Informatia Bucureştiului, octombrie 1971 (Anul 19, nr. 5629-5654)
1971-10-01 / nr. 5629
Pag. a 2-a3?INFORMAȚIA BUCULEȘTIULUI . ÎN PRIMA SEARĂ MUZICALĂ SIADIUNEA RADIOTELEVIZIUNIÎ Publicul, mai amator de concerte acum la început de stagiune, a pornit joi seara la reîntâlnirea cu muzicienii Orchestrei Radioteleviziunii care, în Studioul din strada Nuferilor, și-au reînceput ciclul de seri simfonice. Pentru a marca momentul protocolar al reîntîlnirii, ni s-a oferit, conform unei lăudabile tradiţii, un spectacol sonor complex, reunind orchestra, soliştii şi corul. La amploarea aceasta se adăuga, tot ca un argument de sporire a interesului publicului, evenimentul unei prime audiţii. In versiune concertantă, am ascultat oratoriul scenic Meşterul Manole de Gheorghe Dumitrescu, nu întâmplător compozitorul aplaudat cu câteva zile în urmă şi în programul Inaugural al stagiunii Filarmonicii. Profilul acestui creator, a cărui personalitate se impune în contextul şcolii româneşti cu deosebită pregnanţă, ne arată o preferinţă marcată spre genul vocal simfonic, spre marea epopee eraică, transpusă în limbajul sunetelor. Mai de mult interesat de creaţia populară, nu numai muzicală ci şi poetică, Gheorghe Dumitrescu descifrează în această recentă lucrare a sa sensurile majore ale genezei artistice, aşa cum se dezvăluie ea din procesul dinamic al înfruntării dintre generozitatea dăruirii şi necesitatea jertfei. Simbolul meşterului Manole, neîntrecutul vizionar al formelor de piatră de la mănăstirea Argeşului, reprezintă, şi în concepţia compozitorului — autor şi al libretului — chintesenţa efortului de autodepăşire, de ridicare a dorinţei de perfecţiune la nivelul idealului. Chiar dacă în această luptă pentru înălţimi vor pieri toţi cei care au durat opera de artă, sacrificiul lor nu rămîne zadarnic. El va fi pentru urmaşi, pînă în adineul veacurilor, o pildă de curaj şi iubire pentru frumos, aşa cum numai creatorul popular o poate da. Concepînd povestirea despre meşterul Manole ca pe o amplă baladă dramatizată, Gheorghe Dumitrescu recurge la elementele specifice dramaturgiei de operă, echilibrate însă în dimensiunile unui oratoriu, prin participările corale şi simfonice. Portretizarea personajelor, descrierea momentelor din acţiunea redată, fac obiectul comentariului vocal, simfonic, pe care se profilează prezenţele solistice, reduse simbolic la reprezentanţii principali, expresivi, ai legendei, cantabilitatea discursului vocal, dublată de desfăşurarea amplă a celui simfonic, în care se observă evidente înnoiri ale limbajului stilistic propriu compozitorului, conferă depănării muzicii o unitate epopeică plină de măreţie. Nu ştim cum va impresiona această lucrare în versiune scenică, dar prezentarea de concert aduce certe contribuţii la impunerea unei anumite modalităţi poeţico-muzicale deosebit de necesare ansamblului, tematic al repertoriului vocal simfonic românesc. Realizatorii — în primul rînd dirijorii Iosif Conta şi maestrul de cor Aurel Grigoraş, la care se adaugă grupul de solişti — merită cuvinte de apreciere pentru seriozitatea cu care au pregătit această primă audiţie, cu responsabilitate şi ataşament afectiv. Elisabeta Neculce, o voce de limpezime cuceritoare, Dan Muşetescu, revelaţie solistică a acestei stagiuni, Dionisie Konya, deosebit de dramatic, vasile Moldoveanu, Dorotea Vasilescu, Mihaela Botez, Mihlai Panghe, sunt cintăreţi capabili să asigure o distribuţie calitativă. Compania corului şi orchestrei Radioteleviziunii le face onoare, ca o promisiune de bun augur pentru serile muzicale ce vor urma. Grigore Constantinescu Concert simfonic : deschiderea stagiunii • Vernisajul expoziţiei documentare „Johannes R. Becher scriitor progresist“ dedicată împlinirii a 80 de ani de la naştere. Cu acest prilej va avea loc o audiţie cu imprimări de versuri în lectura autorului. (Casa de cultură „Friedrich Schüler“, 6 octombrie ora 19). » Varietăţi muzicale, în cadrul serii cultural-distractive din 9 octombrie, ora 18, la Casa de cultură a sectorului 5. Programul va cuprinde melodii interpretate de Tudor Heria, Ma Urmare cfin pagi. Am înregistrat opinii (Ovidiu Postoaca, Ion Puică — directorii caselor de cultură din sectoarele 4 şi, respectiv, 3) conform cărora sîmbăta şi duminica e firesc să fie rezervate exclusiv dansului. („Nu organizăm manifestări cultural-educative aproape • zilnic? Să mai facem și la sfîrșitul săptămânii ?" — Ovidiu Postoacă). Două ni se par carențele acestui mod de a pune problema. Din primul rînd, manifestă o condamnîiabilâ (căci e nefondată) lipsă de încredere în receptivitatea diversificată a celor ce frecventează serile de dans.