Informatia Bucureştiului, mai 1971 (Anul 18, nr. 5500-5524)

1971-05-03 / nr. 5500

Ţ­ ara întreagă — o singură, fără de sfîrşit, coloană! Emoţionant simbol al unităţii întregului popor în jurul partidului, coloana sărbătorească a întîiului de Mai şi-a împletit şi în acest an un imens Arc de Triumf — al fap­telor născute în clocotul muncii şi creaţiei. O singură co­loană, conectată la o mnică „lungime de undă" — a inimilor înfrăţite, a năzuinţelor şi idealurilor comune. Această pri­măvară, aureolată de aniversarea gloriosului semicentenar al Partidului Comunist Român, adaugă noii istorii a patriei o elocventă şi densă pagină de împliniri, pe drumul făuririi societății socialiste românești multilateral dezvoltate. SUB SEMNUL GLORIOSULUI SEMICENTENAR -------------------------- . . . ... - -........................ - ........- - - - ................ OAMENII MUNCII DIN CAPITALĂ AU SĂRBĂTORIT ZIUA DE 1 Ma­i PARTIDULUI IUBIT - PRINOSUL INIMILOR NOASTRE ...Prin Piaţa Aviatorilor, trec co­loane nesfirşite de demonstranţi. Sunt, aici, acei care, zi de zi, înalţă columna izbînzilor, dăltuiesc, în marmura fap­telor, noul chip al patriei. Şi iată-i acum, rostind apăsat, cu bucurie dez­lănţuită, cu bărbată mîndrie : „De partid condus poporul / îşi clădeşte viitorul“. „Cu partidul nostru-n frun­te / Vom avea victorii multe”. Partidului iubit — prinosul inimilor noastre ! De o jumătate de secol, par­tidul comuniştilor, continuator al ce­lor mai nobile tradiţii şi idealuri ale înaintaşilor, este port-drapelul con­ştiinţei de sine a clasei muncitoare, a tuturor fiilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — este propulsorul luptei pentru libertate şi progres social, pen­tru triumful socialismului şi comu­nismului pe pămintul României. A­­cum, la al XXVII-lea­­ Mai liber, cu gindul la adîncile semnificaţii ale gloriosului semicentenar, coloanele scandează : „Tot poporu-i strîns unit ! Sub stindardul tău, partid „Ne conduci partid iubit ’­ Spre trai bun şi fericit !” — Nimic mai firesc decit această contopire, a coloanelor — adică, de fapt, a întregului popor — cu idealu­rile generoase înscrise pe stindardul partidului, subliniază tov. EUGEN VASILESCU, muncitor la uzina „Au­tobuzul“. Pentru că politica partidului este politica noastră, a tuturor. Făurind în mod conştient o societate nouă — prin oameni şi pentru oameni — noi ne-am cîştigat dreptul de a gîndi și a crea liber, ne-am deprins să participăm nemijlocit la conducerea proceselor economice, sociale, a tre­burilor obştii în general, întregin­­du-ne, astfel, fiecare, personalitatea individuală pe fundalul intereselor comune. — 1 Mai — remarcă, in același context, prof. ION COTEANU, mem­bru corespondent, secretarul Comite­tului de partid al Academiei Republi­cii Socialiste România — e sărbătoarea tuturor celor ce muncesc, organic deci şi a oamenilor de ştiinţă, fiindcă aceştia nu-şi pot dezvolta cu adevărat capacităţile creatoare, nu pot să-şi ve­rifice realmente ideile şi descoperirile decit alături şi prin clasa muncitoare. Ştiinţa reprezintă o muncă extrem de specializată, o concentrare a experien­ţei efectuată de gîndirea umană în de­cursul secolelor şi sistematic înmaga­zinată în patrimoniul cultural al so­cietăţii. Ea s-a născut prin generali­zarea practicii şi se întoarce în ulti­mă instanţă iu practică, o fructifică, o îndrumează şi, la nevoie, o reorga­nizează. Acest adevăr axiomatic, parte integrantă a politicii Partidului Co­munist Român, deschide oamenilor de ştiinţă o largă perspectivă. Să-mi fie îngăduit, într-o asemenea perspectivă, să prezint partidului, în preajma glo­riosului său semicentenar, modestul meu omagiu, în ziua cînd, sub stea­gurile de luptă ale clasei muncitoare, sărbătorim succesul de a trăi pe viu marile noastre visuri. — Primăvara aceasta, atît de bogată în semnificaţii — ne declară, la rîn­­du-i, poetul ION BANUŢA — a în­florit în mod unic pămîntul şi văz­duhul, risipind cu dezinvoltură în nou toate culorile bucuriei. 