a) SE APROPIE DE SFÎRŞIT DUBLAREA LINIEI FERATE BUCUREŞTi-CONSTANŢA De la Întreprinderea de construcţii căi ferate suntem informaţi asupra unor succese obţinute în modernizarea reţelei feroviare. Zilele trecute, constructorii au atacat lucrările de dublare a liniei pe ultimele tronsoane, dintre staţiile Pantelimon şi Feteşti. Încheierea acestor lucrări va conduce la terminarea dublării liniei de cale ferată Bucureşti — Constanţa. In acelaşi timp au început şi lucrările de sistematizare a triajelor Bucureşti II, Ciulniţa şi Videle. Astăzi, la prînz, a avut loc, în sala I.R.R.C.S. din str. M. Eminescu nr. 8, vernisajul expoziţiei de fotografii din R.D. Vietnam, deschisă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii Democrate Vietnam. încetarea activităţii unor ştranduri Incepind de mîinie, 2 septembrie, ştrandurile Băneasa, Tei, Ciurel şi 16 Februarie, îşi încetează activitatea. Restul ştrandurilor continuă să funcţioneze cu toate mijloacele de deservire. • LICEUL NR. 35 CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA din calea Dorobanţilor nr. 163 (tel. 33,42.51) primeşte înscrieri pentru clasa a V-a. Avînd profil special, cursurile şcolii se ţin numai dimineaţa şi pot fi frecventate de copii din toate sectoarele Capitalei. • Datorită lucrărilor de revizie a CET Grozăveşti şi a magistralelor de termoficare, I.D.G.R. face cunoscut abonaţilor săi din cartierele Drumul Taberei, Militari, Splaiul Independenţei, calea Griviţei, bd. 1 Mai că pe perioada 1—25 septembrie a.c., va fi oprită furnizarea apei calde menajere. în aşteptarea toamnei BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 18 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 25 grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se va menţine în general frumoasă cu cerul variabil. Tendință de ploaie slabă. Temperatura minimă nu va coborî sub 14 grade, iar maxima va urca intre 24—26 grade. Pentru 3, 4, 5 septembrie : Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vint în general slab. .x\\N\\\\\^ Lmm • Au început înscrierile la Universitatea populară Bucureşti Azi dimineaţă au început, la Sala Dalles, înscrierile pentru noul an de invăţâmînt — care va începe la 4 octombrie — al Universităţii populare Bucureşti. Pînă la jumătatea acestei luni se primesc înscrieri numai pentru cursurile de cultură generală. Menţionăm că, pe lingă cursurile ce s-au desfăşurat anul trecut (Literatura universală, Teatru, Cultură cinematografică, Arta plastică, Economie mondială, Civilizaţia şi cultură europeană etc..) vor f iniţiate altele noi. AVANCRONICA Doi premiaţi despre trofeele lor 1. Ce a însemnat pentru dv. trofeul obţinut la Concursul Enescu?? 2. Ce evenimente deosebite au marcat cariera dv. de la data premierii în Bucureşti ? 3. Ce importanţă atribuiţi concursurilor internaţionale, şi în special Concursului Enescu, în dezvoltarea artei interpretative ? Nina Beilina Semion Snitkovski • Premiul I la concursul de vioară — 1961 1. A fost primul meu concurs internaţional şi totodată primul trofeu ciştigit. Succesul obţinut în 1961 a însemnat o cotitură in cariera mea. 2. Următoarele evenimente au fost laurii cuceriţi la cele două concursuri la care am participat in anii 1962 („Ceaikovski“ — Moscova) şi 1963 („Marguerite Long — Jacques Thibaud“ — Paris). Am Întreprins apoi turnee în ţările Americii Latine (1967, 1969) şi în toate ţările socialiste, printre care şi România, unde am concertat la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov in 1963. Pentru (Continuare in pag. a ll-a) • Premiul I la concursul de vioară — 1958 ). Premiul pe care l-am primit, „ex aequo“ cu violonistul român Ştefan Ruha, a însemnat pentru mine începutul carierei de artist concertist. 2. Am concertat în numeroase ţări ale Europei şi ale Asiei. In U.R.S.S. am susţinut adeseori recitaluri şi concerte. Predau vioara la Conservatorul „Ceaikovski“ din Moscova. In 1963 am obţinut medalia de aur la concursul internaţional de la Bruxelles, iar in 1967 miedalia de aur a Fundaţiei internationale „Eugene Ysaye“. 