(Vom reveni, mai jos, cu argumente atestând interesul tinerilor faţă de — puţinele încă — veritabile seri culturaldistractive.). In al doilea rînd, suntem părere, în principiu, că nu trebuiaudespărţite, socotite antagonice noţiunile cultural-educativ şi distractiv. Dimpotrivă, acestea se cer îmbinate şi nunumai cu prilejul serilor de dans, ci şi în contextul altor manifestări, organizate în cursul săptămînii. In acest sens am cita reuşitele reuniuni ale unor cluburi —„Ucenic“, „Femina", „Artis“ — de la Casa de cultură a sectorului P„ în care discuţiile pe cele mai diverse teme, concursurile de verificare a cunoştinţelor, alternează cu recitalul poetic şi de muzică uşoară şi, de ce nu, cu dansul. Dar, revenind la serile de dans, iată o iniţiativă (deocamdată în sectorul 2). Aici îşi petrec orele libere de la sfîrşit de săptămână, cu precădere tineri melomani. Preşedintele studioului, studentul Iulian Rădulescu, intenţionează să alcătuiască programul complex al fiecărei reuniuni pe baza testării preferinţelor tinerilor. Fără îndoială, în munca de educaţie prin intermediul unei game largi de modalităţi cultural-distractive, rezultatele nu pot fi imediate şi spectaculoase. Trebuie investite fantezie, răbdare, competenţă. Iar,, în primul rînd, credem că trebuie creat climatul propice desfăşurării unei asemenea activităţi. La Casa de cultură a sectorului 5, de pildă, acest climat există : un public constant, îmbinînd „rigorile“ unui comportament civilizat, receptiv la elementele noi ce intervin în pauzele dintre partidele de dans. Dar, în aceste condiţii, ceea ce i se oferă ni se pare încă insuficient : recitaluri de muzică uşoară şi populară, audiţii pe bandă de magnetofon, din cînd în cînd microreprezentaţii ale artiştilor amatori. E adevărat, in alte locuri (Casa de cultură a sectorului 6. Modern-cluo) nu se face nici atît. Dar, e firesc să recurgi la asemenea comparaţii ? Iată un argument convingător, în atenţia celor neîncrezători în efectele interferării dansului cu acţiuni de reală eficienţă educativă. Sîmbăta şi duminica trecută am urmărit programul Casei de cultură din sectorul 8. In final, împreună cu publicul, nici n-am observat că, în decursul ambelor seri, ponderea n-o deţinuse dansul. Ce a a captat atenţia tinerilor ? O „excursie" pe meleaguri bihorene, oferită, prin intermediul diapozitivelor, de muzeografa Ana Maroşi din Oradea, călătorie însoţită de recitalul de versuri în temă susţinut de actorul Sebastian Radovici , un scurt concert de muzică uşoară prezentat de Cristian Popescu ; o repriză de umor cu Mihai Ciucă ; o întîlnire neprotocolară (fără bariera rampei) cu un trio îndrăgit de pe micul ecran — Anda Călugâreanu, Florian Pittiş, Dan Tufora — care a discutat pur şi simplu despre muzică, tinereţe, teatru, poezie, cu tinerii (in accepţia unora, amatori numai de dans). Deci, se poate. — Da, se poate — opinează şi George Ionescu, inspector principal la Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al municipiului (amănunt semnificativ — pină nu de mult director al Casei de cultură din sectorul 8). Nădăjduim că dezbaterea cu directorii caselor de cultură, care va avea loc în aceste zile, consacrată diversificării programelor cultural-distractive va contribui la înnoirea activităţii. Preconizăm antrenarea, în complexul de manifestări, a formaţiilor artiştilor amatori , dorim sa sporim atractivitatea fiecărei acţiuni prin invitarea unor personalităţi din diverse domenii, care să ofere publicului prilejul unor dialoguri interesante, captivante. Dar proiectele, iniţiativele, propunerile consemnate in procese verbale de şedinţă şi consfătuiri nu înseamnă nimic fără pasiunea, competenţa, angajarea activă a celor numiţi să conceapă şi să organizeze manifestările cultural-educative şi distractive. Dar acestea nu incap în procesele verbale... Subscriem. Şi aşteptăm ca bunele intenţii să devină fapte, ca scepticismul (a se citi comoditatea) unora să dispară. „Melodia“ — clubul micilor melomani Toamna trecută, la Şcoala generală nr. 4 lua fiinţă un club de iniţiere şieducaţie muzicală a elevilor, sprijinit de Uniunea compozitorilor şi condus de profesorul Claudia Negulescu, intitulat ,,Melodia“ acesta a desfăşurat o frumoasă activitate, bucurîndu-se atît de o largă participare a elevilor cît şi de concursul unor muzicieni bine cunoscuţi ca: Dumitru Botez, Aurel Giroveanu, H. Mălineanu. De asemenea, un sprijin substanţial s-a primit din partea unor instituţii muzicale ca Filarmonica „George Enescu", opera română, ansamblul „Rapsodia română" ai căror