Informatia Bucureştiului, iulie 1971 (Anul 18, nr. 5551-5573)
1971-07-22 / nr. 5569
Pe planşetele proiectanţilor Hotelul „România“ Ca colectiv •rh. Una Esitumf tul .Proiect“ — Bucureşti, » condu» d* da la mnstitutnceput da curînd elaborarea studiului tehnico-economic al unui nou hotel da mare capacitate — .România“, Construcţia, ce urmau* »ft Ho amplasaţi In zona Pletei Unirii« va avea «—85 etaje, MO da camera cu un Înalt grad da confort, diversa spatii comerciale — restaurante, braserie etc. — o sală polivalentă (pentru confrate, adunări festiva), o piscină. Precum si un parcaj supraterm pentru autoturisme, cu o capacitate da 550 da locuri. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5569 14 PAGINI 30 BANI rJoi 22 Iulie 1971 Spirit innoitor, combativitate sporită şi o înaltă responsabilitate I in munca de partid (I!) a conmpţia partidului nostru, democraţia este privită In itrinsă corelaţie cu disciplina. În ultimă analiză ambele avtnd In vedere activitatea tuturor comuniştilor, sporirea responsabilităţii şi exigenţei lor în conducerea şi rezolvarea tuturor problemelor din unităţile respective, creşterea rolului de conducător al organizaţiilor de partid. Experienţa confirmă că acolo unde nu se creează un stimat privinia dezvoltării democraţiei interne de partid, nici disciplina nu se ridică la nivelul cerinţelor puse de partid. Aşa se explică faptul că sunt cazuri cind membrii de partid lipsesc în mod nejustificat la adunările gernerale ale organizaţiilor debază sau participă formal la acestea, dovedesc o slabă combativitate faţă de neajunsurile şi deficienţele manifestate, au o atitudine pasivă faţă de îndeplinirea sarcinilor. La organizaţia de bază a comuniştilor din aparatul tehnico-administrativ al Întreprinderii de încălţăminte „Progresul“ din cei 66 membri de partid, 44 nu au luat cuvîntul niciodată, într-o adunare generală, timp de aproape un an de zile, deşi (ca să ne referim la un singur grup da probleme) aici ar fi necesară o amplă analiză a modulul In care cadrele soluţionează problemel« ce Intră In competenţa lor. Manifestări de Inerţie, o anumită mulţumire de sine, se Intilnesc şi la unele organizaţii de bază din ministe (continuare in pag. a 11-a) NICOLAE MIHALACHE şeful secţiei organizatorice a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. UZINA „VULCAN*. Imagine din noua hală a secţiei a 8-a unde se produc subansambluri pentru marele cazan de 1035 t/h. Incursiune pe „cururile“ turismului de tineret Anchieta noastră prin cîteva uzine , călătorim a cunoaște un adevăr cu valoare de axiomă. Iată un motiv pentru care turismul — cu atît mai mult cel de tineret — reprezintă (sau trebuie să reprezinte) un principal mijloc de Instruire, de educare. In ce măsură practicarea turismului in rindul tinerilor îndeplineşte acest deziderat ? Am căutat să aflăm răspunsul la întrebarea de mai sus în cursul unei recente anchete efectuate prin cîteva obiective industriale din Capitală In cadrul cărora tineretul are o contribuţie meritorie la realizarea sarcinilor de plan. Posibilităţi neexplorate incă La „ELECTROMAGNETICA* lucrează un număr de aproape 1 800 de tineri. Intr-o clasificare adhoc, petrecerea timpului liber ocupa o pondere însemnată, (după sarcinile de producţie şi activitatea educativă) in preocupările organizaţiei U.T.G. Iar acest loc se concretizează, deocamdată, In participarea, cam o dată, pe lună, la excursiile de sfîrşit de săptămînă Octavian Andronic (Continuare In pag. a IlI-a) I n peregrinările mele am întâlnit, nu de puţine ori, nişte oameni exemplari, prin conduită, ţinută, activitatea lor, dar care refuzau sa devină eroi al reportajelor mele. „Lăsaţi, îmi spunea fiecare din ei, nu trebuie să-mi daţi numele la ziar. Scrieţi despre oamenii care s-au evidenţiat in producţie. Dacă ei au obţinut rezultate bune, au o atitudine conştientă, asta