3. Concursurile internaţionale ajută la stabilirea unor contacte între interpreţii E. Elian (Continuare in pag. a ll-a) NEGLIJENŢA - principala cauză a accidentului de muncă Numai in semestrul I al acestui an, in Capitală, s-au cheltuit, pentru asigurarea protecţiei muncii, peste 100 milioane de lei. In multe întreprinderi funcţionează compartimente speciale, încadrate cu ingineri care primesc salariu exclusiv spre a se ocupa de aplicarea măsurilor care creează condiţii de securitate deplină a muncii. Măsuri ample sunt luate incă din faza de proiectare a construcţiilor sau utilajelor. Nu există strung, cazan de abur, cuptor, vehicul, nu există agregat care să nu aibă incluse — indiferent de costul lor — dispozitivele de siguranţă menite să elimine orice pericol funcţional. Această preocupare răspunde elocvent principiului esenţial al societăţii noastre : grija faţă de om. Este de relevat, in acest context, practica pozitivă a unor conduceri de întreprinderi cum sunt „Electromagnetica“, I.O.R , „Prefabricate-Progresul“, Combinatul de confecţii şi tricotaje, „Antrefrig“ etc. care — in pofida complexităţii instalaţiilor utilizate — nu au mai înregistrat de multă vreme accidente grave, tocmai datorită rigurozităţii şi seriozităţii de care dau dovadă indirecţia respectării şi aplicării întocmai a normelor de tehnica securităţii (N.T.S.). De ce nu renunță constructorii de drumuri la... pasul de melc? In repetate rînduri am semnalat în ziarul nostru modul defectuos în care decurg unele lucrări de modernizare a străzilor din diverse zone ale Capitalei. Subliniam ritmul necorespunzător, calitatea, uneori, mai mult decit relativă a execuţiei, faptul că, inclusiv în cazul şantierelor încheiate, nu puţine din arterele modernizate nu au aspectul aşteptat şi nu oferă acele optime condiţii de circulaţie — pentru care s-au investit sume importante — neexistînd nici garanţia durabilităţii. Răspunzîndu-ne la unul dintre aceste articole, ing. GABRIEL CERNESCU, directorul întreprinderii de drumuri şi poduri Bucureşti, ne declara, în urmă cu aproximativ două luni : „Intr-adevăr, pe şantierele noastre mai apar unele deficienţe, datorate în bună măsură lipsei de control şi supraveghere din partea cadrelor de conducere de pe şantiere şi puncte de lucru, superficialităţii unor salariaţi, lipsei de continuitate în execuţia unor lucrări etc. Pentru a te înlătura, am revizuit sistemul de organizare şi dotare a punctelor de lucru, modul de aprovizionare cu materiale, iar la unele operaţii tehnologice am extins lucrul în două schimburi. Măsuri corespunzătoare am luat şi pentru urmărirea calităţii materialelor folosite şi — implicit — a lucrărilor propriu-zise. Sunt inadmisibile irosirea materialelor datorită unor vicii de construcţie şi ivirea necesităţii unor remedieri scurt timp după darea în folosinţă a lucrărilor. Aplicînd măsurile enunţate vom contribui la realizarea unor drumuri calitativ superioare, care să reziste ani îndelungaţi fără reparaţii“. Alăturăm acestei declaraţii optimiste un citat dintr-o cerere, datată 28 august a.c. şi înaintată directorului Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi a Capitalei, beneficiarul lucrărilor executate de I.D.P.R. . „Subsemnatul ing. ALEXANDRU CIOABA, rog a fi considerat demisionat, deoarece prezenţa mea ca diriginte pe şantierul I.D.P.R. din str. ştirbei Vodă a devenit inutilă. In nenumărate rinduri am atras atenţia constructorilor asupra calităţii deficitare a lucrărilor pe care le execută. Insă anomaliile s-au perpetuat. Nu a fost luată în considerare nici cel puţin dispoziţia dată de o comisie formată din reprezentanţi ai D.G.C.M. (forul tutelar ai I.D.P.R.), ai D.D.S.V. şi ai serviciului C.T.C. din I.D.P.R. Pe şantier continuă să nu se respecte normele elementare ale procesului tehnologic...“ Nu subscriem la soluţia adoptatăde inginerul Cioară — demisia — dar reţinem esenţa sesizării sale pentru că puse cap la cap, cele două afirmaţii sunt contradictorii — contradicţie care este subliniată şi de realitatea existentă nu numai de pe şantierul respectiv ci şi de altele pe care le-am vizitat. Am avut impresia — vizitind cîteva şantiere — că ne aflăm pe zone de lucru părăsite de îndelungată vreme. Splaiul Independenţei (intre uzina „Semănătoarea“ şi podul Grozăveşti), str. Niţu Vasile de pildă — erau desfundate cu mormane de pămint, piatră, nisip. Gh. Niculiţă Petru Calapodescu (Continuare in pag. a lit-a) PROFILAXIE FORMALĂ Totuşi, CU toate eforturile materiale şi organizatorice generale, se înregistrează, încă, accidente de muncă. De ce? Să pornim de la o constatare : foarte multe din fişele de instruire NTS „individuale“, controlate în ultima vreme nu poartă viza de verificare a personalului din conducerea întreprinderilor şi instituţiilor. Nu facem din consemnarea acestei realităţi o pledoarie pentru feti-» Aurel Radu C. Petru (Continuare in pag. a lll-a) Programarea apartamentelor din disponibilităţi • Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală anunţă că la sediul Oficiului s-a afişat programarea contractării apartamentelor din disponibilităţi — confort I. In perioada contractării, începînd de miercuri 2 septembrie a.c., eliberarea contractelor pentru blocurile anunţate se face între orele 18—20 (in loc de 12—15), cu excepţia zilei de sîmbătă cînd această operaţiune se va face între orele 8—12.