Informatia Bucureştiului, octombrie 1971 (Anul 19, nr. 5629-5654)

1971-10-01 / nr. 5629

Pag. a 2-a3?INFORMAȚIA BUCU­LEȘTIULUI . ÎN PRIMA SEARĂ MUZICALĂ SIADIUNEA RADIOTELEVIZIUNIÎ Publicul, mai amator de concerte a­­cum la început de stagiune, a pornit joi seara la reîntâlnirea cu muzicienii Orchestrei Radiot­eleviziunii care, în Studioul din strada Nuferilor, și-au reînceput ciclul de seri simfonice. Pen­tru a marca momentul protocolar al re­­întîlnirii, ni s-a oferit, conform unei lăudabile tradiţii, un spectacol sonor complex, reunind orchestra, soliştii şi corul. La amploarea aceasta se adăuga, tot ca un argument de sporire a inte­resului publicului, evenimentul unei prime audiţii. In versiune concertantă, am ascultat oratoriul scenic Meşterul Manole de Gheorghe Dumitrescu, nu întâmplător compozitorul aplaudat cu câteva zile în urmă şi în programul Inaugural al stagiunii Filarmonicii. Pro­filul acestui creator, a cărui personali­tate se impune în contextul şcolii ro­mâneşti cu deosebită pregnanţă, ne arată o preferinţă marcată spre genul vocal simfonic, spre marea epopee e­­­raică, transpus­ă în limbajul sunetelor. Mai de mult interesat de creaţia popu­lară, nu numai muzicală ci şi poetică, Gheorghe Dumitrescu descifrează în această recentă lucrare a sa sensurile majore ale genezei artistice, aşa cum se dezvăluie ea din procesul dinamic al înfruntării dintre generozitatea dă­ruirii şi necesitatea jertfei. Simbolul meşterului Manole, neîntrecutul vizionar al formelor de piatră de la mănăsti­rea Argeşului, reprezintă, şi în con­cepţia compozitorului — autor şi al libretului — chintesenţa efortului de autodepăşire, de ridicare a dorinţei de perfecţiune la nivelul idealului. Chiar dacă în această luptă pentru înălţimi vor pieri toţi cei care au durat opera de artă, sacrificiul lor nu rămîne za­darnic. El va fi pentru urmaşi, pînă în a­dineul veacurilor, o pildă de curaj şi iubire pentru frumos, aşa cum numai creatorul popular o poate da. Concepînd povestire­a despre meşterul Manole ca pe o amplă baladă drama­tizată, Gheorghe Dumitrescu recurge la elementele specifice dramaturgiei de operă, echilibrate însă în dimensiunile unui oratoriu, prin participările corale şi simfonice. Portretizarea personaje­lor, descrierea momentelor din acţiunea redată, fac obiectul comentariului vo­cal, simfonic, pe care se profilează prezenţele solistice, reduse simbolic la reprezentanţii principali, expresivi, ai legendei, cantabilitatea discursului vo­cal, dublată de desfăşurarea amplă a celui simfonic, în care se observă evidente înnoiri ale limbajului stilistic propriu compozitorului, conferă depă­­nării muzicii o unitate epopeică plină de măreţie. Nu ştim cum va impre­siona această lucrare în versiune sce­nică, dar prezentarea de concert aduce certe contribuţii la impunerea unei a­­numite modalităţi poeţi­co-m­uzicale de­osebit de necesare ansamblului, tematic al repertoriului vocal simfonic româ­nesc. Realizatorii — în primul rînd dirijorii Iosif Conta şi maestrul de cor Aurel Grigoraş, la care se adaugă grupul de solişti — merită cuvinte de apreciere pentru seriozitatea cu care au pregătit această primă audiţie, cu responsabili­tate şi ataşament afectiv. Elisabeta Ne­­culce, o voce de limpezime cuceritoare, Dan Muşetescu, revelaţie solistică a acestei stagiuni, Dionisie Konya, deose­bit de dramatic, vasile Moldoveanu, Dorotea Vasilescu­, Mihaela Botez, Mi­hl­ai Panghe, sunt cintăreţi capabili să asigure o distribuţie calitativă. Compa­nia corului şi orchestrei Radioteleviziu­­nii le face onoare, ca o promisiune de bun augur pentru serile muzicale ce vor urma. Grigore Constantinescu Concert simfonic : deschiderea stagiunii • Vernisajul expoziţiei docu­mentare „Johannes R. Becher scriitor progresist“ dedicată împlinirii a 80 de ani de la naştere. Cu acest prilej va avea loc o audiţie cu imprimări de versuri în lectura autorului. (Casa de cultură „Friedrich Schüler“, 6 octombrie ora 19). » Varietăţi muzicale, în ca­drul serii cultural-distractive din 9 octombrie, ora 18, la Casa de