înseamnă că şi activitatea mea e meritorie“. Acesta era de obicei Figuri reprezentative VASILE NICOROVICI răspunsul pe care îl primeam de la oamenii din acea categorie de lucrători pe tărim politic pe care o numim : activişti. Poate că aşa se explică şi de ce dacă stau să mă gindesc autocritic, figurile lor atît de importante pentru viaţa socială din anii noştri, n-au căpătat în ceea ce am scris ponderea cuvenită, ascultind de îndemnul lor m-am străduit să scriu despre oţelarii hunedoreni, minerii de la Vulcan, petrochimiştii de la Brazi, sondorii de pe marele arc al petrolului, proiectanţi de oraşe şi utilaje, electronişti, ciberneticieni, despre oamenii de pe tractor, pescari, forestieri, ţesătoare, cip(Continuare in mp. a II-a) • •• Reveniri « Un plus de eficienţă în buna gospodărire a oraşului dar inerţia unor întreprinderi de construcţii se menţine intrviehinr. în ultimele* zii o sprlintmi rla Neîndoielnic, în ultimele zile se remarcă un reviriment în atitudinea conducerilor unor întreprinderi de construcţie, de organizaţii comerciale etc., faţă de buna gospodărire a oraşului. Este, realmente, tonifiant să întâlneşti astfel de mutaţii de optică, să vezi că — printr-un plus de preocupare — străzilor li se poate asigura un aspect mai îngrijit. Deci, se, poate... Probabil că ne-am fi limitat la a consemna... vizual aceste lucruri, dacă o nouă parcurgere a oraşului — pe urmele anchetei publicate săptămînă trecută, sub titlul „întreprinderi care , ignoră normele bunei gospodăriri a oraşului’* — nu ne-ar fi relevat că nu peste tot inerţia a fost înlăturată. Am vizitat special unele din şantierele vizate în acel articol, spre a vedea cit de promptă a fost reacţia, revenirea la obligaţiile precise ale conducerilor întreprinderilor respective. Ce am observat de astă dată ? Vom suprapune constatările noastre de ieri, declaraţiei din urmă cu cîteva zile a inginerului şef al I.C.M. R. N. Negulescu („Chiar astăzi vom stabili măsurile pentru ca şantierul nostru — este vorba de lotul de blocuri de locuinţe de pe şos. Alexandriei, n.n. — să nu mai con-Petru Calapodescu (Continuare in pag. a II-a) Da ,eşi cu o lună In urmă cursurile s-au încheiat, Universitatea populară Bucureşti n-a Intrat, to* tuşi. In vacanţă. Aproape ziinie se organizează aici diferite manifestări pe teme politice, economice, cultural-educative, adresate publicului larg. Pentru a afla amănunte despre modul in care a fost concepută activitatea estivală a Universităţii populare Bucureşti, ne-am adresat tovarăşei ADELA DINESCU, directoarea Instituţiei. — Prin ce se caracterizează programul de vară, în comparaţie cu cel din timpul anului universitar propriu-zis ! Preocupări estivale la Universitatea populară Bucureşti — In timpul verii atenţia noastră se Îndreaptă cu precădere spre realizarea unei activităţi informative. Adică, spre un program menit să prezinte, prin modalităţi concepute cit mai atractiv şi Interesant, actualitatea politică, economică, culturală, artistică. — Ne puteţi da cîteva exempte In acest sens . — Am căutat să fim ctt mal prompţi In abordarea, prin simpozioane, conferinţe, discuţii la masa rotundă a problemelor majore ale actualităţii interne şl ex— *' zile terne. De pildă, cu diteva zile P» urmă, ara proiectat şi comentat filmul despre vizita de prietenie Întreprinsă de delegaţia de pârtia şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în ţările socialiste din Asia. Bilunar, personalităţi din domeniul ştiinţei sau artei prezintă, sub forma, foarte apreciată de public, a notelor de drum, Impresii de călătorie din ţările socialiste. Au loc, de asemenea, dezbateri privind actualitatea internaţională, în ceea ce priveşte actualitatea Internă, continuă seria expunerilor în cadrul cărora sunt analizate aspecte ale realizărilor economiei naţionale, ale politicii partidului în