Informatia Bucureştiului, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 5399-5421)

1971-01-04 / nr. 5399

INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­ Nr. 5399 4 PAGINI 30 BANI Luni 4 ianuarie 1971 Prima zi de munca în nou­ an, un nou­ cincinal—la startul unui nou deceniu D­EBUT VIGUROS, RITM DINAMIC Azi dimineaţă, Bucureştiul şi-a reluat activita­tea vie, trepidantă, de inimă industrială a ţării. Azi dimineaţă, sute de mii de mîini au salutat la strung, la planşetă, la gura cuptoarelor, la panourile de comandă ale instalaţiilor auto­matizate — începutul celui de-al 512-lea an al mereu întineritei cetăţi a lui Bucur. Azi dimi­neaţa, Bucureştiul a păşit împreună cu întreaga ţară într-un nou cincinal, într-un nou deceniu. , Prezenţi la ora startului în fabrici, uzine, şan­tiere, în institute­­de­ cercetări, am putut lua act de bucuria de viaţă, de entuziasmul în muncă, de încrederea în viitor, de multitudinea de sen­timente tonice sub semnul cărora şi-au început activitatea oamenii muncii din Capitală. Şi dacă ar fi să relevăm plusul de noutate al acestui an, manifestat încă din primele sale ore, ne-am referi în primul rînd la un spor de calitate umană, exprimat printr-un mai acut simţ al res­ponsabilităţii civice şi profesionale. Aşa cum ne cere — invitîndu-ne la autodepăşire — partidul. O călduroasă stringere de mini după... un an, în fața „candidatului“ la examen... Nu cunosc urare mai sim­ţ­ită, dar Durtîne o încărcătu­ră mai puternică de senti­mente, decit­­aceasta exprimată în trei cuvinte de o tainică sfială : „La multi ani !“ „La multi ani !“ îţi spun co­­pii arătaţi de sonerie — şi pentru prima dată că ini­ !La mulţi ani!“ ! AUREL­ BARANGA tiativa lor nu te supără — „La multi ani !“ — îti şopteş­te bobul de erîu svîrlit in stradă, ca o ploaie a belşu­gului. „La multi ani“ — co­şarul travestit festiv, toată lumea si fiecare urează seme­nului său cunoscut sau nu ! „La multi ani !“ Trebuie să fi fost un mare specialist în semantică inven­tatorul formulei de acum cîteva mii de ani, sau poate un inspirat poet de dimen­siunile aceluia care a scris pe scoarţă de copaci „Miori­ţa“, dacă a reuşit să concen­treze în trei cuvinte atîtea varii semnificaţii. Fiindcă „La mulţi ani !“ înseamnă sănătate şi cine nu e pătruns de importanţa ei ? „La mulţi ani !“ semnifi­­­că spor, şi cum să nu aderi la perspectivă ? „La mulţi ani !” echiva­lează cu realizarea dorinţelor celor mai cutezătoare, şi cum să nu-ţi dai asentimen­tul tău convins la o invitaţie devenită un complement al fericirii ? (Continuare în pag. a lll-a) PROIECTE PENTRU INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI La prima oră, blocul I.C.T.C.M era luminat puternic. în acest fundal, încă din stradă, se puteau distinge — pe verticala etajelor — siluetele oamenilor aplecate asupra planşetelor... In holul de la intrare răzbat vibraţiile labora­toarelor de la subsol... — Planul de studii şi proiectare al anului 1971 fiind in bună parte abordat înainte de termen — ne explică directo­rul tehnic al institutului, dr. ing. Va­sile Chiriţă — e şi normal să aflaţi în­tregul colectiv, la o oră atît de mati­nală, in plină activitate... Tematica ? Probleme de mare efica­citate economică pentru industria con­structoare de maşini. Şi astfel, aflu înţii, despre proiectarea unor cuptoare pentru încălzirea metalelor : un