cultură a sectorului 5. Pro­gramul va cuprinde melodii in­terpretate de Tudor Heria, Ma­ Urmare cfin pagi. Am înregistrat opinii (Ovidiu Postoa­­ca, Ion Puică — directorii caselor de cultură din sectoarele 4 şi, res­pectiv, 3) conform cărora sîmbăta şi duminica e firesc să fie rezervate ex­clusiv dansului. („Nu organizăm ma­­­nifestări cultural-educative aproape • zilnic? Să mai facem și la sfîrșitul săptămânii ?" — Ovidiu Postoacă). Două ni se par carențele a­­cestui mod de a pune problema. Din primul rînd, manifestă o condam­­nîiabilâ (căci e nefondată) lipsă de în­credere în receptivitatea diversificată a celor ce frecventează serile de dans.­­(Vom reveni, mai jos, cu argumente atestând interesul tinerilor faţă de — puţinele încă — veritabile seri cultural­­distractive.). In al doilea rînd, suntem­ părere, în principiu, că nu trebuiau­­despărţite, socotite antagonice noţiunile cultural-educativ şi distractiv­. Dimpo­trivă, acestea se cer îmbinate şi nu­­numai cu prilejul serilor de dans, ci şi în contextul altor manifestări, organi­zate în cursul săptămînii. In acest sens am cita reuşitele reuniuni ale unor cluburi —­­„Ucenic“, „Femina", „Artis“ — de la Casa de cultură a sectorului P„ în care discuţiile pe cele mai diverse teme, concursurile de verificare a cu­noştinţelor, alternează cu recitalul poe­tic şi de muzică uşoară şi, de ce nu, cu dansul. Dar, revenind la serile de dans, iată o iniţiativă (deocamdată în sectorul 2). Aici îşi petrec orele libere de la sfîrşit de săptămână, cu precădere tineri melomani. Preşedintele studiou­lui, studentul Iulian Rădulescu, inten­ţionează să alcătuiască programul com­plex al fiecărei reuniuni pe baza testă­rii preferinţelor tinerilor. Fără îndoială, în munca de educaţie prin intermediul unei game largi de modalităţi cultural-distractive, rezul­tatele nu pot fi imediate şi spectacu­loase. Trebuie investite fantezie, răb­dare, competenţă. Iar,, în primul­ rînd, credem că trebuie creat climatul pro­pice desfăşurării unei asemenea acti­vităţi. La Casa de cultură a sectorului 5, de pildă, acest climat există : un pu­blic constant, îmbinînd „rigorile“ unui comportament civilizat, receptiv la ele­mentele noi ce intervin în pauzele din­tre partidele de dans. Dar, în aceste con­diţii, ceea ce i se oferă ni se pare încă insuficient : recitaluri de muzică uşoară şi populară, audiţii pe bandă de magnetofon, din cînd în cînd micro­­reprezentaţii ale artiştilor amatori. E a­­devărat, in alte locuri (Casa de cul­tură a sectorului 6. Modern-clu­o) nu se face nici atît. Dar, e firesc să recurgi la asemenea comparaţii ? Iată un ar­gument convingător, în atenţia celor ne­încrezători în efectele interferării dan­sului cu acţiuni de reală eficienţă edu­cativă. Sîmbăta şi duminica trecută am urmărit programul Casei de cultură din sectorul 8. In final, împreună cu pu­blicul, nici n-am observat că, în de­cursul ambelor seri, ponderea n-o de­ţinuse dansul. Ce a a captat atenţia ti­nerilor ? O „excursie" pe meleaguri bi­horene, oferită, prin intermediul dia­pozitivelor, de muzeografa Ana Maroşi din Oradea, călătorie însoţită de reci­talul de versuri în temă susţinut de actorul Sebastian Radovici , un scurt concert de muzică uşoară prezentat de Cristian Popescu ; o repriză de umor cu Mihai Ciucă ; o întîlnire neprotoco­lară (fără bariera rampei) cu un trio îndrăgit de pe micul ecran — Anda Călugâreanu, Florian Pittiş, Dan Tu­fora — care a discutat pur şi simplu despre muzică, tinereţe, teatru, poezie, cu tinerii (in accepţia unora, amatori nu­mai de dans). Deci, se poate. — Da, se poate — opinează şi Geor­ge Ionescu, inspector principal la Co­mitetul pentru cultură şi educaţie so­cialistă al municipiului (amănunt sem­nificativ — pină nu de mult director al Casei de cultură din sectorul 8). Nă­dăjduim că dezbaterea cu directorii ca­selor de cultură, care va avea loc în aceste zile, consacrată diversificării pro­gramelor cultural-distractive va con­tribui la înnoirea activităţii­. Preconi­zăm antrenarea, în complexul de ma­nifestări, a formaţiilor artiştilor