artişti au venit deseori în mijlocul copiilor. Expunerile şi exemplificările au constituit minunate prilejuri de incursiune în lumea armoniilor sonore. Iar formaţiile clubului — grupurile vocale şi soliştii de muzică populară şi uşoară — compuse din elevi ai claselor V—VIII, au primit deja aprecierea publicului, apărând în două spectacole pe scena Teatrului ,,c. Tănase", în faţa colegilor de la alte şcoli.. Din toamna aceasta clubul „Melodia“ îşi va desfăşura activitatea în cadrul „Ateneului tineretului“, Ad rian Dumitrescu şi Dan Grigoraş, imprimări cu Adamo, bouia Mariano şi Sile Dihicu, precum şi prezentarea scurt-metrajului „Moda de toamnă“. • „Itinerarii“ — o expoziţie foto documentară, realizată de Mircea Dumitrescu, se va deschide pe data de 10 octombrie, ora 10, la Casa de cultură a sectorului 1. • Pe scena „Rapsodiei române“ un spectacol dedicat muncitorilor fruntaşi din sectorul 5, îşi vor da concursul formaţia corală Roce Racin din Iugoslavia (venită în Capitală la invitaţia Casei de cultură a sectorului 5) şi ansamblul folcloric „Struna“ al Casei de cultură din sector (11 octombrie, ora 19). Invitaţie la ziua recoltei In cluburile tineretului vor avea loc, în după amiaza zilei de 3 octombrie , sărbătoarea tradiţională a recoltei — o serie de carnavaluri. Astfel, la „Ateneul tineretului“ invitaţii vor petrece la crama „Ba 6 plopi“ iar cei de la Universalclub vor trebui să dezlege un „Rebus autumnal, vesel şi muzical“. Carnavalul de la „Tehnic club“ poartă titlul „...Cînd se numără bobocii“, la Ecranclub se va putea urmări o „Paradă a toamnei“ etc. In săptărmina 3—10 octombrie estrada de la Obor va deveni gazda unor spectacole muzical-distractive, în interpretarea artiştilor amatori bucureşteni , formaţii ale caselor de cultură din sectoarele Capitalei, ale sindicatelor din întreprinderi şi instituţii şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Incepînd de astă , seară, pe durata a mai multor luni, „Ateneul tineretului" din aleea Alexandru nr. 38 va fi gazda unui inedit „curs de armonie şi ritmuri de muzică uşoară“ destinat tinerilor interpreţi vocali şi instrumentişti precum şi tuturor „celor ce îndrăgesc şi vor să cunoască tehnica muzicii uşoare. Studenţie (Urmare din pag. 1) comunist. Ungă focul tinereţii, va arde focul veşnic viu al cunoaşterii, al încrederii în puterile proprii, din forţele tuturor. Patria noastră socialistă are nevoie de o intelectualitate de cea mai superbă ţinută, nu abstractă şi speculativă, ci practică şi pregătită cu tenacitate pentru destinul nostru. Studenţia este, întîi şi întîi de toate, studiu, meditaţie, muncă încordată. Dar ea este, deopotrivă, optimismul în starea sa juvenilă, cîntecele colective cu poante, glume aruncate peste umăr, idilele de pe alei — căci studenţimea păstrează, în structurile ei mereu noi, categoria sa romantică de o frumuseţe scăpărătoare, menită să ne rămînă mereu proaspătă in amintiri. Căminele de la Grozăveşti triumfă în tiparele modernităţii, comodităţii şi liniştii creatoare ; s-au durat institute şi facultăţi noi, iar vechilor universităţi li s-au făcut adiacente de aripi proaspete (la Institutul de arhitectură, la Academia de studii economice etc.), au apărut cantine civilizate, de stil restaurant. Numărul burselor este, pentru studenţii noştri, nelimitat. In timpul vacanţelor, taberele îşi aşteaptă tinerii oaspeţi la munte sau la mare. Aşadar, ziua de 1 octombrie vine cu întreagă această zestre de condiţii materiale şi spirituale, în revărsarea pe străzi a tinerilor volubili, fiecare purtind în buzunar o posibilă diplomă de savant, de inventator, de conducător al proceselor tehnice uzinale. Totul e ca studenţii să ia munca în serios, iar lu studenţie să nu vadă o punte de chiverniseală şi nici fatale trambuline pentru unmariaj mai norocos ! Şi nici proverbul gen Gîgă, după care ,numai primii zece ani sunt grei în facultate“, restul fiind , „floare la ureche“, nu este indicat, din simplul motiv că, după noile legi, dubla repetenţie este sancţionată cu exmatricularea. Dar sîntem siguri că majoritatea covîrşitoare a studenţilor îşi văd limpede menirea şi răspunde cu brio încrederii pe care le-o acordă partidul şi statul. România, se ştie, şi-a făurit şi în trecut cu forţe proprii multe comori materiale şi spirituale. Podul de la Cernavodă al lui Anghel Sanigny, avionul lui Vlaicu, aportul în medicină al lui Babeş s-au conjugat frumos cu descoperirea unui element nou în tabelul lui Mendeleev, cu prefigurarea primei rachete etc. Nici în diplomaţie nu ne-am lăsat mai prejos. Diplomaţi ca Milescu Spătarul, Cantemir, Titulescu