cuptor uriaş pentru încălzirea tablelor groase (co­mandat de Uzinele de maşini grele d­e „defalcat“ în planuri de calc , la Griviţa Roşie, chiar zilele acestea, va fi dat în funcţiune un alt cuptor pentru dimen­sionarea metalului­­ ..La un alt etaj, specialiştii îmi vor­besc despre preocuparea lor de a crea proiecte de utilaje disparate sau linii tehnologice complexe — care vor per­mite Uzinei de autoturisme din Piteşti să fabrice în ţară piesele necesare Daciei 1­300. Apoi, cercetări privind rea­lizarea unor elemente şi mecanisme de acţionare mecanică şi hidropneumatică (ceea ce va duce la fabricarea de serie a reductoarelor, pompelor hidraulice, sau distribuitoarelor atît de solicitate de industrie). Roxana Costache-Gîndu Ing. AUREL D. POPA, directorul Regionalei C. F. Bucureşti, despre: Măsuri pentru îmbunătăţirea transportului pe calea ferată • DUBLAREA LINIEI DE CENTURĂ • NOI TRIAJE • FLUX CONTEINERIZAT CONTINUU: AUTO-VAGON-NAVĂ • EXPE­DITORUL UNIC „încă din faza de studiu şi funda­mentare a sarcinilor ce ne revin in cincinalul 1971—1975 s-a desprins nece­sitatea devansării unor măsuri in ve­derea sporirii capacităţii de transport. Îndeosebi prin efectuarea unor lucrări de Investiţii. In acest context se În­cadrează lucrările de dublare a căii Ferate pe magistralele Bucureşti — Cra­iova (prin Titu şi prin Roşiori) şi Bucu­reşti — Constanţa , centralizarea elec­­tro­dinamică a staţiilor, montarea blo­cului de linie automat pe secţia Ploieşti — Urziceni — Slobozia, extinderea elec­trificării unor linii în complexele Bucu­reşti şi Ploieşti, sporirea capacităţii tria­jului Bucureşti, constrUirea actul triaj nou la Palas, legarea celor două por­turi din Constanţa printr-o linie de cale ferată, dezvoltarea şi sistematizarea sta­ţiilor Bucureşti-Basarab, Fieni, Jilava, Bl­ejoi etc. Unele lucrări au şi fost date în exploatare In 1970, iar altele urmea­ză să intre In exploatare In primul semestru al anului 1971. Din ace­laşi complex de măsuri fac parte Şi introducerea transporturilor transcontei­­nerizate, cu primul terminal realizat în Capitală, precum şi realizarea poligonu­lui şcoală pentru instruirea mecanizato­rilor feroviari și auto. Gh. Dorneanu (Continuate in pay. a III a) PROLETAR? DIN TOATE ȚĂRILE, CNIȚI-VA ! Moment inaugural O turnătorie are întotdeauna da­rul să sugereze ideea de geneză. Cu atit mai mult dînd prima zi a anului este şi pri­ma zi din viaţa unei turnătorii. A­m­ întilnit eveni­mentul, azi dimineaţă, la noua tur­nătorie a Uzinei de pompe. Preda­tă de constructori în ultimele ore ale anului trecut, turnătoria şi-a început activitatea­, de producţie o dată cu primul­­ schimb al acestei zile. Pe sutele de­ metri pătraţi ai unei hale morterne, unde conduc­tele pneumatice şi conveierele în­locuiesc transporturile manuale, • In secţia­ de croit a fabricii de mo­bilă „Militari“ a fost introdus, astăzi, in fabricaţie un nou model : măsuţa ele­nol „stil“. „Nou la acest produs nu este doar modelul — ne-a informat tov. EMA­NUEL CţIANA, inginerul şef al fabricii — ci şi finisajul mat, cu pori închişi, exe­cutat după o tehnologie modernă pe care o aplicăm incepind cu acest pro­dus, pe graficul de producţie am înscris livrarea, pe luna ianuarie, a 500 aseme­nea măsuţe. Demarajul primei zile este promiţător : ne Încadrăm în creşterea cu circa 3 la sută a volumului de pro­ducţie pe care urmează să-l obţinem pe aces­t an“,­­ unde operaţiile cele mai complicate sunt dirijate de la butoanele pupi­­trelor de comandă, au început pre­gătirile in vederea elaborării pri­melor şarje. Şamotorul Eugen Mu­­lac se află într-un cuptor. Cri un ciocan pneumatic tasează cămaşa de nisip menită să reziste la tem­peraturi de 1 400°C. Se opreşte din lucru pentru cîteva clipe, răspun­­sind urării de An Nou cu un „la mulţi ani!