Informatia Bucureştiului, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 5320-5346)

1970-10-01 / nr. 5320

PROLETART DIX TOÂtfi JARDIE. UNIŢI-VĂl ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5320 4 pagini 30 bani Joi 1 octombrie 1970 f an nou an universitar a început lăzi. Profesorii şi studenţii­ —­ant­­renaţi de idealul unanim de a sluji politica partidului şi statului, de a Contribui cu elan­ţi competenţă la έnfăptuirea obiectivelor ce stau în aţa învăţămîntului nostru superior» (a programului de dezvoltare a ţării, aşa cum au fost ele fundament fete cu claritate de către Congre­sul al X-lea al partidului — au participat la entuziaste manifestări prilejuite de debutul într-un nou an pe muncă. De la studentul anului , care ţi-a început azi călătoria­­pasionantă prin generoasa cetate a ş­iştiinţei, pînă la studentul ultimului­­an, obişnuit cu lumea amfiteatrelor şi laboratoarelor, pregătindu-se pen* ‘tru un nou ţi hotărîtor examen 'examenul producţiei, al practicii —* toţi cei peste 150 000 de _ studenţi ai ţârii — români, maghiari, ger­mani — şi-au exprimat cu ocazia­­deschiderii noului an universitar ,hotărîrea de a fi la înălţimea grijii­­şi solicitudinii cu care se preocupă partidul şi statul de tînăra genera­lie, pentru multiplele condiţii de instrucţie şi educaţie ce le sînt puse la dispoziţie în vederea pre­gătirii şi formării lor ca specialişti *de înaltă calificare, ca demni şi pricepuţi constructori ai celei mai avansate societăţi din cire a cunos­cut omenirea în desfăşurarea sa —•­­societatea socialistă. Cadrele uni­versitare — de la tînărul asistent pînă la venerabilul profesor, care ia pregătit zeci de generaţii de spe­cialişti — şi-au exprimat, de aseme­­nea, angajamentul solemn ca, în a­­­cest an de învăţămînt, să aducă noi şi importante contribuţii la perfec­ţionarea invăţămîntului superior potrivit Directivelor Congresului al IX-lea, să formeze noi promoţii­­de specialişti, capabile să răspundă exigenţelor superioare pe care le pune azi dezvoltarea societăţii noastre româneşti. Prezenţa în mijlocul studenţilor şi profesorilor la sărbătoarea des­chiderii cursurilor universitare a conducătorilor de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae . Ceauşescu a prilejuit şi în acest an întâlniri emoţionante.­­ Studenţii celui mai mare centru Universitar al ţării — Bucureşti — au trăit azi, ca de altfel în fiecare dintre ultimii ani, un moment deo­sebit, avînd în această zi, festivă în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al parti­dului, pe tovarăşii: Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Ilie Verdeţ, Janos Fazekaş, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Leon­­te Răutu, Ştefan Voitec, Miron Con­­stantinescu, Ion Iliescu. „ Tineretul studios, corpul profeso­ral, văd în aceasta o cinstire ce se aduce şcolii superioare, o dovadă elocventă a preţuirii pe care i-o a­­cordă partidul şi statul, întregul popor, rolul ei in opera de făurire a societăţii socialiste, multilateral dezvoltate. Răspunsul lor la această Încredere s-a materializat în căldu­roasa primire pe care au făcut-o pretutindeni tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, expresie a de­votamentului şi ataşamentului pro­fund faţă de politica marxist-leni­­nistă a partidului nostru, a încre­derii în viitorul socialist al patriei. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători­­de partid şi de Stat a început la facultatea de construcţii civile şi­­industriale. La sosire, oaspeţilor li se face o emoţionantă primire. Studenţii şi corpul didactic al institutului scan­dează cu căldură „Ceauşescu — P.C.R.