ama­tori , dorim sa sporim atractivitatea fie­cărei acţiuni prin invitarea unor per­sonalităţi din diverse domenii, care să ofere publicului prilejul unor dialoguri interesante, captivante. Dar proiectele, iniţiativele, propunerile consemnate in procese verbale de şedinţă şi consfătuiri nu înseamnă nimic fără pasiunea, com­petenţa, angajarea activă a celor numiţi să conceapă şi să organizeze manifestă­rile cultural-educative şi distractive. Dar acestea nu incap în procesele verbale... Subscriem. Şi aşteptăm ca bunele in­tenţii să devină fapte, ca scepticismul (a se citi comoditatea) unora să dispară. „Melodia“ — clubul micilor melomani Toamna trecută, la Şcoala generală nr. 4 lua fiinţă un club de iniţiere şi­­educaţie muzicală a­ elevilor, sprijinit de Uniunea compozitorilor şi condus de profesorul Claudia Negulescu, inti­tulat ,,Melodia“ acesta a desfăşurat o frumoasă activitate, bucurîndu-se atît de o largă participare a elevilor cît şi de concursul unor muzicieni bine cu­noscuţi ca: Dumitru Botez, Aurel Giro­­veanu, H. Mălineanu. De asemenea, un sprijin substanţial s-a primit din partea unor instituţii muzicale ca Filarmonica „George Enescu", opera română, an­samblul „Rapsodia română" ai căror artişti au venit deseori în mijlocul co­piilor. Expunerile şi exemplificările au constituit minunate prilejuri de incur­siune în lumea armoniilor sonore. Iar formaţiile clubului — grupurile vocale şi soliştii de muzică populară şi uşoa­ră — compuse din elevi ai claselor V—VIII, au primit deja aprecierea pu­blicului, apărând în două spectacole pe scena Teatrului ,,c. Tănase", în faţa colegilor de la alte şcoli.. Din toamna aceasta clubul „Melodia“ îşi va desfăşura activitatea în cadrul „Ateneul­ui tineretului“, A­d­ rian Dumitrescu şi Dan Grigo­raş, imprimări cu Adamo, bouia Mariano şi Sile Dihicu, precum şi prezentarea scurt-metrajului „Moda de toamnă“. • „Itinerarii“ — o expoziţie foto documentară, realizată de Mircea Dumitrescu, se va deschide pe data de 10 octom­brie, ora 10, la Casa de cultură a sectorului 1. • Pe scena „Rapsodiei româ­ne“ un spectacol dedicat mun­citorilor fruntaşi din sectorul 5, îşi vor da concursul formaţia corală Roce Racin din Iugos­lavia (venită în Capitală la in­vitaţia Casei de cultură a sec­torului 5) şi ansamblul folcloric „Struna“ al Casei de cultură din sector (11 octombrie, ora 19). Invitaţie la ziua recoltei In cluburile tineretului vor avea loc, în după amiaza zilei de 3 octombrie , sărbătoarea tradiţională a recoltei — o se­rie de carnavaluri. Astfel, la „Ateneul tineretului“ invitaţii vor petrece la crama­­ „Ba 6 plopi“ iar cei de la Universal­club vor trebui să dezlege un „Rebus autumnal, vesel şi mu­zical“. Carnavalul de la „Teh­nic club“ poartă titlul „...Cînd se numără bobocii“, la Ecran­­club se va putea urmări o „Pa­radă a toamnei“ etc.­­ In săptărmina 3—10 octom­brie estrada de la Obor va de­veni gazda unor spectacole mu­­zical-distractive, în interpreta­rea artiştilor amatori bucureş­­teni , formaţii ale caselor de cultură din sectoarele Capitalei, ale sindicatelor din întreprin­deri şi instituţii şi ale coope­raţiei meşteşugăreşti. Incepînd de astă , seară, pe durata a mai multor luni, „Ateneul tineretului" din aleea Alexandru nr. 38 va fi gazda unui inedit „curs de armonie şi ritmuri de muzică uşoară“ destinat tinerilor interpreţi vo­cali şi instrumentişti precum şi tuturor „celor ce îndrăgesc şi vor să cunoască tehnica muzi­cii uşoare. Studenţie (Urmare din pag. 1) comunist. Ungă focul tinere­ţii, va arde focul veşnic viu al cunoaşterii, al încrederii în pu­terile proprii, din forţele tuturor. Patria noastră socialistă are nevoie de o intelectualitate de cea mai superbă ţinută, nu ab­stractă şi speculativă, ci prac­tică şi pregătită cu tenacitate pentru destinul nostru. Studen­ţia este, întîi şi întîi de toate, studiu, meditaţie, muncă în­cordată. Dar ea este, deopotri­vă, optimismul în starea sa juvenilă, cîntecele colective cu poante, glume aruncate peste umăr, idilele de pe alei — căci studenţimea păstrează, în structurile