diverse- Miruna Ionescu (Continuare in pag. a II-a) Pe principalele artere ale sectorului 1 Azi dimineaţă, Consiliul popular al sectorului 1 a iniţiat o acţiune educativ - cetăţenească în punctele aglomerate de pe principalele artere ale sectorului. Peste 60 de salariaţi ai consiliului popular, utecişti, activişti obşteşti din Întreprinderile, Instituţiile şi cartierele sectorului, lucrători de miliţie, constituiţi In 15 colective, au desfăşurat o utilă muncă educativă In rlndurile celor care nu respectă elementarele reguli de urbanism, atrăglndu-le atenţia asupra necesităţii păstrării curăţeniei oraşului. Echipele au acţionat pe calea Victoriei, bulevardele N. Bălcescu, General Magheru şi Ana Ipătescu, şoseaua Ştefan cel Mare, bd. Ilie Pintile, calea Floreasca, str. Barbu Văcărescu şi altele. Acţiunea va continua mâine dimineaţa pe aceleaşi artere, iar duminica în parcuri. Cartierul Berceni II se extinde prin construirea de noi blocuri de locuinţe Circulaţia pe marile artere de penetraţie R : relatam, In urmă cu o sfiptămînă, despre Începerea unuilarg sondaj al traficului rutier din Capitală Şi de pe principalele artere de penetraţie, lată cîteva din primele rezultate. Duminică dimineaţă, între orele #-13, au ieşit din oraş pe DN1 (Bucureşti — Ploieşti, prin Otopeni), îndeosebi către diferitele zona de agrement, 1641 de autovehicule (cu precădere autoturisme). 1475 de maşini s-au îndreptat, sîmbătâ între orele 14—17, către Urziceni — Constanţa, alte 1764 alegîndu-şi — tot sîmbătâ, între orele 14.30—17.30 — ca ţintă Piteştiul, pe autostradă. Sondajul continuă, urmlnd să constituie un măsuri de ghidaj pentru mai eficientă a traficului. de reglementare Pentru a veni In sprijinul posesorilor de autoturisme care se Îndreaptă la sfîrşit de săptămînă spre litoral sau spre Valea Prahovei, Inspectoratul general al miliţiei a stabilit ca In perioada 21 iulie — 30 august a.c., In zilele de sîmbătâ (de la ora 12) pînă luni (la ora 6), precum şi în celelalte sărbători legale — între aceleaşi ore să se interzică circulaţia autovehiculelor grele — destinate transportului de mărfuri şi materiale, inclusiv a celor echipate cu Instalaţii speciale, care depăşesc însă greutatea maximă autorizată de 3000 de kg. — pe direcţiile Bucureşti — Braşov şi Bucureşti — Constanţa, în ambele sensuri. Vehiculele respective pot folosi alte rute ocolitoare (Bucureşti — Braşov, prin Piteşti — Cimpulung, precum el Bucureşti — Constanţa, prin Călăraşi, traversîndu-se Dunărea pe la Chiciu — Ostrov). Sunt exceptate de la această restricţie autovehiculele grele care transportă muncitori, mărfuri foarte perisabile şi animale, întreprinderile și serviciile de transport sunt solicitate să-i instruiască pe conducătorii auto în legătură cu aceste măsuri. Azi dimineata in centrele de panificaţie Livrări inc cu solicităr Nu mai este nevoie de nici o argumentare. Fiecare responsabil de unitate ştie că specialităţile de panificaţie — aşa numitele produse mărunte, chifle, cornuri simple şi cu adaosuri, batoane, bulei, băsmăluţe, braşoave, japoneze, franzeluţe şi toate celelalte — sunt căutate, în special, in primele ore ale dimineţii, cînd zecile de mii de salariaţi ai oraşului se îndreaptă către locurile lor de muncă. Cu cit înaintăm în zi, ponderea cererii consumatorilor se schimbă în favoarea diverselor sortimente de pîine. Având în vedere considerentele amintite, se pune întrebarea : in ce măsură centrele de panificaţie ţin seama de asemenea solicitări, ce oferă ele cumpărătorilor în primele ore ale dimineţii ? Deşi ziarul nostru s-a mai ocupat de această latură a deservirii populaţiei Capitalei, mai multe sesizări primite la redacţie în ultima săptămînă ne-au semnalat unele carenţe privind activitatea unităţilor de desfacere a specialităţilor de panificaţie. Aşa se face că azi dimiBrutăria „Cuptorul de aur“ din bd. 1 Mai