premerg superbul patriotism şi umanism al diplomaţiei noastre de azi. Bălcescu, Eminescu, Cobălcescu, dr. Marinescu, Brâncuşi sau Enescu stau coloane şi puncte de reper, pentru catedrele tuturor facultăţilor, tuturor specialităţilor din universităţile şi institutele noastre. Căci studenţii noştri au astăzi totul pus la punct, de la programa analitică la distribuirea logică a timpului de studiu şi a celui liber ; de la cotarea cu practica prin laboratoare şi maşini de calcul, la teoria bizuită pe o filozofie sănătoasă, total legată de destinul omenesc ; de la imensele rafturi ale bibliotecilor la programele analitice sau sportive şi, tot atît de important, la distracţiile necesare de tot felul, dacă ele sunt utile. Toate aceste condiţii obligă. In generozitatea lor palpită inima patriei faţă de studenţii ei, pentru fiii ei studioşi, ridicaţi din popor, pentru a sluji interesele poporului, la chemarea înflăcărată a partidului. ............ ...........mmLw........... MĂRTURII ALE AVÎNTULUI CONSTRUCTIV Vizitînd expoziţia „Realizările construcţiei socialiste din China", publicul bucureştean ia cunoştinţă cu semnificative imagini ale preocupărilor poporului chinez pentru făurirea societăţii socialiste. Sentimentul care se degajă este acela al unei nezdruncinate încrederi în capacitatea creatoare a maselor, în viitorul lor fericit. Numeroase fotografii alb-negru sau color reflectă tot atîtea aspecte din activitatea, plină de eroism şi dăruire, a muncitorilor din industrie sau agricultură. Modernele instalaţii petroliere din Taking ; Combinatul siderurgic de la Wouhan, silueta elegantă a primului cargobot chinez de 20.000 tone , aspecte dintre cele mai elocvente din timpul amenajării albiei Fluviului Galben, al realizării vastului program naţional pentru dezvoltarea agriculturii dau imaginea tenacităţii şi spiritului constructiv al poporului chinez. La fel de convingătoare sînt şi mărturiile fotografice ale avîntului pe care îl cunosc în China populară viaţa social-politică, activitatea instructiv-educativă concepută în strînsă legătură cu practica. Elevi şi studenţi, alături de muncitori sau membri ai comunelor populare — sînt tot atîtea mărturii ale unei indestructibile legături dintre cei ce muncesc şi cei ce învaţă. Alte imagini reflectă aspecte din lumea sporturilor de masă, ştiut fiind că nu se poate concepe o activitate productivă fără călirea fizică. Literatura şi arta în slujba poporului — iată dezideratul major care stă în faţa creatorilor din această ţară, în faţa tuturor creatorilor de valori spirituale. Sunt sugestive, în acest sens, imaginile care reflectă patosul revoluţionar din unele opere inspirate din lupta poporului chinez pentru libertate şi fericire. Vizitatorii urmăresc cu mult interes imaginile expuse un CONCERT SIMFONIC. Dirijor : Va clav Neumann. Solist : Josef Cruchio — Ateneul Român, ora 20. PRINȚESA ORCULUI (Dorin Teodorescu, Lucia Roic, Marica Munteanu, Toni Buiachi. Dirijor : Mircea Ionescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. ROATA MORII (I. Stavarache, Daniela Anencov, Gh. Vrinceanu, Gh. Angheluţă) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56 ora 16. SONATUL LUNII (Puiu Călinescu, Zizi Şerban, Anca Agemolu, Antonio Furnari) — Teatrul „I. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. cinema CERMEN — Victoria (16.28.79) — 9. 11,15, 13.30, 16. 18.30, 20.45. AŞTEPTAREA — VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMANE CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA — Lumina (16.23.35) — 9—19.30 in continuare. IRICII SE NASC FARA TEPI — Doina ( 5.35.38) — 11.30. 13.45. TABLA VISELOR — Doina (16.35.33) — 16 18.15, 20.30. FRATII — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18, 20.15 ; Plojilor (12.52.93) — 15.30, 17.45, 20. AEROPORTUL — Scala (11.03.72) — 10, 13.30, 17, 20.30; capitol (16.29.17) — 9. 11.30, 14.15, 17, 20. Bueafărul (1587.67) — 9, 12,30, 10, 20. ASTEPTAREA — Ciulești (17.55.46) — 15.30, 17.45. 20. Munca (21.50.96) — 16. 18. 20. CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUEV — Dacia (16.26.10) — 3.30—3.30 în continuare. MARELE PREMIU — Patria (11.86.25) — 9.30, 13, 18.30. 20. START LA MOȘTENIRE — Favorit (SI. 06.15) — 9.15, 11.30, 13.45. 16, 16.13, 20.30; Festival (15.63.84) — 9. 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Feroviar (16.22.73) — 8.45, 11-15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. DUPĂ VULPE — București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21 ; Excelsior (18 10.88) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.13, 20.30; Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. CROMWELL — Central (14.12.24) — 10, 13.30. 