ei mereu noi, ca­tegoria sa romantică de o fru­museţe scăpărătoare, menită să ne rămînă mereu proaspătă in amintiri. Căminele de la Gro­zăveşti triumfă în tiparele mo­dernităţii, comodităţii şi liniştii creatoare ; s-au durat institute şi facultăţi noi, iar vechilor universităţi li s-au făcut adia­cente de aripi proaspete (la Institutul de arhitectură, la A­­cademia de studii economice etc.), au apărut cantine civili­zate, de stil restaurant. Numă­rul burselor este, pentru stu­denţii noştri, nelimitat. In tim­pul vacanţelor, taberele îşi aş­teaptă tinerii oaspeţi la munte sau la mare. Aşadar, ziua de 1 octombrie vine cu întreagă această zestre de condiţii materiale şi spiri­tuale, în revărsarea pe străzi a tinerilor volubili, fiecare pur­­tind în buzunar o posibilă di­plomă de savant, de inventa­tor, de conducător al procese­lor tehnice uzinale. Totul e ca studenţii să ia munca în se­rios, iar lu­ studenţie să nu va­dă o punte de chiverniseală şi nici fatale trambuline pentru un­­mariaj mai norocos ! Şi nici proverbul gen Gîgă, după care ,­numai primii zece ani sunt grei în facultate“, restul fiind , „floare la ureche“, nu este­­ indicat, din simplul mo­tiv că, după noile legi, dubla repetenţie este sancţionată cu exmatricularea. Dar sîntem si­guri că majoritatea covîrşitoare a studenţilor îşi văd limpede menirea şi răspunde cu brio încrederii pe care le-o acordă partidul şi statul. România, se ştie, şi-a făurit şi în trecut cu forţe proprii multe comori materiale şi spi­rituale. Podul de la Cernavo­dă al lui Anghel Sanigny, avio­nul lui Vlaicu, aportul în me­dicină al lui Babeş s-au con­jugat frumos cu descoperirea unui element nou în tabelul lui Mendeleev, cu prefigurarea primei rachete etc. Nici în di­plomaţie nu ne-am lăsat mai prejos. Diplomaţi ca Milescu Spătarul, Cantemir, Titulescu premerg superbul patriotism şi umanism al diplomaţiei noas­tre de azi. Bălcescu, Eminescu, Cobălcescu, dr. Marinescu, Brâncuşi sau Enescu stau co­loane şi puncte de reper, pen­tru catedrele tuturor facultăţi­lor, tuturor specialităţilor din universităţile şi institutele noas­tre. Căci studenţii noştri au astăzi totul pus la punct, de la programa analitică la distri­buirea logică a timpului de studiu şi a celui liber ; de la cotarea cu practica prin labo­ratoare şi maşini de calcul, la teoria bizuită pe o filozofie să­nătoasă, total legată de destinul omenesc ; de la imensele raf­turi ale bibliotecilor la pro­gramele analitice sau sportive şi, tot atît de important, la dis­tracţiile necesare de tot felul, dacă ele sunt utile. Toate aces­te condiţii obligă. In generozitatea lor palpită inima patriei faţă de studenţii ei, pentru fiii ei studioşi, ridi­caţi din popor, pentru a sluji interesele poporului, la chema­rea înflăcărată a partidului. ............ ...........mmLw........... MĂRTURII ALE AVÎNTULUI CONSTRUCTIV Vizitînd expoziţia „Realizările con­­strucţiei socialiste din China", publi­cul bucureştean ia cunoştinţă cu sem­nificative imagini ale preocupărilor poporului chinez pentru făurirea so­cietăţii­­ socialiste. Sentimentul care se degajă este acela al unei nezdrun­cinate încrederi în capacitatea crea­toare a maselor, în viitorul lor feri­cit. Numeroase fotografii alb-negru sau color reflectă tot atîtea aspecte din activitatea, plină de eroism şi dăruire, a muncitorilor din industrie s­au agricultură. Modernele instalaţii petroliere din Taking ; Combinatul siderurgic de la Wouhan, silueta ele­gantă a primului cargobot chinez de 20.000 tone , aspecte dintre cele mai elocvente din timpul amenajării al­biei Fluviului Galben, al realizării vastului program naţional pentru dez­voltarea agriculturii dau imaginea te­nacităţii şi spiritului constructiv al poporului chinez. La fel de convingătoare sînt şi măr­turiile fotografice ale avîntului pe care îl cunosc în China populară viaţa social-politică, activitatea in­­structiv-educa­tivă concepută în strîn­­să legătură cu practica. Elevi şi stu­denţi, alături de muncitori sau mem­bri ai comunelor populare — sînt tot atîtea mărturii ale unei