“ atît la adresa noastră cit şi a... cuptorului. Vrea să-i asi­gure o viaţă cit mai lungă ! Acesta angajamentul lui la început de an. — E un cuptor de tip nou — ne explică directorul tehnic al uzinei, ing. Eugen Zarcula, încălzirea lui Paul Lampert (Continuare în pag. a lll-a) f VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN UNITĂŢI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL ŞI MUNICIPIUL BRAŞOV Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­­­siliului de Stat, împreună cu to­varăşii Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ a făcut în cursul zilei de azi o vizită de lucru in mai multe unităţi industriale din jude­ţul şi municipiul Braşov. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu este înso­ţit, de asemenea, de tovarăşii Con­stantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului judeţean de­­partid, şi Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Intîlnirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oamenii muncii la începutul acestui nou an, prima etapă a actualului cincinal,“ carac­teristice stilului de lucru al se­cretarului general, reflectă preo­cuparea permanentă pentru­­reali­zarea în bune condiţii, încă din primele zile ale lui 1971, a ma­rilor sarcini care stau în­­ faţa pa­triei noastre, a întregului­ popor, etapă de dezvoltare economică şi social-culturală a României socia­liste. Ca de fiecare dată, discuţiile cu colectivele unor importante u­­nităţi industriale relevă atenţia deo­sebită pe care o acordă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducerea de partid şi de stat, stimulării con­tribuţiei tuturor celor ce muncesc la soluţionarea problemelor vieţii economice, politice şi sociale din ţara noastră, a participării lor e­­fective la elaborarea şi înfăptui­rea politicii de construire a so­cialismului. Vizita de lucru a început la cu­noscuta uzină „Electroprecizie“, din oraşul Săcele, unitate producătoare de motoare electrice şi echipament electric pentru autocamioane şi tractoare. In drum spre uzină, se­cretarul general al partidului a fost salutat cu multă căldură de locuitorii oraşului Săcele. Sosirea la uzină a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost marcată de o emoţionantă manifestare a dragostei, faţă de partid, faţă de conducerea sa. Sute de oameni scandau numele partidului, numele secretarului său general. înainte de a se întîlni cu muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii întreprinderii, la locurile lor de muncă, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a avut o convorbire cu membrii Consiliului de conducere. Discuţia, care s-a desfăşurat în faţa unei expoziţii, cuprinzînd produse şi repere aflate in curs de asimilare, a prilejuit o prezentare a activităţii colecti­vului. Răspunzând la uneia între­bări ale conducătorilor de partid şi de stat, directorul Uzinei, Gheorghe Bucerzan, a relevat că anul 1970 a fost