16.45, 20; Melodia (12.06.83) — 9, 12.30. 16, 19.30 ; Gloria (22.44.01) — 9, 12 30. 16, 19.30. PARADA CIRCULUI — Timpuri noi (15.61.10) — 9.30, 11.15, 13. 14.45, 16.30 ; Mioria (14.27.14) — 10, 12.30, 15, 17.30, 20. CHOPIN IN POLONIA — EU, OMUL — VARA PRINTRE GHEŢURI — MEŞTERII DIN IRAN — UMBRA VOINICULUI - Timpuri noi (15.61.10) — 18.30, 20.15. ASEDIUL — Arta (21.31.86) — 15.30, 18, 20.30. TICK, TICK, TICK — Griviţa (17.08.58) — 9 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Floreasca (33.29 71) — 15.30, 18, 20.30. BOXERUL — Drumul Sării (31.23.13) — 15.30. 17.45. 20. ARTICOLUL 420 — Bucegi (17.05.47) 9 30, 16. 19.15; Volga (11.91.26) — 9, 12.15. 15.45, 19.15 ; Aurora (35.04.66) — 9, 12 30, 16. 19.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 12.30, 16 19.30 BRIGADA DIVERSE IN ALERTA — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 18, 20.15. Popular (35.11.17) — 1.5,59, 18, 80,15. HELLO, DOLLY — Tomis (21.49.16) — 9.30, 12.30, 16, 19.30 EU SUNT JEROM - Unirea (17.10.21) — 15.30, 18, 20.15. omul orchestra — înfrățirea intre popoare (17.31.64) - 15 30 17 45 20. FLOAREA SOARELUI - Ura (31.71.71) — 15.30, 18. 20.15. Cosmos (35.19.13) — 15.30, 18. 20.15. ÎNCREDEREA - Vitan (21.39.82) — 15.30, 18. 20.15. SIMON BOLIVAR — Crângaşi (17.33.81) — 15.30, 18. 20.15 direcţia BERLIN — Flacăra (21.33.40) — 15.30, 18. 20.15. UN COC PENTRU ÎNDRĂGOSTIT! “ Pacea (31 32 52) — 15 45, 18. 20. com 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor . ..Meteor 19.10 Tragerea loto . 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu. 20.30 Film artistic : Muntele Tigrului e luat cu asalt — o producţie a studiourilor chineze. 22.35 Imagini din R. P. Chineză. 22.45 Telejurnalul de noapte. Urmare din psg.I Îndeplinirea indicaţiei privind legarea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelierelor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevărate amfiteatre ale muncii şi de a adopta măsuri menite să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realităţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor productive din industrie, agricultură, cooperaţia de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, aparate, scule şi să asigure în acelaşi timp, asistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi generos cîmp de activitate se deschide în faţa învăţămîntului nostru, pentru ca şcolile şi liceele să educe tineretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înţeleagă că orice activitate folositoare societăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul industrial energetic din şoseaua Giurgiului. La intrarea în clădirea liceului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice şi de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfăşurată pe frontispiciul clădirii se află urarea: „Bine aţi venit în mijlocul nostru iubite tovarăşe Ceauşescu !“. Directorul liceului, prof. Alexandru Moşu, înfăţişează oaspeţilor unele aspecte din activitatea instituţiei pe care o conduce. Sunt vizitate apoi ateliereleşcoală, laboratoarele şi cabinetele tehnice ale liceului, înzestrate cu utilaje realizate de întreprinderea „Energomontaj“, care patronează această şcoală, precum şi prin autodotare. Vorbind despre perspectiva dezvoltării bazei tehnice pentru practica elevilor, directorul şcolii informează pe oaspeţi că se află în construcţie un poligon termo şi electroenergetic de cea mai mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. ‘ Conducătorii de partid şi de stat se interesează în vizita prin atelierele-şcoală la ce lucrează elevii. Se arată că există un plan de activitate bine întocmit, pe baza căruia se execută o serie de piese solicitate de unităţile productive . Apreciind realizările obţinute, secretarul general al partidului recomandă ca dotarea atelierelor să se facă numai cu maşini şi utilaje care funcţionează şi în întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să dobîndească intr-adevăr o calificare superioară în pas cu cerinţele vieţii. In şcolile generale şi liceele de cultură generală, noul an de învăţămînt a debutat sub noi şi promiţătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, paralel cu formarea unui orizont cultural larg la elevii din această categorie de şcoli, este o necesitate ce decurge din cerinţele vieţii, din dezvoltarea impetuoasă a bazei materiale de producţie a societăţii noastre, a ştiinţei şi tehnicii. Prima unitate de învăţămînt vizitată din această categorie a fost Liceul „Gheorghe