Informatia Bucureştiului, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 5399-5421)

1971-01-22 / nr. 5415

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA­­ I­NFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNI­­PAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 54154 PAGINI DO BANI Vineri 22 ianuarie 19713 1966-1970. PE MAGISTRALELE CINCINALULUI C­inci ani, cinci trepte spre progres construcţiei „Ştiinţa, care stă la baza socialismului, trebuie să-şi aducă contri­gia tot mai activă la întărirea continuă a forţei economice a patriei, la dezvoltarea întregii societăţi" (NICOLAE CEAUŞESCU). O revoluţie ştiinţifică şi tehnică fără prece­dent, a cărei amploare şi profunzime nu-şi găsesc termeni de comparaţie în istoria civilizaţiei uma­ne, se desfăşoară în epoca noastră. Parte inte­grantă a politicii partidului, marele adevăr că ştiinţa stă la temelia construcţiei socialiste se degajă cu tărie din fiecare document-program — elaborat de congresele al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R. — oglindindu-se concludent în bilan­ţul rodnic cu care se încheie — etapă cu etapă — munca eroică a întregului popor. Vlăstare ale cincinalului — astfel ar putea fi denumite, cu îndreptăţită mîndrie, nu numai cita­delele ştiinţei,care s-au născut în ultimii cinci ani în Capitală, nu numai proaspetele contingente de cercetători care au făcut să crească substan­ţial rîndurile celor care investighează noul, da.* şi acele succese care se materializează în făurirea de complexe instalaţii, maşini sau aparate, suc­cese în progresul întregii economii naţionale. Noul local al Institutului de studii şi proiectări energetice întrebă*** De ce n-au fost date Incă In folosinţă blocurile U 21 şi U 25 din cartierul Titan? Deşi constructorii au predat be­neficiarului de exploatare, D.G.G.L., încă de acum 3—1 luni, blocurile cu cîte 13 niveluri, U 21 şi U 25, din cartierul Titan, ele nu au fost date încă In folosinţă, întrebăm D.G.G.R.» cum se explică acest lucru 7 De ce sutele de aparta­mente din blocurile amintite nu au fost puse pînă acum la dispo­ziţia locatarilor, deşi ordinele de repartiţie şi contractele au fost în­tocmite 7 i as­ funs la fatrecanea pre ieri , întreprinderile au anulat cererea de vagoane pentru 200 000 tone, in timp ce pe teren există 675 000 tone marfă netransportată! La întrebarea : „De ce, zilnic, mii de vagoane de marfă rămîn neutilizate ne răspunde ING. A.D. POPA, directo­rul Regionalei C.F. Bucureşti. Situaţia semnalată de către ziarul în Informaţia Bucureştiului*- am prevă­zut-o încă înainte de încheierea lunii decembrie 1970, cînd cererile de va­goane de marfă au scăzut cu 20—35% faţă de zilele anterioare. Din această cauză, în cadrul regionalei Bucureşti avem un parc excedentar de mijloace de transport. La începutul lunii ianuarie, văzînd că parcul de vagoane este folosit in con­ (Continuare in pag. a IlI-a) IN PAGINA A II-Ai PREZENȚĂ TOT MAI ACTIVĂ IN PEISAJUL CAPITALEI Constituirea Consiliului ştiinţific al Muzeului literaturii române Azi dimineaţă s-a desfăşurat şedinţa de constituire a Consiliului ştiinţi­fic al Muzeului literaturii române, organism chemat să se pronunţe asupra problemelor fundamentale din activitatea acestei instituţii de in­teres naţional. Din consiliu fac par­te acad. Perpessicius, acad. Al. Phi­lippide, Şerban Cioculeacu, Al. Dima, Constantin Ciopraga, Al. Piru, G. Ivaşcu, Virgil Teodorescu, Valeriu Râpeanu, Virgil Cândea, Ezemler Ferenc, D. Păcurariu, M. Zaciu, Au­rel Martin, Marin Bucur, Franz Stork și AL Oprea. A fost inaugurat localul Policlinicii de copii din sectorul 6 Azi la prînz a avut loc Inaugura­rea noului local al Policlinicii de copii din sectorul 6 (calea 13 Septem­brie nr. 51). La dispoziţia micilor pacienţi din întregul sector se află cabinete de interne-pediatrie, stoma­tologie, O.R.L., radiologie, fiziotera­pie,­ neurologie, psihologie-logopedie, laboratoare dotate cu mijloace mo­derne de investigaţie şi tratament. Consultaţiile se acordă zilnic, între orele 8 şi 20. 