Informatia Bucureştiului, mai 1971 (Anul 18, nr. 5500-5524)
1971-05-05 / nr. 5502
*4444 . INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI GÂNDURILE NOASTRE, FAPTELE NOASTRE - GLORIOSULUI SEMICENTENAR Remarcabile realizări in producţie Un succes care obligă Capitolul realizări suplimentare consemnează la UKEMOAS, dupa patru luni, 500 căzi de haie emailate, 165 tone radiatoare din fontă, 25 noi produse. — Ocuparea locului I în întrecerea pe sector ne obligă — arăta ing. Constantin Pirvu, directorul uzinei, îndeplinirea planului şi depăşirea substanţială a angajamentelor la producţia globală şi marfă, la livrările pentru export, la economiile de metal, sunt indicii certe că activitatea colectivului nostru poate a mult mai rodnică. In acest sens, în perioada următoare vom acţiona cu forţe sporite, pe toate cstte, cutînd, în principal, să menţinem ritmurile inalte atinse în producţie, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii produselor. 90 utilaje moderne — Pentru finalizarea Investiţiilor alocate dezvoltării întreprinderii „Tehnica textilă" — ne informează tov. Ştefan Alexandrescu, mecanicul şef — azi dimineaţă au intrat pe poarta întreprinderii noi utilaje de mare productivitate Este vorba de 24 războaie automate de ţesut, pentru secţia ţesătorie, şi 6 maşini de bobinat şi canetat, pentru secţia preparaţie. In următoarele zile urmează să sosească un nou jot de 60 de războaie automate de ţesut, utilaje care vor contribui la realizarea şi (Continuare in pag. a II-a) » %\»«\v»v\»vwwvw\%\v 444444 1444444% 4 144 4 14 1 144 5 s 544 f ! Apropo de 1 ;4 : 44 II Dimensiuni spirituale AUREL DEBOVEANU Au fost ani — pe atunci eram copil — cînd laitmotivul discuţiei in cele mai multe din casele acestei ţări era „ce mincăm rutine ?" sau „ce facem, că vine iarna şi ne trebuie haine, lemne ?", cînd preocupările oamenilor erau îndreptate într-o anumită direcţie. Bănuiesc că şi bunicii bunicilor noştri tot la asta se cam gindeau. Prea a fost agitată istoria acestor păminturi de-a lungul veacurilor, prea a fost exploatat poporul in propria-i ţară, ca să pot crede altfel. Au trecut ani de atunci. Mulţi ? Puţini ? Nu-mi dau seama bine. Poate mulţi, cînd ne gîndim la viaţa unui om, dar enorm de puţini, dacă raportăm totul la istoria unui popor. Şi totuşi, cite schimbări s-au produs în viaţa acestui popor, altădată obidit fi asuprit! Astăzi nu mai miră pe nimeni cifrele, de-a dreptul astronomice, atunci cînd vorbim de bogăţiile ţării, de dinamica indicatorilor economici, de nivelul de trai al populaţiei. Ceea ce altădată părea vis, nu (Continuare tn pag. a ll-a) $ * * j \ s* \ liiiiniiiiimiiii 1Informaţia llllllllllllllllllll ; 4 4 4 4 4 4 4 44 í * * * * * * * * 5 4. 4 «* * * I La Tribunalul din Ipswich (Anglia) se judecă un proces inedit In analele jurisprudenţei britanice. E vorba de o banală coliziune între două nave, dar oamenii legii au fost puşi în faţa unei dileme cu implicaţii mult mai largi... In prima jumătate a lunii aprilie vasul „Kid“, navigînd sub pavilion panamez, se Îndrepta spre portul Hastings. Spre deosebire de zilele precedente, marea nu era de loc agitată. Se inainta, totuşi, prudent din cauza unui veritabil zid de ceaţă, însoţitor permanent, de altfel, al navigatorilor In aceste locuri. Deşi sirenele şi semnalele optice anunţau prezenţa lui „Kid“, nici unul dintre cei de pe „Ajana" — un petrolier plin ochi, aflat in apropiere - nu l-a văzut, nu l-a auzit. Prova navei panameze a lovit unul din bordurile „Ajanei“, provocînd o M. Vasiliu (Continuare in pag. a IV-a) In vitrinele unităţilor comerciale de orice fel. In interiorul magazinelor, la locuri cît mai vizibile, alături de... 06 şi 08 se găseşte un al treilea număr : 15.39.55. Este telefonul Inspectoratului comercial de stat al municipiului, pus astfel la îndemâna oricărui cetăţean ce doreşte să-şi