indestructibile legături dintre cei ce muncesc şi cei ce învaţă. Alte imagini reflectă as­pecte din lumea sporturilor de masă, ştiut fiind că nu se poate concepe o activitate productivă fără căli­rea fizică. Literatura şi arta în slujba poporului — iată dezideratul major care stă în faţa creatorilor din aceas­tă ţară, în faţa tuturor creatorilor de valori spirituale. Sunt sugestive, în acest sens, imaginile care reflectă patosul revoluţionar din unele opere inspirate din lupta poporului chinez pentru libertate şi fericire. Vizitatorii urmăresc cu mult interes imaginile expuse un CONCERT SIMFONIC. Dirijor : Va­ clav Neumann. Solist : Josef Cruchio — Ateneul Român, ora 20. PRINȚESA ORCULUI (Dorin Teo­­dorescu, Lucia Roic, Marica Munteanu, Toni Buiach­i. Dirijor : Mircea Ionescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. ROATA MORII (I. Stavarache, Da­niela Anencov, Gh. Vrinceanu, Gh. An­­gheluţă) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56 ora 16. SONATUL LUNII (Puiu Călinescu, Zizi Şerban, Anca Agemolu, Antonio Furnari) — Teatrul „I. Tănase”, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. cinema CERMEN — Victoria (16.28.79) — 9. 11,15, 13.30, 16. 18.30, 20.45. AŞTEPTAREA — VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMANE CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA — Lumina (16.23.35) — 9—19.30 in continuare. IRICII SE NASC FARA TEPI — Doina ( 5.35.38) — 11.30. 13.45. TABLA VISELOR — Doina (16.35.33) — 16 18.15, 20.30. FRATII — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18, 20.15 ; Plojilor (12.52.93) — 15.30, 17.45, 20. AEROPORTUL — Scala (11.03.72) — 10, 13.30, 17, 20.30; capitol (16.29.17) — 9. 11.30, 14.15, 17, 20. Bueafărul (15­87.67) — 9, 12,30, 10, 20. ASTEPTAREA — Ciulești (17.55.46) — 15.30, 17.45. 20. Munca (21.50.96) — 16. 18. 20. CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CA­PORALULUI ZBRUEV — Dacia (16.26.10) — 3.30—3.30 în continuare. MARELE PREMIU — Patria (11.86.25) — 9.30, 13, 18.30. 20. START LA MOȘTENIRE — Favorit (SI. 06.15) — 9.15, 11.30, 13.45. 16, 16.13, 20.30; Festival (15.63.84) — 9. 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Feroviar (16.22.73) — 8.45, 11-15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. DUPĂ VULPE — București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21 ; Excelsior (18 10.88) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.13, 20.30; Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. CROMWELL — Central (14.12.24) — 10, 13.30. 16.45, 20; Melodia (12.06.83) — 9, 12.30. 16, 19.30 ; Gloria (22.44.01) — 9, 12 30. 16, 19.30. PARADA CIRCULUI — Timpuri noi (15.61.10) — 9.30, 11.15, 13. 14.45, 16.30 ; Miori­a (14.27.14) — 10, 12.30, 15, 17.30, 20. CHOPIN IN POLONIA — EU, OMUL — VARA PRINTRE GHEŢURI — MEŞTERII DIN IRAN — UMBRA VOINICULUI - Timpuri noi (15.61.10) — 18.30, 20.15. ASEDIUL — Arta (21.31.86) — 15.30, 18, 20.30. TICK, TICK, TICK — Griviţa (17.08.58) — 9 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Floreasca (33.29 71) — 15.30, 18, 20.30. BOXERUL — Drumul Sării (31.23.13) — 15.30. 17.45. 20. ARTICOLUL 420 — Bucegi (17.05.47)­­ 9 30, 16. 19.15; Volga (11.91.26) — 9, 12.15. 15.45, 19.15 ; Aurora (35.04.66) — 9, 12 30, 16. 19.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 12.30, 16 19.30 BRIGADA DIVERSE IN ALERTA — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 18, 20.15. Popu­lar (35.11.17) — 1.5,59, 18, 80,15. HELLO, DOLLY — Tomis (21.49.16) — 9.30, 12.30, 16, 19.30 EU SUNT JEROM - Unirea (17.10.21) — 15.30, 18, 20.15. omul orchestra — înfrățirea intre popoare (17.31.64) - 15 30 17 45 20. FLOAREA SOARELUI - Ura (31.71.71) — 15.30, 18. 20.15. Cosmos (35.19.13) — 15.30, 18. 20.15. ÎNCREDEREA - Vitan (21.39.82) — 15.30, 18. 20.15. SIMON BOLIVAR — Crângaşi (17.33.81) — 15.30, 18. 20.15 direcţia BERLIN — Flacăra (21.33.40) — 15.30, 18. 20.15. UN COC PENTRU ÎNDRĂGOSTIT! “ Pacea (31 32 52) — 15 45, 18. 20. c­om­ 18.00 Căminul. 18.50 Lumea copiilor . ..Meteor 19.10 Tragerea loto . 