“, mărturie vibrantă a dra­gostei neţărmurite faţă de parti­dul nostru comunist, faţă de conducătorul iubit al partidu­lui şi statului­­ nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care în fruntea partidului şi a ţării militează cu exemplară pasiune ■ revoluţionară pentru victoria socialismului, pentru făurirea unui destin luminos pat­­triei noastre, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate, a unei societăţi de înaltă civilizaţie şi bunăstare, de afirmare liberă şi plenară a personalităţii umane. Se aud urale şi­ aplauze prelungi. Conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, de rectorul institutului, membrii sena­tului, numeroase cadre didactice ale institutului. In timp ce corul into­nează tradiţionalul „Gaudeamus“, un grup de studente oferă buchete de flori. Pe frontispiciul clădirii pe care oaspeţii o vizitează,, este înscrisă pe un panou urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Aceeaşi urare izvorîtă din inimă, exprimînd sen­timentele unanime ale corpului pro­­ffesoral şi ale celor 5 000 de studenţi ai institutului, este rostită de prof. univ. dr. ing. Radu Prişcu, rectorul institutului. în holul de onoare al facultăţii, oaspeţii­ sunt invitaţi să viziteze o expoziţie de fotografii, grafice şi alte materiale documentare, care ilustrează dezvoltarea înv­ăţămlntu­lui superior tehnic de construcţii. Rectorul institutului prezintă aspec­te esenţiale ale activităţii acestei importante unităţi de învăţămînt superior creată în anul 1948, care continuă tradiţia remarcabilă a Şcolii de poduri şi şosele, de la a cărei înfiinţare s-a împlinit recent un secol. In cadrul celor cinci fa­cultăţi ale institutului, se pregătesc viitori ingineri şi subingineri con­structori de clădiri civile şi indus­triale, de căi ferate, drumuri şi po­duri, de sisteme hidrotehnice, insta­laţii, maşini şi utilaje în construc­ţie etc, cei care se vor înrola în continuare în marele detaşament al constructorilor de azi şi de mîine ai României socialiste. Se înmânea­ză tovarăşului Nicolae Ceauşescu un pergament, al cărui text mar­chează vizita secretarului general al partidului în această veche şi pres­tigioasă citadelă a învăţămîntului superior. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să semneze în cartea de onoare a institutului. In continuare se vizitează o ex­poziţie de proiecte de diplomă. Sunt prezentate cele mai valoroase lu­crări ale absolvenţilor. Realizarea de baraje şi sisteme hidrotehnice, reţele de irigaţii, hale industriale, sistematizările de oraşe, clădiri şi ansambluri, săli de sport şi expo­ziţii, cinematografe, spitale, dru­muri, poduri, căi ferate, aeropor­turi, porturi, instalaţii, maşini şi utilaje de construcţii sunt, cîteva atestări concrete ale preocupării cadrelor, didactice, a studenţilor de a apropia învăţământul de produc­ţie. Conducătorii de partid şi de stat sunt informaţi­­ că autorii pro­iectelor lucrează efectiv pe şantiere la concretizarea planurilor făcute de ei. In expoziţie sunt, de ase­menea, prezentate manuale, lucrări de cercetare ale cadrelor didactice şi studenţilor, bibliografia necesară executării proiectelor de diplomă. In discuţiile pe care le poartă cu corpul didactic, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se ia noi şi hotărîte măsuri pentru legarea mai puternică a învăţămîntului teo­retic cu practica. Oaspeţii se­ îndreaptă apoi spre­­ laboratorul de mecanica construc­ţiilor, dotar­eu, instalaţii şi apara­­taje moderne. Şeful, catedrei, acad. prof. dr. ing. Ştefan Bălan, prezintă modul de organizare a activităţii laboratorului, gradul de dotare, lucrările principale de cercetare ce se realizează, aici. Un­ grafic pe care sunt marcate construcţii din diver­se judeţe ale ţării — exploatări mi­niere, uzine şi combinate indus­triale, electrificări de căi ferate, staţii de pompare a apei etc. înfă­ţişează obiective la a căror înfăp­tuire catedra şi-a adus contribuţia rezolvînd o seamă de probleme teh­nice. In continuare se vizitează La­boratorul