exprime nemulţumirea faţă de modul cum a fost servit, faţă de calitatea produselor existente, să ceară efectuarea imediată a unui control pentru sancţionarea vinovaţilor. Aşadar, avem în faţă o instituţie a cărei activitate este de largă utilitate publică. Ce este de fapt inspectoratul comercial ? Care sînt atribuţiile sale concrete ? Pentru stabilirea cît mai exactă a coordonatelor activităţii, să apelăm la prevederile legislaţiei în vigoare, respectiv H.C.M. 738/1969. Articolul 2 precizează in acest sens : „Inspectoratul comercial urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privind : 1. Aprovizionarea şi servirea populaţiei ; 2. Respectarea regulilor generale de comerţ ; 3. Efectuarea livrărilor de mărfuri de întreprinderile producătoare in vederea evitării pătrurnde 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 5 mai 1971 Anul XVIII — Nr. 5502 ŢELUL SUPREM AL POLITICII P.C.R. - BUNĂSTAREA OAMENILOR MUNCII Grija pentru bunăstarea omului, pentru dezvoltarea multilaterală şi înflorirea personalităţii umane, manifestare pregnantă a umanismului socialist, a fost instituită ca ţel suprem al societăţii pe care o clădim. Integrată în ansamblul sarcinilor şi obiectivelor politico-economice pe care partidul şi le-a propus să le realizeze, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii a fost înscrisă în toate documentele fundamentale cu caracter programatic ale P.G.R. „îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale poporului, — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în raportul la Congresul al X-lea al P.C.R. — creşterea gradului de civilizaţie şi bunăstarea naţiunii noastre este ţelul suprem al politicii partidului nostru, raţiunea întregii sale activităţi, obiectivul central al construcţiei socialismului". DUMITRU JOIŢA Prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti Permanenta creştere a nivelului de trai al populaţiei, în anii construcţiei socialiste, şi-a găsit expresia în hotărîrile adoptate de partid în fiecare etapă, potrivit condiţiilor şi posibilităţilor existente. Atît planurile anuale cît şi cele de perspectivă privind dezvoltarea economiei naţionale au concretizat ţelul definitoriu al politicii partidului nostru într-un program bine închegat. Astfel, o etapă deosebit de rodnică pe drumul progresului şi prosperităţii ţării o constituie perioadă 1966—1970. De pildă, venitul naţional — indicator sintetic, a cărui dimensiune exprimă dinamismul dezvoltării oricărei ţări — a înregistrat în cincinalul trecut un ritm mediu anual de creștere de 7,7 la sută, situîndu-se printre cele mai (Continuare In pag. a ll-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI • Azi după-amiază, la Liceul ... r.• Caragiale“ vor începe lucrările sesiunii festive de referate ştiinţifice a cercurilor de elevi, dedicate aniversării a cinci decenii de la crearea partidului. Cu acest prilej, tovarăşul Gheorghe Ionescu, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 1, va vorbi despre „Influenţa tradiţiilor revoluţionare şi a idealurilor de luptă a partidului la formarea moral-politică a tineretului“. în continuare, elevii liceului vor prezenta montajul literar-muzical „Cintare patriei“. În cea de-a doua zi a sesiunii ştiinţifice, lucrările se vor desfăşura pe secţii de specialitate , literatură română, limbi străine, istorie, economie politică, geografie, matematică, fizică, chimie, ştiinţe biologice. • La Casa de cultură a studenţilor, are loc astăzi (ora 17), simpozionul: „Politica P.C.R. — expresie a intereselor supreme ale poporului“. Vor expune tov. Gheorghe Drăgan, prim-secretar al Comitetului de partid al sectorului 7, şi tov. Traian Pop, adjunct al ministrului invâţământului. Urmează un recital de poezie susţinut de un colectiv de artişti profesionişti. (Continuare in pag. a IV-a) Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie". In