1 I­I I I­I­I I I I I I I I I I I­I • Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, avionul cu care s-a înapo­iat echipa de baschet Politehnica Bucureşti (plus Cimpeanu, de la I.C.H.It), par­­ticipantă la turneul internaţional de la Varşovia a aterizat in cursul nopţii... la Arad. In această situaţie, evident, baschetbaliştii bucureşteni vor ajunge cu întirziere la Constanţa, unde azi începe al treilea turneu al campionatului divizionar. Iată, deci, că hotărîrea federaţiei de a le amina prima partidă (cu Politehnica Galaţi) a fost inspirată. • Lidera campionatului de hochei al U.R.S.S., Dinamo Moscova, a fost Între­cută la Leningrad, de formația S.K.A., cu 6—4 (3—0, 2—1, 1—3). Alte rezultate : Tor­pedo Gorki —T.S.K.A. Moscova 1—5 (0—1, 1—1, 0—3) ; Spartak Moscova — Aripile So­vietelor Moscova 9—2 (4—0, 2—1, 3—1) • Sibir Novosibirsk — Himik Voskresensk 3—7 (2—2, 1-3, 0-2). • Selecţionata de fotbal a Franţei, In turneu In Brazilia, a jucat ieri, la Porto Alegre, cu formația locală Internaciornal. Fotbaliştii francezi au clştigat cu 3—1 (2—1). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN MIJLOCU­I COLECTIVELOR DE MICA ALE UNOR MARI ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALA Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. După vizitarea Uzinei de motoa­re şi compresoare „Timpuri noi“ şi a Uzinei de maşini grele, condu­cătorii de partid şi de stat au vizi­tat secţia de pereţi-membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţinînd uzinei ,,Vulcan“, secţie care a intrat parţial în funcţiune anul trecut, urmind ca în cursul acestui an să intre în întregime în funcţiune, cu o producţie anua­lă de 13 714 tone utilaj. Aici a şi început producţia unor cazane cu debite între 120 — 1 035 tone aburi pe oră, precum şi a unor cazane de apă caldă, de 25 şi 100 gigacalorii pe oră. Directorul general al uzinelor „Vulcan“, ing. Lache Ene, care întîmpină pe oaspeţi, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul ma­chetă. Este vorba de cazanul de 1 035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de ţara noastră şi va avea impu­nătoarea înălţime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelul. Tot aici, în această secţie, direc­torul tehnic al Institutului de pro­iectări pentru echipamente termo­­energetice, Simion Suciu, informea­ză pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, asupra noilor produse a­­flate în fază de studiu sau proiec­tare la acest institut. Este vorba de cazane de aburi industriale, recu­peratoare, cazane de apă fierbinte pentru încălzire şi termoficare, ca­zane de abur­ energetic, instalaţii de electrofiltrare. (Continuare in pag. a IV-a) Secretarul general al partidului este primit cu căldură de colectivul fabricii „Autobuzul* • După cum nu informează Direcţia de drumuri şi spaţii verzi a municipiu­lui Bucureşti, In acest trimestru vor continua lucrările de asfaltare şi moder­nizare pe bd. Bucureştii Noi, ptnd la podul Străuleşti (pod ce va fi terminat tot In acest an). Se va asigura astfel o nouă intrare modernizată in cartierele Bucureştii Noi şi Chitila, dinspre D.N.­­ A (şoseaua Bucureşti—Ploieşti prin­ Buftea). M­im • Regizorul şi criticul Adrian petrin­­genaru, deţinătorul Pelicanului de ar­gint, la Festivalul de la Mamaia ediţia 1970, va prezenta astăzi, la ora 18.00, la Casa de cultură a sectorului 8, fil­mele sale : „Paşi spre Brâncuşi­i şi „Pădurea lui Ion“. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA :Azi, la ora 8, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 1 grade. Timpul probabil de miine . Vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi variabil. Vine slab pînă la potrivit. Tem­peratura aerului : minima va fi­ cuprinsă intre minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima între 8 şi 8 grade. Tendinţă de ploaia slabă. Pentru zilele de 24, 25 şi 26 Ianuarie ! Vreme călduroasă. Cerul va fi variabil, favorabil burniţei şi ploii slabe. F.C.M. Stăruinţa a fost dotată cu un utilaj modern de celofanat. La o tem­peratură de 126 de grade C se aplică o folie de celofan special pe diferite reproduceri de artă, agende, prospecte etc., dându-se un aspect plăcut şi o rezistenţă sporită. In vizita la bufetele „lado", reporterii noştri au consemnat in ultimele zile, inclusiv azi dimineata. Derogări de la specificul unităţilor de profil In acţiunea de înfrumuseţare a Capitalei, pe bd. Leontin Sălajan se plantează brazi balot. Denumite „restaurant lacto", „lacto-bar“, „birt lacto“, „lacto... etc.“, unităţile de acest gen ocupă un loc necesar şi bine determinat în alimentaţia publică. In profilul lor se înscriu obligaţii privind sa­tisfacerea consumatorilor cu produ­se avînd atribute net dietetice sau semidietetice, servirea la ore ma­tinale a micului dejun etc. Urmă­rind acum cite­va zile activitatea cîtorva „facto“, reporterii noştri au consemnat că la „Dorna“ servirea se face prompt, şi corect, la „Bule­vard“ există o varietate de produ­se, la bufetul din str. Academiei e ordine desăvîrşită şi în general localul are un aspect atrăgător. Dar se vede că la pomul lăudat nu trebuie să mergi cu sacul mare. Revenind în aceleaşi localuri, ieri şi azi dimineaţă, am constatat in­consecvenţe, chiar acolo unde, an­terior, nu aveam nimic de obiec­tat. .. A­zi aii rula,­rietăţi dimineaţă la „Bulevard“, că­­­, repetăm, sub aspectul va­rietăţii preparatelor culinare nu i se poate reproşa nimic, bău­turile lactate (calde sau reci) şi ceaiu­rile erau însoţite doar de chifle sau felii de pîine. Erau totuşi clienţi care ar fi vrut brioşe, cornuri, cozonac. Ieri la amiază, de pe lista de bucate erau tăiaţi A. Radu, Gh. Niculiţă, A. Stan­­ciu, I. Coman, C. Popescu (Continuare in pag. a II-a) A­p­in»!»» «I« MĂSURĂ OCTAV PANCU-IAŞI Nu fac parte din corul celor care cintă serenade de amor sub balconul concursurilor de tipul „Cine ştie ciştigă“. Nu-i prima oară cind mă declar un dezacord atît cu ele, cit şi, mai ales, cu tendinţa lor de a se înmulţi. Din pricina lor mi-am pierdut — atit cit credeam că-l am — simţul umorului. In loc să mă tăvălesc de ris văzind un afiş anunţînd un concurs „deschis tuturor iubi­torilor de frumos“ (sic !) care, la o paradă a modei, voiau să fie chestionaţi în privinţa istoriei şliţului şi să-şi expună public cunoştinţele privind in­ventatorul pantalonilor cu manşetă ori al butonierei false, m-a trecut un fior rece pe şira spinării şi n-am ştiut cum să ajung mai repede acasă pentru a mă năpusti asupra hirtiei şi a aşterne rindurile de faţă. Nu vreau să fiu înţeles gre­şit. Ideea de concurs, în principiu, mi se pare salutară, cred sincer că unele din aceste concursuri îşi vădesc o utili­tate fără reproş, ştiu ce mi­nuni este in stare să făptuias­­că spiritul de emulaţie, ba, şi mai mult, sunt oricind gata să argumentez (dacă cineva mai simte nevoia) că spiritul com­­petiţional se numără printre valoroasele fenomene etice și (Continuare in pag. a 11-a) i Concursul „Cel mai frumos cîntec dedicat Bucureştiului“ Comitetul pentru cultură şi artă al municipiului­ Bucu­reşti organizează — prin Casa creaţiei populare şi cu spri­jinul Uniunii com­pozitorilor — un concurs de creaţie muzicală pentru co­ruri, cu tema „Cel mai frumos cîntec dedicat Bucureştiului“. Deschis tuturor muzicienilor, indife­rent dacă sunt sau nu membri ai Uniu­nii compozitorilor, concursul urmăreşte îmbogăţirea reperto­riului corurilor bucu­reştene cu lucrări care să cînte viaţa Capitalei noastre, să evoce momente sem­nificative din istoria luptei poporului nos­tru pentru eliberare socială şi naţională, contribuţia populaţiei bucureştene în aceas­tă luptă, să reflec­te, prin limbajul sugestiv al muzicii şi versului, realizările contemporane. Pînă la 