cunoaşte în tot cursul zilei o mare afluenţă de consumatori, cu toate că nu oferă decit două sortimente: lipit şi Dîmboviţa rotundă. Explicaţianu este prea greu de aflat. Şarjele fierbinţi, scoase direct din cuptor, răspîndesc un miros îmbietor care nu te poate lăsa... indiferent. In fotografie, abia scoasă din cuptor, pîinea se îndreaptă către raioanele de desfacere neaţa, reporterii ziarului au fost, intre orele 6 şi 7.30, cumpărători in centrele de panificaţie din diferite sectoare ale oraşului. In general vorbind, se poate spune că centrele de desfacere a produselor de panificaţie, inclusiv tonetele situate în diferite puncte aglomerate sunt aprovizionate zilnic în mod co-R. Groapă, Gh. Niculiţă, A. Stanciu, A. Gutem (Continuare in pag. a 111-a) Războiul colonialiştilor portughezi împotriva oamenilor şi a naturii Femei şi copii arşi de napalm. Recolte distruse. Păduri fără frunze Acestea sunt imagini obişnuite ale războiului colonial dus de Portugalia în Africa. In faţa succeselor dobîndite de mişcările de (Continuare în pag. a IV-a) 4 Oficiul telefonic Victoria II Azi dimineaţă şi-a Inaugurat activitatea un nou oficiu telefonic de cabinat Victoria I, din calea Victoriei nr. 29 (In holul Direcţiei de poştă a municipiului) . La dispoziţia populaţiei se află 3 cabine pentru convorbiri telefonice locall pentru convorbiri Interurbane la comandă fl I pentru convorbiri Interurbane prin automat. Din cabinele noului oficiu se pot efectua şi convorbiri internaţionale. Prin darea In funcţiune a oficiului telefonic Victoria I se vor realiza descongestionarea oficiului Victoria I, de la Palatul telefoanelor și o mai bună și rapidă servire a publicului solicitator. întrebăm: Ce pentru o mai a circulaţiei, noaptea, în urma articolului publicat zilele trecute („Curba accidentelor rutiere poate descreşte“), mai mulţi cititori s-au adresat redacţiei, semnalind un anume aspect. Se ştie, în timpul nopţii, majoritatea semafoarelor nu mai funcţionează. Sunt, totuşi unele intersecţii se poate întreprinde bună supraveghere in punctele aglomerate ? frecvent circulate (str. Cosmonauţilor — bd. Magheru, calea Victoriei — str. 13 Decembrie, str C. A. Rosetti — str. Al. Sahia etc) unde nesupravegherea şi nedirijarea traficului — destul de intens şi noaptea — riscă producerea upor accidente. De asemenea, conducătorii auto reclamă deschiderea semafoarelor dimineaţa la ore mai timpurii. Faţă de aceste probleme, solicităm opinia serviciului de resort al I.M.M.B. Complexul clinic universitar Au început lucrările de construcţie a noului Spital civnic universitar, amplasat în apropierea Facultăţii de medicină, la Intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu splaiul Independenţei. Complexul clinic este conceput cu 1 500 de paturi; corpul principal al clădirii va avea 14 niveluri. Dotat cu cea mai modernă aparatură medicală, Spitalul clinic universitar va servi muncii de cercetare şi experimentare a cadrelor didactice medicale, precum şi studenţilor. • Noi dotări Îmbogăţesc zestrea tehnică a fabricii „Tricodava". Este vorba de patru maşini circulare de tricotat , dintre care două au intrat în funcţiune, celelalte fiind în curs de montare. Aceste utilaje permit folosirea unei largi game de dispozitive şi, implicit, realizarea unui sortiment diversificat de modele. Pînă în prezent, au fost fabricate 20 000 de bluze gen marinar (cu dungi albe şi bleumarin) care, săptămînă viitoare, vor fi livrate comerţului. Reprofilare „din mers" Întreprinderea noastră — s.ENERGOREPARAŢII“ — ne spune tov. Iulian Muşat, inginer şef cu problemele de concepţie , îţi schimbă profilul din mers. Aceasta, ca o consecinţă directă a dezvoltării impetuoase a ramurii energetice. Dintre directivele principale privind conturarea viitorului profil al întreprinderii amintesc dezvoltarea producţiei pieselor de schimb