de geotehnică, laborator care, prin dotare şi organizare, face dovada concretă a preocupării pen­tru asigurarea unei temeinice pre­gătiri de specialitate a studenţilor, antrenării lor încă de pe băncile institutului în activitatea de pro­ducţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de desfăşurarea proce­sului de învăţămînt, de aportul pe care aceste laboratoare şi-l aduc la pregătirea studenţilor, de eficienţa practică a cercetărilor efectuate de corpul profesoral şi studenţi. Conducătorii de partid şi de stat vizitează moderna cantină şi cămi­nul facultăţii, care demonstrează spiritul gospodăresc, grija pentru asigurarea unor bune condiţii de viaţă şi muncă tineretului studios. De-a lungul aleii care conduce spre aceste moderne clădiri, sute de studenţi, români şi străini, aclamă pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, flutură eşarfe roşii şi tricolore. In aclamaţiile sutelor de studenţi, oaspeţii se îndreaptă spre Spi­talul clinic de pediatrie „Emilia Itza“, impunător , edificiu realizat după cele mai moderne norme ar­hitectonice, în cadrul căreia îşi de­.Continuare în pag. Vizitînd expoziţia de la Facultatea de construcţii civile şi industriale Pfi tot Barcy.tt.uL vizitei, tovoresu! Mcalae £ggus«sgy şi csilajli conducători de partid şi de stat au fost întîmpinaiţi cu nestăvilit entuziasm de către tinerelul studios şi corpul profesoral. -W\­JdJ f»10 1 N- Dvmîk­weu Incepind de miine, 2 octombrie, O.C.L.­ „Tehnometal“ Bucureşti va in­troduce o nouă formă de servire a cumpărătorilor: vînzarea la domici­liu a unor aparate de folosinţă înde­lungată. In acest scop s-a înfiinţat casa de comenzi „Dioda" ce va func­ţiona în cadrul magazinului de spe­cialitate din bd. 1 Mai nr. 126. In ce constă noua formă de servi­re ? Cetăţenii care doresc să cum­pere­ frigidere, aspiratoare, maşini de spălat, maşini de cusut, aparate de radio pot solicita telefonic, la nu­mărul 18 48 26, tipul respectiv de ma­şină sau de aparat, înregistrând ce­rerea, reprezentanţii casei de comenzi „Dioda” se vor deplasa la domiciliul cumpărătorilor, la orele stabilite de comun acord, dar nu mai tirziu de 48 ore de la primirea solicitării,, cu obiectul dorit. Acasă, aparatelor li se va face proba de funcţionare şi vor fi instalate. Tot la domiciliu se vor întocmi, în baza adeverinței com­pletate de cumpărători, toate formele de vînzare-cumpărare în rate, ce se completează de obicei la magazin, sau de vinzare cu plata în numerar. Pentru transportul la domiciliu al obiectelor solicitate, casa de comenzi „Dioda“ va percepe o taxă de 10—15 lei, în funcţie de dimensiunile apara­tului. Comenzile se vor primi la te­lefonul amintit în fiecare zi de la orele 8 şi numai de la cumpărătorii care au domiciliul în raza municipiu­lui Bucureşti. De serviciile casei de comenzi „Dio­da“ vor putea beneficia însă şi cetă­ţenii care domiciliază în alte localităţi din ţară. In cazul cind aceştia nu gă­sesc la unităţile de specialitate unele piese de schimb pentru aparate de radio, televizoare, picupuri şi m­agne­­tofoane, se vor adresa in scris uni­tăţi, „Dioda“. Idiesa cerută va fi ex­pediată la adresa indicată, plata ur­­mînd să se facă la primirea ei. R. Groapa De miine se înființează »Casa de comenzi „Dioda“ •] La întreprinde­rea „Granitul“ se lucrează intens la organizarea unui poligon de prefabri­cate (panouri mari) care va asigura a­­nual o producţie de 45 000 de mc. prefa­bricate (2 200 apar­tamente convenţio­nale). Noul poligon va intra în funcţiu­ne în prima­ parte a anului viitor.­­ Inginerii Con­stantin Popa şi Mircea Constanti­­nescu au realizat, o instalaţie destinată încălzirii spaţiilor de lucru în perioada anotimpului v­igu­­ros. Instalaţia­­ pre­zintă numeroase­­ a­vantaje : montajul se execută rapid, pericolul de incen­diu este complet eliminat, funcţio­nează în regim con- Agenda construcţiilor tinuu, sau,, intermi­tent şi poate folosi mai, multe feluri­ de combustibil. Experi­mentarea sa în cadrul I.C.M. nr. 2 s-a sol­dat cu bune rezul­tate , economii a­­nuale de 572 000 lei.