Şincai“. întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu cadrele didactice de aici prilejuieşte o scurtă discuţie asupra istoricului acestui cunoscut liceu bucureştean, care în anul ce vine va sărbători 80 de ani de existenţă. Conducătorii de partid şi de stat, însoţiţi de directorul şcolii, profesorul Victor Petre, şi de profesoara Emilia Ciuraru, secretara comitetului de partid, vizitează ateliereleşcoala intrate în ansamblul mijloacelor instructiv-educative odată cu începutul anului şcolar în curs. Mai întîi sunt prezentate laboratoarele de fizică şi chimie. Un interes aparte suscită laboratorul complex audio-vizual, destinat îndeosebi însuşirii limbilor străine. In atelierele de lăcătuşărie, de maşini-unelte, de electrotehnică este o atmosferă de lucru. Şcoala conlucrează strîns cu întreprinderea „Autobuzul“, care a concurat la înzestrarea atelierelorşcoală cu maşini-unelte, care oferă, totodată posibilităţi pentru ca elevii din ultimul an să efectueze în însuşi procesul producţiei, orele de atelier. Atelierele, ca şi activităţile practice desfăşurate în aceste săli de clasă ale muncii fizice, întrunesc bune aprecieri. Secretarul general al partidului adresează cadrelor didactice îndemnul de a persevera în legarea cunoştinţelor generale, teoretice, de activitatea practică. Recomandă, de asemenea, să se înfiinţeze un cabinet de ştiinţe sociale, care, conceput şi organizat pe baze moderne, poate aduce o substanţială contribuţie la însuşirea de către elevi a socialismului ştiinţific, a economiei politice, a istoriei şi filozofiei marxist-leniniste, în cadrul unui schimb final de opinii se dau soluţii privind modernizarea de ansamblu şi extinderea acestui important şi prestigios lăcaş de învăţătură. Pe str. Bujor Haiducul, din imediata vecinătate a Liceului „Matei Basarab" este vizitat un complex de ateliere şcolare înglobînd lăcătuşărie, ţesătoria de covoare, croitoria, electrotehnica, confecţii şi tricotaje, tîmplăria, prelucrări mecanice. Aici, îşi desfăşoară activitatea practică elevii tuturor liceelor de cultură generală din sectorul 4. Toate întreprinderile din sector au concurat la utilarea acestui complex de ateliere. însoţiţi de profesorii Emil Stancu, Gheorghe Şovu şi Virgiliu Pop, oaspeţii iau contact cu sălile de lucru. Se aflau la orele de practică elevi ai liceului nr. 39. Copiii mînuiesc cu îndemînare diferite scule şi dispozitive, în atelierul de covoare unde se lucrează pe bază de angajament ferm pentru Cooperativa „Munca şi Arta“ este admirată măiestria cu care tinerele fete execută asemenea produse, de înaltă calitate şi de o deosebită frumuseţe. Elevele dăruiesc secretarului general al partidului un frumos covor lucrat de mina lor. Liceul „Dimitrie Cantemir“ — o altă şcoală cu renume din Capitală. Ca şi la Liceul energetic. Ca şi la Liceul „Gheorghe Şincai“ ori la Complexul de ateliere-şcoală de pe lingă Liceul „Matei Basarab“, cadrele didactice, elevii fac şi aici secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat o primire călduroasă, entuziastă. Se scandează „Ceauşescu—P.C.R.“. Profesoara Ileana Teodorescu, conduce pe oaspeţi în laboratoarele de chimie. în acest liceu, de aproximativ opt ani funcţionează două clase speciale de fizică şi matematică care şi-au dovedit pe deplin eficacitatea. Se preconizează crearea în curînd a unei noi clase speciale pentru chimie. Adresîndu-se ministrului învăţămîntului, secretarul general al partidului recomandă să se ia măsuri în vederea întocmirii unui plan de dotare a laboratoarelor din şcoli cu aparatură modernă. Institutele de învăţămînt superior tehnic, institutele de cercetări de specialitate, întreprinderile au datoria să contribuie la această acţiune. Şi alte discipline — fizica şi ştiinţele naturale — beneficiază la Liceul „Cantemir" de aceleaşi bune condiţii care permit predarea cunoştinţelor în laboratoarele de specialitate. In legătură cu ştiinţele naturale, secretarul general al partidului solicită cadrelor didactice eforturi în direcţia modernizării procesului de predare. Pentru mai buna înţelegere a legităţilor care guvernează în natură, metodele descriptiviste în predarea biologiei, anatomiei etc. se cer înlocuite cu procedee vii, aplicative în care demonstraţia practică să precumpănească. De pe şoseaua Ştefan cel Mare coloana maşinilor intră în bulevardul Republicii. Pe distanţă de cîteva sute de metri, circulaţia este dirijată de agenţi, în uniforme şcolare. Sunt pionieri ai Şcolii generale de 10 ani, nr. 56, a căror şcoală urmează să fie vizitată. De o parte şi de alta a aleii ce conduce către intrarea la şcoală, elevii, cadrele