Hunsar, cazane de mare capacitate i\\\\\\\\\\\\\\W DE LA SMOG LA MAREEA NEAGRA • 0 premiera judiciara provocată de coliziunea a două nave PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVAL Inspectoratul comercial - un organ de control mult prea departe de ceea ce ar trebui sa fie in realitate 650 de unităţi pentru fiecare inspector CE N-aveţi un cilindru gradat ? • Cînd pădurea nu se vede din cauza copacilor, mii de mărfuri necorespunzătoare ; 4. Respectarea părţirilor precum şi concordanţa dintre calitate şi preţuri ; 5. Modul de manipulare, depozitare şi conservare a mărfurilor ; 6. Modul de gospodărire a ambalajelor ; 7. Modul de rezolvare a sesizărilor şi reclamaţiilor“. Cu alte cuvinte, o seamă de atribuţii vizînd asigurarea bunei serviri a cumpărătorilor şi evitarea pagubelor In avutul obştesc. Inspectorii comerciali dau indicaţii obligatorii pentru Înlăturarea anomaliilor constatate, aplică sancţiuni Romeo Groapă (Continuare in pag. a lll-a) i ' V.*i K„ ■ • - i. . . r* • r ■ ■ ' ’ V .Y * 99 ■ • A ~ A Ieri,azi,itime Cele mai frumoase cărţi“ ale anului 1971) tr Jumul tradiţionalului concurs de artă grafică — „Cele mai frumoase cărţi“ — ediţia 1970, a decernat următoarele distincţii : MEDALIA DE AUR : Alfred Jarry — „Uhu" (Editura Univers şi Combinatul poligrafic Casa Scînteii) ; „Întimplările şi faptele de pomină ale năzdrăvanului Tit Buhoglindă" (ediţie ilustrată de Val. Munteanu, Editura „Ion Creangă"* şi I. P. „Arta grafică“) ; Radu Bogdan — „Ion Andreescu”, vol. I (Editura Meridiane şi L P. „Arta grafică“) ; Dan Hăulica şi Dan Er. Grigorescu — „Paris“ (Editura Meridiane şi I. P. „Arta grafică“) ; MEDALIA DE ARGINT : Tudor Arghezi — „Poezii“ (ediţie ilustrată de Ligia Macovei, Editura Minerva şi I. P. „Arta grafică“) ; MEDALIA DE BRONZ : Colecţia „Idei contemporane" (Editura politică şi C.P.C.S. — I. P. „13 Decembrie 1916“) ; Leonid Diraov — „Eleusis“ (ilustraţii de Florin Pută, Editura „Cartea românească“ şi L P. „Tiparul“) ; „Balladák Könyve" (Cartea baladelor) — Editura Kriterion şi I. p. Cluj , Petrarca — „Rime“ (Editura Univers şi I. P. „Arta grafică") ; „Din lirica japoneză“ (machetă şi ilustraţii de Emil Chendeş, Editura Univers şi I. P. „Arta grafică" — C.P.C.S.) ; Ion Brad şi Ion Miclea — „La curtea regelui Tigru" (Editura „Ion Creangă“ şi I. P. „Arta grafică“) ; „Istoria artelor plastice in România“ vol. îI (Editura Meridiane şi I. P. „Arta grafică“) ; „Manual de conversaţie in limba engleză“ (Ilustraţii de Iacob Dezideriu, Editura ştiinţifică şi C.P.C S.) ; Colecţia „Historia magister vitae“ (Editura Meridiane şi l. P. „Arta grafică“) ; Colecţia „Columna" (Editura militară şi I.P. „13 Decembrie 1918“ — C.P.C.S.). S-au acordat, de asemenea, numeroase diplome și mențiuni. Peisaj bucureştean Cu ce călătorim spre Snagov ziuia numeroşilor vizitatori. Cu ce ajungem până acolo ? Zilnic, de la staţia podul Bâneasa vor pleca spre complexul turistic de la Snagov-sat autobuze la următoarele ore : 4,40 ; 8,00 ; 9,30 ; 10 00 ; 11,00 ; 13,15 ( 16,15 ) 18,45 ; 30,30. De la complexul turistic Snagov-sat autobuzele vor pleca spre București la l 5.50 ; 9.30 ; 10.59 | 11.30 | 13 ; 14.20 ; 18 . 30 ; 22.30. Din acelaşi loc (podul Băneasa) spre Snagov-parc autobuzele vor pleca la orele: 0; 7.30; 8.30; 10; 12; 15; 10.30; 18.30. 