1 Mai 1971 — bilanţ de victorii. Victorii fără de precedent pe aceste meleaguri, de la primele aşezări pierdute în cutia fer­mecată a timpului şi pînă la noi, faurii de lume nouă. Trăim o eră de pasiune, de o mereu întîmpinare a viitorului. O eră de libertate şi de certitudini, de noi şi mari împliniri, spre care ne călăuzeşte partidul. ...Trec coloanele, manifestîndu-şi plenar sentimentele de dragoste faţă de partid, faţă de conducerea sa, adeziunea fierbinte la politica internă şi externă a partidului, hotărîrea ne­întreruptă de a o înfăptui în mod exemplar. Este un dialog neîntrerupt între tribune şi­­masele de demon­stranţi, dialog care il continuă pa cel de fiecare zi, dintre conducerea (Continuare in pag. a ll-a) Mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii din Bucureşti irnmMiWmmTiUmi...........mii**»*------ ■liiţuMMH Coloane unite aceleaşi năzuinţe,de aceeaşi înflăcărată dragoste pentru partidul comuniştilor, a cărui glorioasă luptă este închinată fericirii poporului, propăşirii ţării, cauzei păcii şi socialismului. flori coo­ru­niţiiMixara vieţii noi In Piaţa Aviatorilor Bucureşti, Capitala patriei. Spre Piaţa Aviatorilor, locul tradiţional al marilor demonstraţii, converg din toate coifurile oraşului coloane de oameni ai muncii. Pretutindeni dom­neşte voia bună, atmosfera de entu­ziasm, specifică marilor sărbători muncitoreşti. Pe vastul platou al pieţei s-au întrunit mii şi mii de bucureşteni — reprezentanţi ai unor mari colective de oameni ai muncii — pentru a participa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. Tribuna centrală, de unde vor primi demonstraţia conducătorii partidului şi statului, e dominată de un uriaş glob pămîntesc, înconjurat de o eşarfă purpurie pe care este înscrisă chemarea : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !’. Desfăşurată pe toată lungimea tribunei centrale, se află lozinca: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor de pretutindeni !*, încadrată de steme ale Partidului Comunist Român şi datele gloriosului semi­centenar — 1921—1971. De cealaltă parte a pieței, se află portretele marilor dascăli ai clasei muncitoare — Marx, Engels, Lenin — şi lozinca : „Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tu­turor forţelor antiimperialiste !". Pe mari pancarte se citesc urările : „Trăiască Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare a so­cietăţii noastre !", „Trăiască şi în­florească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România I", „Trăiască poporul român constructor al socialismului I", „Trăiască pacea şi prietenia între popoare". Este ora 9. Salutaţi cu urale înde­lungate şi puternice aplauze, la tri­buna centrală sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Iiie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilinei, Ion Stănescu, Mihai Mari­­nescu, Ion Păţan, vicepreşedinţii Consiliului de Stat şi Marii Adunări Naţionale. Apariţia la tribună a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prilejuieşte o puternică manifestare de dragoste şi ataşament a tuturor celor pre­zenţi în marea piaţă. în tribuna centrală se află, de a­­semenea, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist­­ Ro­mân, ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. În celelalte tribune sunt prezenţi conducători ai organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale de stat, vechi militanţi ai mişcării mun­citoreşti din ţara noastră, repre­lContinuare în pag. a 11-a1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! manifestindu-şi dragostea, ataşamentul fierbinte faţă de partid

Next