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20.15 Muzică uşoară cu forma­ţia Cornel Popescu. 20.30 Film artistic : Muntele Ti­grului e luat cu asalt — o pro­ducţie a studiourilor chineze. 22.35 Imagini din R. P. Chineză. 22.45 Telejurnalul de noapte. Urmare din psg.I Îndeplinirea indicaţiei privind le­garea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelie­­relor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevă­rate amfiteatre ale muncii şi de a adopta măsuri menite să dezvolte, pe planuri superioare, aceste reali­tăţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor pro­ductive­­ din industrie, agricul­tură, cooperaţia de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, aparate, scule şi să asigure în acelaşi timp, asistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi generos cîmp de activitate se deschide în faţa învăţămîntului nostru, pentru ca şcolile şi liceele să educe tine­retul în spiritul muncii, să-l de­prindă să lucreze în orice dome­niu, să-l facă să înţeleagă că orice activitate folositoare societăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul indus­trial energetic din şoseaua Giur­giului. La intrarea în clădirea liceului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de ca­drele didactice şi de un mare nu­măr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfăşurată pe frontispi­ciul clădirii se află urarea: „Bine aţi venit în mijlocul nostru iubite tovarăşe Ceauşescu !“. Directorul liceului, prof. Ale­xandru Moşu, înfăţişează oaspeţi­lor unele aspecte din activitatea instituţiei pe care o conduce. Sunt vizitate apoi atelierele­­şcoală, laboratoarele şi cabinetele tehnice ale liceului, înzestrate cu utilaje realizate de întreprinderea „Energomontaj“, care patronează această şcoală, precum şi prin autodotare. Vorbind despre perspectiva dez­voltării bazei tehnice pentru prac­tica elevilor, directorul şcolii in­formează pe oaspeţi că se află în construcţie un poligon ter­mo şi electroenergetic de cea mai mare necesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. ‘ Conducătorii de partid şi de stat se interesează în vizita prin atelie­­rele-şcoală la ce lucrează elevii. Se arată că există un plan de activi­tate bine întocmit, pe baza căruia se execută o serie de piese solici­tate de unităţile productive . Apreciind realizările obţinute, se­cretarul general al partidului reco­mandă ca dotarea atelierelor să se facă numai cu maşini şi utilaje care funcţionează şi în întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să dobîndească intr-adevăr o calificare superioară în pas cu cerinţele vieţii. In şcolile generale şi liceele de cultură generală, noul an de învă­ţămînt a debutat sub noi şi promi­ţătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, paralel cu formarea unui orizont cultural larg la elevii din această categorie de şcoli, este o necesitate ce decurge din cerinţele vieţii, din dezvoltarea impetuoasă a bazei materiale de producţie a societăţii­ noastre, a ştiinţei şi tehnicii. Prima unitate de învăţămînt vi­zitată din această categorie a fost Liceul „Gheorghe Şincai“. întîlnirea conducătorilor de par­tid şi de stat cu cadrele didactice de aici prilejuieşte o scurtă discu­ţie asupra istoricului acestui cunos­cut liceu bucureştean, care în anul ce vine va sărbători 80 de ani de existenţă. Conducătorii de partid şi de stat, însoţiţi de directorul şcolii, profe­sorul Victor Petre, şi de profesoara Emilia Ciuraru, secretara comitetu­lui de partid, vizitează atelierele­­şcoala intrate în ansamblul mijloa­celor instructiv-educative odată cu începutul anului şcolar în curs. Mai întîi sunt prezentate la­boratoarele de fizică şi chimie. Un interes aparte suscită labora­torul complex audio-vizual, destinat îndeosebi însuşirii limbilor străine. In atelierele de lăcătuşărie, de maşini-unelte, de electrotehnică este o atmosferă de lucru. Şcoala conlucrează strîns cu în­treprinderea „Autobuzul“, care a concurat la înzestrarea atelierelor­­şcoală cu maşini-unelte, care oferă, totodată posibilităţi pentru ca ele­vii din ultimul