20. Plecările de la Snagov-parc spre Capitală vor avea loc la orele 7 c 8.45; 9.30J 11,40 5 13 30 3 16,45 | 17,45 | 19,45 | 22,39. ■ Snagov-ul** este din nou animat. Unitățile de aici — Hanul Viditei la Snagov-parc și complexat turistic la Snagov-sat — stau din nou la dispo- Artizanatului românesc - Diploma de Onoare şi Medalia de Aur La 24 aprilie, la Palazzo Vecchio, din Florenţa, a fost deschisă cea de a 35-a ediţie a Tirgului internaţional de artizanat. De un frumos succes s-a bucurat şi standul IGECOOP, care a participat pentru a doua oară la această tradiţională manifestare (la ediţia precedentă de anul trecut, artizanatul românesc a fost distins cu Diploma de Onoare şi Medalia de Aur). A fost un început de bun augur la actuala ediţie, varietatea şi frumuseţea obiectelor lucrate de meşteşugarii români au întrunit deplina apreciere şi admiraţie a vizitatorilor, iar la festivitatea ţinută în cinstea ţărilor participante. In ziua de 3 mai a.c., ICECOOP a primit — pentru a doua oară — Diploma de Onoare şi Medalia de Aur. înscrierea consumurilor specifice de metal in limite competitive (II) O acţiune de efort tehnic, o probă de eficacitate în munca politică ------- - — “ " M. IONICA", şef de sector, la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. 9 Importante rezerve latente în aşteptarea valorificării • Coordonatele reducerii consumurilor specifice : continuitate, fundamentare stiinţifica, adaptare la specificul activităţii • Locul de munca — factor hotărîtor în „competiţia" metalulu Prilejuind o complexă analiză a modului cum se desfăşoară acţiunea de economisire a metalului, consfătuirea „Munca politică în sprijinul reducerii consumurilor specifice" a relevat, pe lingă rezultatele de certă valoare obţinute in unităţile industriala — asupra lor am insistat într-un articol precedent — şi numeroase rezerve a căror valorificare trebuie să constituie un obiectiv principal pentru fiecare colectiv. Dezbaterile au subliniat, astfel, că inactivitatea politico-educativă din unele unităţi există Încă vări.într din urmă, se manifestă scăderi inexplicabile. De asemenea, mai sunt prezente tendinţe de subapreciere a posibilităţilor de influenţare şi mobilizare a oamenilor muncii la acţiunea de descoperire şi valorificare a noi rezerve de economisire a metalului. (Continuare In pag. a lll-a) Ideile novatoare ale comuniştilorIzvorul viu al activităţii economico-sociale T. un adevăr bine cunoscut că pretutindeni, la fiecare loc de muncă — de la institutul de cercetare In care se conturează profilul marilor hale Industriale, al motoarelor de mare precizie sau al viitoarelor cartiere ale oraşului şi până la secţiile ori atelierele în care prind viaţă, clipă de clipă, minusculele piese electrotehnice ori imensele agregate de sute şi de mii de tone — spiritul de partid guvernează stenic efervescenţa priceperii, dăruirii şi entuziasmului. Trup din trupul marii colectivităţi care formează forţa politică conducătoare in patria noastră — Partidul Comunist Român — fiecare comunist este un fervent promotor al noului, al continuei perfecţionări la locul său de muncă. Cei care au răspuns In cadrul anchetei noastre au căutat să releve resorturile intime, motivaţia psihologică a faptelor şi a acţiunilor lor. A îndrăzni, a incorpora noutatea in practica cotidiană „Numai In atelierul pe care-1 conduc eu lucrează 300 de oameni. Aceşti oameni realizează anual peste SOO de sortimente. Multe din ele sunt exportate în numeroase ţâri. Mâ gîndesc ce ar însemna această producţie dacă fiecare s-ar mulţumi să facă numai ceea ce a învăţat cînd s-a calificat. Adică să-şi îndeplinească „funcţionăreşte“ sarcinile. Lucrăm într-o industrie supusă în permanenţa Înnoirilor. Primim uti. (Continuare tn pag. a ll-a) • Comitetul U.T.C. al sectorului 7 organizează, astăzi, ora 16, la Clubul I.S.B., o întilnire a tinerilor din sector cu tovarăşul Dimitrie Ancuţa, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., care va vorbi despre „P.C.R. — forţa conducătoare in tara noastră". In continuare va avea loc un program susţinut de formaţiile artistice de amatori ale sectorului. La Liceul „Mihai Viteazul“ a avut loc, în cinstea semicentenarului partidului o interesantă sesiune ştiinţifică a cercurilor de elevi. SE DESCHIDE „CAFENEAUA VECHE“— PRIMA UNITATE DIN COMPLEXUL /HANUL LUI MANUC“ Lucrările de restaurare a complexului turistic „Hanul