didactice alcătuiesc un culoar fremătător care aplaudă, aclamă, cîntă. Corul şcolii, cor care deţine primul loc pe Capitală în întrecerea formaţiilor corate de pionieri întîmpină pe oaspeţi cu un cîntec ! Bine aţi venit în a noastră scumpă şcoală Noi vă primim toţi cu zîmbete şi flori Vă aşteptăm cu mare bucurie Să ne trăiţi iubiţi conducători Pioniera Drăgoi Corina, comandant de detaşament, raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, succesele înregistrate de pionierii şi şcolarii de la Şcoala generală nr. 56 în acţiunile de muncă patriotică din vara acestui an. Ca urmare a chemării adresate de ei către toţi pionierii şi şcolarii din întreaga ţară, pentru a transforma ultima săptămînă de vacanţă într-o săptămînă de muncă patriotică, peste două milioane de şcolari au luat parte la campania de recoltare, de înfrumuseţare a localităţilor, la alte acţiuni de interes general. Micuţa elevă este îmbrăţişată. Elevii sunt felicitaţi pentru iniţiativa lor, pentru succesele obţinute din ce în ce mai mari la învăţătură. Apoi, directoarea şcolii, profesoara Elena Vasiliu, conduce pe oaspeţi în atelierele-şcoală de tîmplărie, lăcătuşerie, lucru manual şi artizanat, mase plastice, ţesătorie, electrotehnică. Şi aici conducătorii de partid şi de stat urmăresc lucrările executate cu multă îndemînare şi talent de elevi. Se subliniază şi cu acest prilej eficienţa atelierelor-şcoală, importanţa lor în îmbinarea armonioasă a teoriei cu practica în şcolile noastre de cultură generală. La atelierul de artizanat, micile „lucrătoare“ oferă secretarului general al partidului flori şi obiecte confecţionate de mîinile lor. Atelierele de tîmplărie, tricotaje, laboratoarele de ştiinţe naturale şi fizică sînt bine dotate. Se relevă însă faptul că acestea dispun de un spaţiu restrîns şi se face recomandarea ca noile proiecte tip de şcoală să ţină seama de necesităţile sporite de spaţiu pe care le reclamă atelierele-şcoală. Dezvoltarea învăţămîntului pentru formarea şi perfecţionarea cadrelor de specialitate, ridicarea nivelului de pregătire profesională a muncitorilor şi cadrelor tehnice, se înscriu printre sarcinile de bază ale actualului plan cincinal. De aceea, s-au creat noi grupuri şcolare pe lîngă întreprinderi, au fost dezvoltate şcolile existente, a crescut baza tehnică necesară instruirii tinerilor care se pregătesc în aceste şcoli. Un exemplu edificator al modului cum s-a dezvoltat o asemenea şcoală profesională, îl constituie Grupul şcolar de pe lîngă cunoscutele uzine bucureştene constructoare de maşini „23 August“. La sosirea în acest grup şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de colectivul de conducere al Uzinelor „23 August“. Directorul grupului, The Dabu, arată că în ultimii doi ani au fost construite aici zece săli noi de clasă, numeroase ateliere pentru practica elevilor, cabinete tehnice şi laboratoare. Pe parcursul vizitei, directorul Grupului şcolar informează pe oaspeţi că atelierele-şcoală sunt dotate în bună parte cu maşini şi utilaje confecţionate în cadrul acţiunii de autodotare. Secretarul general al partidului recomandă cu atelierele de asemenea tip, şi de dimensiuni corespunzătoare necesităţilor şcolilor generale, să intre în dotarea acestora. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la o sarte de locuri de muncă, stă de vorbă cu elevii, îi întreabă în ce meserii se pregătesc, ce rezultate puţin, le urează succes în activitatea lor. în încheierea vizitei, conducătorii de partid şi de stat analizează, împreună cu reprezentanţii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, ai Uzinelor „23 August“ şi ai şcolii, posibilitatea extinderii actualelor spaţii de învăţămînt şi dotări sociale ale grupului. Obiectivul ultim al vizitei de lucru a secretarului general al partidului îl constituie Grupul şcolar profesional şi tehnic al Ministerului Industriei Uşoare. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. Intr-o atmosferă entuziastă, sute de elevi scandează: „P.C.R. - Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Directorul Grupului şcolar, Ion Oprişoiu, îi invită pe oaspeţi în, sălile de cursuri, în laboratoare, in atelierele de lucru. Prin complexitatea problemelor de învăţămînt pe care le rezolvă, şi prin amploarea sarcinilor de producţie pe care şi le asumă instituţia poate fi denumită şcoală-uzină. După vizitarea atelierelor şcoală ale acestui mare grup de învăţămînt profesional, conducătorii de partid şi de stat vizitează cantina , o clădire impunătoare cu mobilier nou şi instalaţii speciale de prepararea hranei. Aici iau masa toţi elevii