­­ Nu de mult, ia­r tronsonul de 340 m al apeductului Roşu- Nord hidrotehnicie­nii au început pro­­­­bele­­ tehnologice. Supuse încercărilor hidraulice instala­ţiile s-au comportat foarte bine. La rea­lizarea acestui o­­biectiv s-au folosit tuburi prefabricate vibrovacuumate cu diametrul de 2 200 mm.­­ In luna septem­brie 1969 a început construcţia unui nou obiectiv indus­trial . Fabrica de bioxid de carbon şi băuturi răcoritoarei Lucrările au intrat în stadiu de fini­sare, constructorii , de la I.C.M. nr. 1 creîndu-şi astfel condiţiile necesare pentru îndeplinirea angajamentului de a scurta durata de execuţie cu 4 luni. ADUNĂRILE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI In Capitală, ca şi în întreaga ţară, în­cep azi (desfăşimndu-se pînă la 15 no­iembrie) adunările pentru dări de seamă şi alegeri în grupele de partid şi organi­zaţiile de bază ale partidului din între­prinderi, instituţii, şcoli, cartiere şi co­munele suburbane ale municipiului. In continuare, pînă la 13 decembrie, vor avea loc adunările şi conferinţele organi­zaţiilor de partid din marile întreprinderi şi instituţii republicane conduse de comi­tetele de partid de gradul I, ale celor organizate pe ramuri şi din învăţămân­tul superior. Desfăşurîndu-se în cadrul termenelor prevăzute de Statutul P.C.R., actualele adunări şi conferinţe constituie un mo­ment important în viaţa organizaţiilor, de partid, o expresie elocventă a respectă­rii principiilor in­­formelor democratice proprii vieţii interne de partid. Ele au un rol determinant în ansamblul efor­turilor conducerii partidului pentru în­deplinirea hotărârilor Congresului al X- lea, pentru perfecţionarea întregii activi­tăţi de partid şi a colectivelor din între­prinderi şi instituţii. Adunările şi confe­rinţele pentru dări de seamă şi alegeri sunt chemate ca, printr-o temeinică şi responsabilă analiză a activităţii organe­lor şi organizaţiilor de partid, să deter­mine o mai int­ensă participare a comu­niştilor la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii partidului, la înfăptuirea Viaţa de partid obiectivului fundamental al programului elaborat de forumul suprem al partidu­lui : făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Totodată, dezbaterile ce au loc trebuie să ducă la creşterea rolu­lui conducător al organizaţiilor de partid, la dezvoltarea democraţiei interne, la a­­dincirea principiului muncii şi conducerii colective, la sporirea răspunderii cadre­lor — de partid şi economice — faţă de sarcinile şi atribuţiile ce le revin. Esenţial este ca fiecare adunare şi (Continuare in pag. a III-a) ,€*intar*d­"...La magazinele din cartierul Pajura II — Anchetă realizată în colaborare cu serviciul economic al I.M.M.B., şi-au dat concursul reprezentanţi ai Inspecţiei comerciale şi ai controlului obştesc de pe lingă Consiliul municipal al sindicatelor. — Poposim, dis-de-dimineață, în zona comercială a cartierului Pa­jura II — acolo unde, așa cum ne asigură un grup de cititori — „multe va avea să vadă“ Cîntarul nostru. Iată-l, de pildă, pe Florea Vasile, responsabilul magazinului de la­ Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a Iii-a) • Miine, la ora 19, va avea loc la librăria „M. Sadoveanu“ din bd. Ma­­gheru o intilnire a cititorilor cu acad. Victor Eftimiu, care va da autografe pe recent apărutul său volum 2 de Opere. Cind se va termina perioada de „rodaj" a reţelei de termoficare? Aşa cum arătam în ziarul nr. 5318 din seara zilei de 29 septembrie re­ţeaua de termoficare a început să furnizeze parţial căldură în locuinţe. In informaţia respectivă precizam că