încheiat cu bune rezultate, că sunt întrunite con­diţii favorabile pentru o rodnică activitate în anul 1971, în noul cin­cinal care a început. Pornind de la cerinţele eficien­ţei, de la necesitatea satisfacerii solicitărilor în 1971, uzina îşi va îmbogăţi nomenclatorul cu încă 67 produse, iar în cursul acestui cin­(Continuare in pag. a IV-a) „ AF-100“ Prima oră a celui TLintii început de săptămână al cincinal­ului. În­ imensi­tatea halei de montaj a Fabricii de maşini unelte şi agregate se desfă­şoară un examen O probă dificilă nu numai prin complexitatea probleme­lor pe care „candidatul“ urmează să le rezolve, dar şi prin durata ei ie­şită din comun: 360 de ore. Şi pentru că şi în lumea mută a maşinilor dificultăţile trebuie trecute gradat, „examinatul“ — maşina ori­zontală de alezat şi frezat cu diame­trul broşei de 100 mm, pe scurt: „AF- 200“ — este supus, deocamdată, unei pr­robe de precizie. Se prelucrează, in­­tr-un regim ,mai uşor“, o cutie de vi­teză. Mai corect spus: carcasa ei. Wehlwerkistul Ion Stoica. ,,asistat“ de şeful de echipă Nelu Petrescu, o exa­minează — din cind în cind — in plin mers. Şeful de sector — ing. Gh. Bu­ciul. _ primeşte scurte „dări de sea­­mă*­ „Se comportă bine” — sună, invariabil, concluzia. O constatare de bun­­augur pentru acest început de an. Pentru? Că „AF-100’* este prima ma­şină alezat şi frezat executată după o concepţie românească. După ce, la sftrşitul anului trecut a fost omolo­gat, prinţul exemplar al seriei 0 a intrat in­­ această dimineaţă in seria severă a­­ examenelor de anduranţâ. Probe care­ se vor încheia la capă­tul a aproape două săptămtni şi care vor demonstra nu numai ,,capacita­tea” de rezistenţă In timp a maşinii, dar şi comportarea in funcţionare. „AF­/00” a­şschide — In perspectivă — posibilitate realizării unei întregi familii de astfel de maşini proiectate după concepţie­ proprie'* — ne comple­tează , fişa­ ei­­de identitate ing. V. Gh­eţu din cadrul sectorului de con- I. Adrian (Continuare in pag. a IlI-a) ® Primul schimb de lucru a finalizat la ÎNTREPRINDEREA DE APARATA­J ELECTRIC PEN­TRU CONSTRUCŢII prima co­mandă pe 1971. Sectorul montaj, după efectuarea probelor tehnice, a livrat 18 tablouri electrice. Be­neficiar — întreprinderea de construcţii-montaj nr. 7 - Galaţi. La F.R.B. — primul schimb din noul an şi-a început activitatea... In prima zi a noului an magazinele bucureştene şi-au primit cumpără­torii cu rafturile încărcate p . 72 de ore... Am netrecut şi, ne-am odihnit­ la cumpăna dintre ani. Ne-am felici­tat pentru împliniri, ne-am urat — potrivit datinilor noastre — un nou an rodnic, bogat în succese. Dar, în aceste zile, în numeroase costuri de muncă, s-au aflat mii de bucureş­­teni care ne-au asigurat condiţiile unei odihne... atractive. ...Am intrat în noul an cu cămă­rile pline, cu mesele îmbelşugate. Am simtit hărnicia lucrătorilor din industria alimentară care au reu­şit sa trimită reţelei­­ comerciale mărfuri menite să satisfacă gustu­rile tuturor. Preluind­­ „ştafeta“, lu­crătorii din alimentaţia publică au dovedit că nu sunt mai prejos, că pot pregăti din_ „mate­ riile_ prime oferite de colegii lor din _ industrie, bucate pentru toate gusturile si dură poftă inimii. Peste 75 la sută din personalul alimentaţiei _ publice din Capitală (inclusiv marile restau­­rante ale O.N.T.) a stat la dispozi­ţia noastră. ...La