grupului şcolar în serii de cîte 600. Conducătorii de partid şi de stat au putut să constate că meniul era substanţial, bine pregătit şi îmbietor. Oaspeţilor li se prezintă, de a- semenea, căminul elevilor; se informează că in curînd va fi dat în funcţiune încă un asemenea local modern. La sfîrşitul vizitei la acest modern complex şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe reprezentanţii ministerului de resort, pe membrii colectivului de conducere al grupului şcolar, pentru modul de organizare a procesului de Învăţămînt, pentru formele eficiente folosite în vederea îmbinării cunoştinţelor teoretice cu practica în producţie, apreciind că această unitate de învăţămînt profesional şi tehnic poate fi dată ca model pentru alte unităţi şcolare similare care pregătesc cadre calificate pentru diferite ramuri ale economiei noastre naţionale. In încheierea vizitei de lucru în şcoli din Capitală, în Cabinetul secretarului general al partidului a avut loc o întîlnire cu conducerea ministerelor învăţămîntului, industriei construcţiilor de maşini şi industriei uşoare, cu factori de răspundere din aparatul de partid şi de stat. Apreciind rezultatele obţinute în legarea tot mai strînsă a învăţămîntului de viaţă, de producţie, în înfăptuirea hotărîrii Secretariatului Comitetului Central al partidului, privind construirea şi amenajarea atelierelor-şcoală cu participarea nemijlocită a unităţilor productive care patronează această activitate a şcolilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat şi cu acest prilej preţioase indicaţii pentru continua perfecţionare şi modernizare a procesului instructiv-educativ. In acest sens, s-a făcut recomandarea concentrării bazei tehnice a şcolilor profesionale, liceelor de specialitate şi institutelor de învăţămînt superior cu profil similar, creindu-se adevărate complexe bine dotate, amplasate în vecinătatea unităţilor productive, cu care să realizeze o strînsă colaborare. In acest cadru larg, urmează să fie inclusă şi cercetarea, precum şi centrele de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din ramurile respective. Secretarul general al partidului subliniază necesitatea creării unui asemenea complex şi pentru ramura electronică, acesta urmînd să fie amplasat în zona industrială Pipera, în cadrul discuţiilor care au loc s-a desprins ideea folosirii studenţilor facultăţilor tehnice ca instructori la şcolile profesionale — pe diferite trepte —, ajutori de maiştri, maiştri, subingineri. In legătură cu atelierele-şcoală din cadrul şcolilor generale şi liceelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază ca pozitive rezultatele de pînă acum. Se impune, însă, ca baza lor tehnică să se dezvolte în comun cu aceea a liceelor de specialitate, ca practica să fie astfel organizată încît să permită viitorilor absolvenţi însuşirea unei profesii pe care s-o stăpînească la terminarea studiilor. în ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor de chimie şi biologie, se face recomandarea ca ea să aibă la bază o concepţie modernă, să capete un adevărat profil de producţie. Secretarul general al partidului, arată, totodată, că în ateliereleşcoală trebuie să se dezvolte activitatea în aşa fel, încît produsele realizate să fie folosite atît în întreprinderile industriale cît şi la fondul pieţei. Referindu-se la rolul laboratoarelor de ştiinţe sociale în opera de educare comunistă a tinerei generaţii, secretarul general al partidului a recomandat ca acestea să fie astfel concepute încît prin intermediul organigramelor, a expoziţiilor, a materialului teoretic şi practic să ofere cadrelor didactice şi elevilor posibilitatea de a-şi ridica nivelul cunoştinţelor, lecţiile urmînd să se desfăşoare în asemenea cabinete, în spiritul programului de măsuri privind perfecţionarea pregătirii politico-ideologice, s-a subliniat necesitatea ca Uniunea Tineretului Comunist să organizeze cercuri de specialitate în diferite domenii. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în şcoli din Capitală, întîlnirile cu cadrele didactice şi elevii, cu factori de răspundere din ministere şi specialişti, au condus la concluzii practice, de mare însemnătate pentru mersul înainte al învăţămîntului, pentru legarea tot mai strînsă, mai orga- nică a procesului instructiv-educativ de practică, de cerinţele vieţii. Ea a prilejuit, totodată, reafirmarea hotărîrii tineretului din şcoli, a educatorilor, de a munci fără preget pentru a ridica şcoala românească la nivelul înaltelor cerinţe ale dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ŞCOLI DE TOATE GRADELE DIN CAPITALĂ