an să efectueze în însuşi procesul producţiei, orele de atelier. Atelierele, ca şi activităţile prac­tice desfăşurate în aceste săli de clasă ale muncii fizice, întrunesc bune aprecieri. Secretarul general al partidului adresează cadrelor di­dactice îndemnul de a persevera în legarea cunoştinţelor generale, teo­retice, de activitatea practică. Reco­mandă, de asemenea, să se înfiin­ţeze un cabinet de ştiinţe sociale, care, conceput şi organizat pe baze moderne, poate aduce o substanţia­lă contribuţie la însuşirea de către elevi a socialismului ştiinţific, a economiei politice, a istoriei şi fi­lozofiei marxist-leniniste, în cadrul unui schimb final de opinii se dau soluţii privind moder­nizarea de ansamblu şi extinderea acestui important şi prestigios lă­caş de învăţătură. Pe str. Bujor Haiducul, din ime­diata vecinătate a Liceului „Ma­tei Basarab" este vizitat un com­plex de ateliere şcolare înglobînd lăcătuşărie, ţesătoria de covoare, croitoria, electrotehnica, confecţii şi tricotaje, tîmplăria, prelucrări mecanice. Aici, îşi desfăşoară ac­tivitatea practică elevii tuturor li­ceelor de cultură generală din sec­torul 4. Toate întreprinderile din sec­tor au concurat la utilarea aces­tui complex de ateliere. însoţiţi de profesorii Emil Stancu, Gheorghe Şovu şi Virgiliu Pop, oaspeţii iau contact cu sălile de lucru. Se aflau la orele de practică elevi ai liceului nr. 39. Co­piii mînuiesc cu îndemînare dife­rite scule şi dispozitive, în atelie­rul de covoare unde se lucrează pe bază de angajament ferm pentru Cooperativa „Munca şi Arta“ este admirată măiestria cu care tinerele fete execută asemenea produse, de înaltă calitate şi de o deosebită frumuseţe. Elevele dăruiesc secre­tarului general al partidului un fru­mos covor lucrat de mina lor. Liceul „Dimitrie Cantemir“ — o altă şcoală cu renume din Ca­pitală. Ca şi la Liceul energetic. Ca şi la Liceul „Gheorghe Şincai“ ori la Complexul de ateliere-şcoa­­lă de pe lingă Liceul „Matei Ba­sarab“, cadrele didactice, elevii fac şi aici secretarului general al par­tidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat o primire căldu­roasă, entuziastă. Se scandează „Ceauşescu—P.C.R.“. Profesoara Ileana Teodorescu, conduce pe oas­peţi în laboratoarele de chimie. în acest liceu, de aproximativ opt ani funcţionează două clase speciale de fizică şi matematică care şi-au dovedit pe deplin efi­cacitatea. Se preconizează crearea în curînd a unei noi clase speciale pentru chimie. Adresîndu-se ministrului învăţă­mîntului, secretarul general al par­tidului recomandă să se ia măsuri în vederea întocmirii unui plan de dotare a laboratoarelor din şcoli cu aparatură modernă. Institutele de învăţămînt superior tehnic, in­stitutele de cercetări de speciali­tate, întreprinderile au datoria să contribuie la această acţiune. Şi alte discipline — fizica şi şti­inţele naturale — beneficiază la Li­ceul „Cantemir" de aceleaşi bune condiţii care permit predarea cu­noştinţelor în laboratoarele de specialitate. In legătură cu ştiinţele naturale, secretarul general al partidului so­licită cadrelor didactice eforturi în direcţia modernizării procesului d­e predare. Pentru mai buna înţelegere a legităţilor care guvernează în na­tură, metodele descriptiviste în pre­darea biologiei, anatomiei etc. se cer înlocuite cu procedee vii, apli­cative în care demonstraţia practi­că să precumpănească. De pe şoseaua Ştefan cel Mare coloana maşinilor intră în bule­vardul Republicii. Pe distanţă de cîteva sute de metri, circulaţia este dirijată de agenţi, în uniforme şcolare. Sunt pionieri ai Şcolii ge­nerale de 10 ani, nr. 56, a căror şcoală urmează să fie vizitată. De o parte şi de alta a aleii ce conduce către intrarea la şcoală, elevii, cadrele didactice alcătuiesc un culoar fremătător care aplau­dă, aclamă, cîntă. Corul şcolii, cor care deţine primul loc pe Capi­tală în întrecerea formaţiilor corate de pionieri întîmpină pe oaspeţi cu un cîntec ! Bine aţi venit în a noastră scumpă şcoală Noi vă primim toţi cu zîmbete şi flori Vă aşteptăm cu mare bucurie Să ne trăiţi