demarajul nu va putea cuprinde, de la început, întregul sistem­ de termo­­ficare, datorită condiţiilor tehnice spe­cifice. Intrucît am primit numeroase sesizări din partea unor cetăţeni din (Continuare in pag. a IIl-a) Modernele blocuri ridicate anul acesta in fața complexului ».Favorite din car­tierul „Drumul Taberei“» (prezentate in fotografia noastră) şi-au primit deja locatarii. • Alte rezultate din cupele europene de fotbal : Benfica Lisabona — Olimpia Liubliana 8—1 (în tur 1—1), Real Madrid — Hibernians Malta 5—6 (în tur 0—0), Stromgoset — F.C. Nantes 3—2 (în tur 0—3) — în „Cupa cupelor“ și A.C. Bilbao — Sparta Praga 1—1 (în tur 0—2), S.K. Beveren — Wiener A.K. 3—0 (2—0), An­­^OUléme­­— VítOl'l-* Ouitwara( 3—1 fîn tur 0—3), Florentina — Euch Chorzovy 2—0 (1—1) — în ».Cupa europeană a tir­­gurilor“. • ieri, la Plovdiv, echipa de fotbal Rapid a susţinut un meci amical cu formaţia Lokomotiv. Gazdele au obţinut victoria cu 2—1 (1—0). Golul bucureşte­­nilor a fost marcat de fu­ndăşul Codrea. • Atletul Papanicolau a obţinut în cadrul campionatelor naţionale dispu­tate la Atena rezultatul de 5,15 m la săritura cu prăjina. • Numeroşi spectatori au urmărit me­ciul atletic, disputat la Leicester între echipele de juniori ale Angliei Și R.F.G. Oaspeții au învins cu 118—92 puncte. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, tem­peratura , aerului a fost de 4 grade. . Maxima de ieri în aer a fost de 16 grade, iar minima din cursul nopţii de­­ 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vremea continuă să se încălzească uşor. Cer variabil la început, apoi se va înnora treptat, devenind favorabil ploii. Apropo de Om sau maşină DUMITRU SOLOMON Iată o dilemă la modă : om sau maşină ? Decu­rgînd din dezvoltarea formidabilă a ci­berneticii, din rolul imens al ştiinţei şi tehnicii în viaţa contemporană, dilema e pre­zentă continuu în calculele savanţilor, în dialogul dintre oamenii de ştiinţă şi oamenii de artă, în preocupările ce­tăţeanului mediu. Va înlocui maşina munca şi creierul li­man ? Cit de departe va mer­ge substituţia ? Cum vor e­­volua raporturile dintre om şi maşină în condiţiile auto­matizării ? Există cumva ris­cul să devenim sclavii ma­şinilor ? Citeva lucruri ne sunt, fi­reşte, limpezi de pe acum. Creierul electronic poate pi­lota avioane şi nave cosmice, poate cîştiga partide de şah in faţa unor parteneri în car­ne şi oase ori în faţa altor creiere electronice, poate tra­duce texte dificile. Există şanse de a ne bucura în vi­itor de ajutorul creierelor e­­lectronice în medicină, în di­rijarea circulaţiei, in invătă­­mint, în conducerea procesu­lui de producţie, in comerţ, în comunicaţii. Nu-i exclus să asistăm şi la meciuri de fot­bal, de un desăvîrşit fair play, intre echipe de roboţi. Ne este limpede, în acelaşi timp. (Continuare in pag. a II a) INFORMAŢIA pe tot globul ! La telefon, Locarno Tinereţea cinematografului la poalele munţilor San Gothard! Dacă soseşti dinspre centrul El­veţiei, de la Zürich, escaladind săl­baticii munţi San Gothard, Locarno iţi apare ca o paradoxală oază me­ridională într-un deşert de granit. Ţărmul exuberant al lacului Magiore, unde o frenetică inflorescenţă a în­vecinat palmierii cu sălciile noastre plângătoare, mimozele cu floarea de ■ gave, oleandrii cu măslinii, uimeş­te şi incintă privirea. Pentru a or­ganiza un festival, cinematografic aici, intr-un asemenea cadru, iţi tre­bui« curaj, fiindcă nu oricine poate spera să-l constrîngă pe vilegiaturist să renunţe la plăcerile naturii ge­neroase pentru ipoteticele satisfacţii ale sălilor întunecării. Şi totuşi, de 23 de ani încoace, Locarno găzduieş­te propriul său festival internaţional, fără ca publicul să-l fi părăsit. Publicul ? Dar trebuie să vedeţi cit de înţesate sint cele două vaste T. Coiranfii (Continuare in vaa. a 11 al

Next