Iul Manuc“ au Intrat Intr-o fază finală. Prima unitate din această zonă amenajată In str. Covaci nr. 18, își va Începe slmbătă la prinz activitatea. „Cafeneaua veche“, unica deocamdată, redă imaginea vechilor cafenele bucureştene. Vizitatorii vor putea servi aici diferite specialităţi de cafea, şerbet şi dulceaţă cu apă rece, baclavale, unele minuturi, băuturi fine şi răcoritoare etc. Cafeneaua dispune şi de o sală de jocuri unde amatorii vor găsi table, şah, remi, domino, masă de biliard. Nu vor lipsi nici colecţiile de ziare şi reviste. Alături de aceasta va funcţiona şi o unitate, înzestrată cu mobilier de epocă, care va servi pentru acasă specialităţi de cafea, dulciuri, băuturi fine etc. Fauna cinegetică, în pavilionul „IM“... Pavilionul „N“ al Complexului expoziţional din Piaţa Scînteii găzduieşte o interesantă şi originală expoziţie cinegetică de trofee, organizată de Asociaţia generală a vinătorilor şi pescarilor sportivi. Este prima manifestare de acest gen organizată In ultimi 30 de ani In ţara noastră. Sunt expuse aici o parte din trofeele de vînat cu care ţara noastră va participa, In toamna acestui an, in Expoziţia mondială de vinătoare ce va avea loc la Budapesta. Vizitatorii pot admira — zlinie, Intre orele 10 şi 19. (Continuare In pag. a llt-a) / întrebăr Sunt pregătite grădinile-cinematograf să-şi intimpine publicul? Deşi capricioasă, luna mai a pus din nou la ordinea zilei problema cinematografului „servit la iarbă verde“. Sunt oare pregătite grădinile de vară ale cinematografelor bucureştene pentru sezonul estival? Iată întrebarea pe care am socotit util s-o adresăm conducerii întreprinderii cinematografice municipale București. JtasIMM la întrebarea de ieri — Tema spumanţilor neionici continuă să fie de mare actualitate, intrucit importăm aceste produse — ne spune dr. iag. Petre Vlad, directorul ICEMIN. Aplicarea soluţiei elaborate de noi este insă condiţionată de Ministerul Industriei Chimice, respectiv Combinatul petrochimie Ploieşti, care trebuia să Înceapă fabricaţia de serie tacă de acum doi ani... De altfel, aceste date ne sunt completate de către inginerul I. Pascalide — responsabilul ICEMIN cu problema In cauză — cu două observaţii cheie pentru elucidarea cazului : 1. Producerea spumanţilor ar aduce, pentru început, o economie de aproximativ 500 000 mii Iei valută pe an, cu perspectiva creşterii acestei cifre pini la 1 milion. 2. Combinatul petrochimic Ploieşti a manifestat Interes pentru fabricarea amintiţilor apromanţi, Insft nu a putut acţiona concret datorită nedeciziei ministerului la rezolvarea unor probleme adiacente. In consecinţă, ne-am adresat tov. Petre Olteanu, director la Direcţia planificării din Ministerul Industriei Chimice. Spre surprinderea noastră, insă, d-sa a refuzat să ne furnizeze un răspuns, chiar intr-un interval de citeva zile. Motivaţia 1 — Pentru a formula răspunsul pe care o solicitaţi trebuie să cunosc foarte bine problema (!). Este, aşadar, necesar să se organizeze o şedinţă centrală la care să participăm toie grupul industrial de la Ploieşti, delegaţii Direcţiei tehnice, reprezentanţii ICEMIN... Nu ştim dacă pină la această oră (au trecut doar trei ani de cind se tot discută !) nu ar fi fost cazul să se cunoască «planul de operaţii« fără aportul unei şedinţe întrunit« în acest scop. Dar dacă aşa stau lucrurile... Numai că tovarăşul director Olteanu aşteaptă... să fie rugat să analizeze situaţia („Să vină cine e Interesat, cine v-a făcut sesizarea şi să discutăm... Altfel cum să declanşăm o asemenea acţiune ?). Intrucît punctul de vedere nu suportă comentariu suplimentar , în fond am răspuns la întrebarea „de ce se tergiversează fabricarea spumanţilor ?“ — ne asumăm responsabilitatea „declanşării unei acţiuni de clarificare“, socotind intervenţia de faţă acel «primium movens“ care s-a văzut cut era de necesar...