15 martie 1971, pe adresa Casei creaţiei populare a municipiului (Pia­ţa Cosmonauţilor nr. 7) se primesc lucrări pentru coruri de 2—4 voci egale, feminine sau bărbăteşti, cu sau fără acompania­ment, precum şi pie­se pentru coruri mixte — cu condiţia să fie inedite (nepu­blicate, neachiziţio­­nate, neprezentate la alte concursuri). Pentru cele mai valoroase cintece se vor acorda următoa­rele premii şi men­ţiuni : premiul I — 6 000 lei, premiul 11 — 4 500 lei, premiul III — 3 000 lei, două menţiuni a 1 500 lei fiecare. Din valoarea totală a premiilor se va acorda o sumă de pînă la 25 la sută pentru versurile cîn­­tecelor respective. Manifestări consacrate zilei Unirii . Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti a organizat, în cinstea zilei Unirii, o­­ expoziţie cuprinzînd obiecte­­ de tezaur ce au aparţinut domnitorului Al. Ioan Cuza , un medalion de aur dăruit de locuitorii districtului Tecuci, in urma secularizării averilor mănăsti­reşti din 1863, o sabie de Toledo dăruită de locuitorii din Turnu Măgurele pen­tru reforma agrară din 1864, un ceas de aur ce a aparţinut domnitorului etc.­­ Mîine, la muzeul de artă populară „Dr. N. Minovici“, de la ora 17.30, va avea loc o şezătoare literară dedicată Unirii. • Omagiind împlinirea a 112 ani de la Unirea Principatelor, Clubul T-4 or­ganizează (azi, vineri 22 ian., ora 16) un simpozion, în cadrul căruia vor vorbi Aurel Duţu şi ştefan Ionescu, cercetă­tori la Muzeul de Istorie a municipiu­lui Bucureşti. Publicul va mai avea prilejul să asculte un recital de versuri, cu actorii Şerban Cantacuzino, Aurora Eliad, Val Lefescu, şi să urmărească un spectacol susţinut de ansamblul folcloric „Doina“ al tineretului din Bucureşti. Metode de combatere a poluării atmosferice Contribuţii ale cercetătorilor sovietici Dezvoltarea industriei ca şi a mijloacelor de transport autopropul­sate, urbanizarea crescîndă, folosirea pe scară tot mai largă a combustibi­lilor au generat, după cum se ştie, o problemă de ordin economic, tehnic şi social, de o gravitate deo­sebită : aceea a poluării mediului în­conjurător. Reducerea intensităţii aces­teia este un imperativ, de care de­pind evitarea unui mare număr de îmbolnăviri, ca şi conservarea multor bogăţii ale naturii şi apărarea unor creaţii de seamă ale geniului uman. Lupta împotriva poluării presupu­ne, desigur, intervenţia activă a oa­menilor de ştiinţă, în primul rînd pentru depistarea precisă a factorilor poluanţi şi a proceselor de influenţare nocivă a atmosferei şi a apelor. O va- S. GI. (Continuare in vag. a IV-a) all DCl-lea articol !: O* Am ieşit triumfător din magazinul cu nume inspirat din povestea inge­nioasei Şeberazade. In servietă aveam unul din cele „1001 articole“ , o lampă de carte. Dar nu din pricina ei exultam. Ci pentru că obţinusem acolo, ca supliment, metaforic vor­bind, un... certificat de corectitudine — nu al mărfii, ci al subsemnatului. Articolul acesta nu se vinde şi nu se cumpără (cel puţin în principiu), e impalpabil şi necontabilizat, dar se cucereşte uneori greu, extrem de greu. Dobîndisem, deci, o victorie. Să vă povestesc cum. ...In seara precedentă, urcasem scările spre raionul „Electrice“. Cli­enţi multi, într-un şir ordonat. Vin- A­titudiki­ zătoarea găsea uşor orice in rafturile încărcate, iar creionul îi alerga ful­gerător pe hîrtie cind aduna pretu­rile. Mi-a venit rîndul, am cerut lampa, am primit-o si... Un moment de șovăială: să cer verificarea el sau nu ? M-am uitat la cei care așteptau după mine Și am hotă­rit : nu, nu voi bloca, nici chiar pentru cîteva clipe, scurgerea rapidă a cum­părătorilor. Era, în fond, o chestiune de încre­dere ; eu am avut încredere în ceea ce mi-a oferit operativ vinzătoarea, vînzătoarea a fost încrezătoare în ceea ce i-a furnizat fabrica. Nu știam atunci că, peste cîteva ore, cind voi fi ajuns în postura de client (cit pe ce) Anton Celaru (Continuare in pag. a lll-a)

Next