datorie s-a aflat şi dispece­­ratul I.D.E.R. Inginerul şef Pavel Ursea a stat la nost alături de alţi zeci de ingineri, tehnicieni şi electri­cieni pentru a asigura solicitările de energie electrică. Se cuvine să mulţumim şefilor de echipă Nicolae Anghel si Ion Ghiţă — care într-un timp record au rezolvat căderea de tensiune de pe străzile Rozelor, Butu­rugilor, Zorilor si Podului — ing. Stefan Dumitrescu si tehnicianului Marinela Ionescu de la dispeceratul sistemului energetic Bucureşti, ca şi CEI CARE AU MUNCIT PENTRU ODIHNA NOASTRĂ tuturor celor ce au vegheat pentru ca să avem, fără întrerupere, lumi­nă. ...în zilele de 1, 2 şi 3 ianuarie staţia de tratare a ariei Arcada a fost solicitată la maximum. De ce ? Datorită precipitaţiilor abundente căzute în bazinele rîurilor Argeş şi Dîmboviţa — în zilele de 30 si 31 decembrie — apa a atins turbidi­­tăţi sporite, astfel că pentru tratare au fost necesare 100 tone sulfat de aluminiu pe zi, faţă de 10 tone în mod obişnuit. Acestui efort i-a­ făcut faţă. Printre alţii, ing Ton Coandă, chimiştii Victor Ciochia Aurelia I­ăzărescu, Petre Chivoc, maiştrii Nicolae Emire, Dumitru Sima, Ion Băiatu împreună cu co­lectivele lor. S-au ivit şi defecţiuni în reţeaua de distribuţie. Dar cei 100 de oameni, care au vegheat zi şi noapte la buna desfăşurare a ac­tivităţii, au fost la datorie. ...Revelionul telefonistelor. Punct de grea încercare: sute de mii de bucuresteni, la ora 0 si cîteva se­cunde au ridicat receptoarele. Cine va primi tonul mai întîi ? Cine va primi primul legătura cu cei iubiţi? Aurel Radu, Romeo Groapă, Gheorghe Niculiţă, Petre Dinescu (Continuare in pag. a llt-a) ­n dimineaţa zilei de 31 decem­brie 1970, comerţul Capitalei a îndeplinit sarcinile economico-fi­­nanciare, pe întregul an. Rezul­tatele obţinute sunt edificatoare pentru a ilustra munca depusă de lucrătorii din sectorul circula­ţiei mărfurilor. Măsurile luate pentru mai buna aprovizionare şi organizare a reţelei de magazine au permis ca planul de desfacere cu amănuntul pe anul 1970 să fie îndeplinit cu două zile înainte. In toată această perioadă, în­treprinderile şi organizaţiile co­­ IN ANUL 1970 Comerţul Capitalei a vindut populaţiei ; • • .1 mărfuri in valoare de 10385 milioane lei merciale din Capitală au vindut populaţiei mărfuri în valoare to­tală de 10 385 milioane lei, cu 729 milioane Iei mai mult decit în anul 1969. Pe structură, desface­rile se prezintă astfel în secto­rul alimentar mărfurile vîndute totalizează 4 759 milioane lei, cu 374 milioane lei mai mult ca in anul precedent ; in sectorul nea­limentar, vinzările se ridică la­­ 907 milioane lei, cu 118 milioane lei mai mult faţă de 1969, iar in alimentaţia publică, desfacerile totalizează 1719 milioane lei, cu 137 milioane lei mai mult. Numai în ultimele două zile ale anului trecut (3o şi 31 decembrie), comerţul Capitalei a vîndut popu­laţiei mărfuri însumînd 100 mili­oane lei. Sistematizarea Capitalei — opera urbană colectivă Opinii pe adresa proiectanţilor • Cartierul Serg. Niţu Vasile omis­ din proiecte? • Pers­­pectiva de pe Dealul Spirei 9. Legături directe între oraş şi co­­munele suburbane La redacţie continuă să so­sească’ o bogată corespon­denţă în legătură cu planu­rile de sistematizare a Ca­pitalei. în scrisorile trimise, cetăţenii oraşului — de 1 % virste şi profesii diferite — îşi exprimă