destinate turbinelor cu aburi şi instalaţiilor aferente din centralele electrice, care in marea lor majoritate se importau. Valoarea pieselor de schimb asimilate şi realizate In acest an —profuri pentru mori de cărbune ţi pompe cu debite foarte mari palete pentru turbine etc — se ridici la peste 3,2 milioane lei. La capitolu asimilări de produse noi sunt înscrise o serie de dispozitive şi instalaţii destinate mecanizării anumitor operaţii ta unităţile energetice. In prezent, finalizăm modernizarea platformei ridicătoai cu braţ pentru lucru la înălţime. Este vorba de mărirea performanţelor in exploatare ţi a siguranţei de lucru, precum şi de reducerea greutăţii. • ASOT-* ediţie a Olimpiadei internaţionale de matematică ce s-a desfăşurat la Zlna — Iugoslavia, între—20 iulie, a confirmat bunul renum de care se bucură peste hotare şcoala românească de specialitate. Din cei 6p concurenţi, cţi a Întrunit lotul noştri olimpic, cinci au obţinut premii. Premiul II a fost acordat elevului Alexandru Dinca, de la Liceul nr. 3 din Constanţa, iar premiul III, elevilor Dan Timotin, de la Liceul „Nicolae Bălcescu, şteclam Ralescu, de la Liceul „Mihn Viteazul“, din Bucureşti, Radu Gologan de la Liceul nr. ,1 din Braşov, şi Mircea Mlartin, de la Liceul [.Iacob Mureşanu* din Blaj. 44 (Agerpres) Intr-un decor reconstituit după stilul epocii, pe Şelari s-a deschis „Drama Domnească“ st. Cu blocnotesul la Uniunea centrală a cooperativelor meşteşugăreşti A SE PREMIAZĂ... IDEEA • CE VOM PURTA IN 1972 0 DIN CULISELE VIITOAREI EXPOZIŢII PERMANENTE DE ARTIZAN.II ROMANESC îndepărtate colţuri ale ţării au prezentat peste 900 de produse noi, de balansoare reglabile la biblioteci colţ, metamorfozabile în funcţie spaţiul disponibil, de la mobilă pentru copii la scaune şi mese rabatabile, ce pot deveni fie garnituri , hol, fie sufragerii etc. Materialele folosite : lemn sculptat, sticlă, plastii fier forjat, rafie etc. Şi pentru gospodine, au fost căutate noi soluţii, astfel ca bucătăriil să devină cit mai... mecanizate. „Tehnometalica“ a propus, de exemplu un aparat pentru tăiat, în diferit forme, foietaje , un grătar electric — in trei minute se poate friga jumătate kilogram de carne — un cazan cu fund dublu pentru rufe care înlocuieşte, la nevoie, maşini de spălat un test oltenesc utilizat pentru cele mai diferite reţete culinare etc. Aşteptăm ca în curînd s le putem şi cumpăra, nu numai să admirăm în cadrul diferitelor expoziţii. Pentru că este păcat ca toat Cristina Popescu (Continuare in pag. a lll-a) Un original concurs — al cărui finiş s-a petrecut recent — a avut ca dispută premiul pentru cea mai ingenioasă... idee. Participante : _ cooperativele meşteşugăreşti din ţară. In obiectiv : mini mobilierul şi obiectele de uz casnic. Meşteri din cele mai La întrebarea eCînd veţi recupera restanţele ?NU ne răspunde ing. MIHAI DIACONEASA, directorul întreprinderii de produse din lemn pentru construcţii. fcintr-adevăr. In trimestrul trecut întreprinderea noastră nu şi-a îndeplinit planul producţiei globale — restanţele menţinîndu-se şi în prima parte a lunii iulie. Situaţia s-a datorat modificării structurii sortimentelor, ca urmare a solicitării beneficiarilor. Intrucît schimbările survenite ne-au găsit nepregătiţi, activitatea productivă — îndeosebi în sectorul prelucrări mecanice — a fost dereglată. Pentru a intra cit mai curînd într-o cadenţă normală, au fost adoptate măsuri tehnico-organizatorice adecvate : introducerea schimbului doi de lucru la o serie de utilaje de înalt rând amen — presă de furnirul panouri, maşină d formatizat, maşină di perforări multiple altele, urmărirea riguroasă a executări comenzilor pentre fluxul tehnologic, ali mentarea ritmică locurilor de muncă şi materiale. Rezultatele obţinute ne permit s apreciem că restanţei existente vor fi lichidate pînă la sfîrşitul a castei luni«-