opiniile, fac pro­puneri, dau sugestii, adre­sează întrebări proiectanţi­lor. Din noianul de păreri am reţinut cîteva: EMIL­ITU (str. Serg. Niţu Va­sile nr. 68) . M-am oprit îndelung asupra machetelor prezentate în expoziţie. Nu am remarcat însă ce se prevede în viitor şi pentru car­tierul Serg. Niţu Vasile. Deşi com­plex de locuinţe nou a construit Mihai Brătescu (Continuare In pag. a lll-a) 1­1 I­I I I­I . is • Pentru pace şi colaborare internaţionalăI ...film de lung metraj de­dicat participării preşedinte­lui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U. şi vizitei în Statele Unite ale Americii, rulează începînd de azi la cinematograful „Timpuri Noi“, în completare, un re­portaj consacrat vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Satu Mare, Maramureş şi Sălaj. » MAGAZINUL „FRAGUS“ Astăzi la amiază, s-a redeschis magazinul din bd. Republicii nr. 2, sub două denumiri „Fra­t­us“. Reprofilată, noua unitate a ntreprinderii de prezentare M.IA. a pus în vinzare produse conservate de legume şi fructe, băuturi şi îngheţată. Sunt lansate băuturile româneşti Whisky „Ve­ritas“, Gin şi Bitter. ECHIPA DE FOTBAL PROGRESUL ARE O NOUĂ CONDUCERE TEHNICĂ De azi dimineaţă, divizio­nara A de fotbal PROGRE­SUL are o nouă conducere tehnică. Antrenor principal a devenit Petre Moldoveanu care a mai activat la aceas­tă echipă cu ani în urmă secundar de Florin Știrbei. I­I S-a încheiat, pe patinoarul „23 August“, campionatul european de hochei pentru juniori — grupa B. Echipa României, cîștigînd această competiţie, a ob­ţinut dreptul de a participa In sezonul viitor In grupa A. Momentul premierii echipelor participante , pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, căpitanul echipei noastre, Herghelegiu. E­N­­­­­S­E­N­­ • INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de 1 grad. Maxima de ieri in aer a fost de 7 grade, iar minima din cursul nopţii de zero grade. Timpul probabil de miine . Vremea va continua să se răcească. Cerul va fi variabil mai mult noros. Vînt cu intensificări din sectorul estic. Tendinţă de ninsoare slabă. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 4 şi minus 2 grade, iar maxima intre zero şi 2 grade. Pentru zilele de 6, 7 şi 8 ianuarie : Vreme in general rece, cu cerul mai mult , noros. Ninsoare slabă. Temperatura aerului va continua să scadă la înce­putul intervalului. fl _________ „Esenţialul va fi să-mi păstrez mora­lul“. Sunt cuvintele rostite de tînărul ziarist şi filozof fran­cez Régis Debray în octombrie 1967, cind a fost condamnat de tribunalul militar din mica localitate boli­viana Camiri la trei­zeci de ani de închi­soare, sub învinuirea că ar fi luat parte la mişcarea de guerilă (de fapt, el îi vizi­tase numai pe lup­tătorii din această mişcare). lată-l acum liber, după o detenţiune de 44­ de luni, in cursul cărora moralul său a rămas, intr-adevăr, neştirbit, încrederea sa in forţele popu­lare, in justeţea şi Victoria luptei lor . După 44 de luni de temniţă Primele zile de libertate de lui Régis Debray • Doi ofiţeri sosesc In taină la Camiri # Plicul des­­ chis In miez d? noapte •Pe aeroportul din Iquique: Bine aţi venit In Chile! • In ospeţie la Pablo Neruda devenit şi mai pu­ternică. Este impre­sia tuturor celor care l-au întilnit­ în Chile, unde a sosit la ci­teva ore după elibe­rarea sa. (Continuare in pag. a IV-a)

Next