iubiţi conducători Pioniera Drăgoi Corina, comandant de detaşa­ment, raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, succesele înre­gistrate de pionierii şi şcolarii de la Şcoala generală nr. 56 în ac­ţiunile de muncă patriotică din vara acestui an. Ca urmare a che­mării adresate de ei către toţi pio­nierii şi şcolarii din întreaga ţară, pentru a transforma ultima săp­tămînă de vacanţă într-o săptă­mînă de muncă patriotică, peste două milioane de şcolari au luat parte la campania de recoltare, de înfrumuseţare a localităţilor, la alte acţiuni de interes general. Micuţa elevă este îmbrăţişată. E­­levii sunt felicitaţi pentru iniţia­tiva lor, pentru succesele obţinute din ce în ce mai mari la învăţă­tură. Apoi, directoarea şcolii, profe­soara Elena Vasiliu, conduce pe oaspeţi în atelierele-şcoală de tîm­­plărie, lăcătuşerie, lucru manual şi artizanat, mase plastice, ţesătorie, electrotehnică. Şi aici conducătorii de partid şi de stat urmăresc lu­crările executate cu multă înde­­mînare şi talent de elevi. Se subli­niază şi cu acest prilej eficienţa atelierelor-şcoală, importanţa lor în îmbinarea armonioasă a teoriei cu practica în şcolile noastre de cultură generală. La atelierul de artizanat, micile „lucrătoare“ oferă secretarului general al partidului flori şi obiecte confecţionate de mîinile lor. Atelierele de tîmplărie, tricotaje, laboratoarele de ştiinţe naturale şi fizică sînt bine dotate. Se re­levă însă faptul că acestea dispun de un spaţiu restrîns şi se face recomandarea ca noile proiecte tip de şcoală să ţină seama de necesi­tăţile sporite de spaţiu pe care le reclamă atelierele-şcoală. Dezvoltarea învăţămîntului pen­tru formarea şi perfecţionarea ca­drelor de specialitate, ridicarea ni­velului de pregătire profesională a muncitorilor şi cadrelor tehnice, se înscriu printre sarcinile de bază ale actualului plan cincinal. De a­­ceea, s-au creat noi grupuri şcolare pe lîngă întreprinderi, au fost dezvoltate şcolile existente, a crescut baza tehnică necesară in­struirii tinerilor care se pregătesc în aceste şcoli. Un exemplu edificator al modu­lui cum s-a dezvoltat o­ asemenea şcoală profesională, îl constituie Grupul şcolar de pe lîngă cunoscu­tele uzine bucureştene construc­toare de maşini „23 August“. La sosirea în acest gru­p şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, de colectivul de con­ducere al Uzinelor „23 August“. Directorul grupului, Th­e Dabu, a­­rată că în ultimii doi ani au fost construite aici zece săli noi de cla­să, numeroase ateliere pentru prac­tica elevilor, cabinete tehnice şi la­boratoare. Pe parcursul vizitei, directorul Grupului şcolar informează pe oas­peţi că atelierele-şcoală sunt do­tate în bună parte cu maşini şi utilaje confecţionate în cadrul ac­ţiunii de autodotare. Secretarul ge­neral al partidului recomandă cu atelierele de asemenea tip, şi de dimensiuni co­respunzătoare necesităţilor şcolilor generale, să intre în dotarea aces­tora. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la o sarte de locuri de muncă, stă de vorbă cu elevii, îi întreabă în ce meserii se pregă­tesc, ce rezultate pu­ţin, le urează succes în activitatea lor. în încheierea vizitei, con­ducătorii de partid şi de stat analizează, împreună cu reprezen­tanţii Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini, ai Uzinelor „23 August“ şi ai şcolii, posibilita­tea extinderii actualelor spaţii de învăţămînt şi dotări sociale ale grupului. Obiectivul ultim al vizitei de lu­cru a secretarului general al par­tidului îl constituie Grupul şcolar profesional şi tehnic al Minis­terului Industriei Uşoare. La so­sire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. Intr-o atmosferă entuziastă, sute de elevi scandează: „P.C.R. - Ceauşescu !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Directorul Grupului şcolar, Ion Oprişoiu, îi invită pe oaspeţi în, sălile de cursuri, în laboratoare, in atelierele de lucru. Prin com­plexitatea problemelor de învăţă­mînt pe care le rezolvă, şi prin amploarea sarcinilor de producţie pe care şi le asumă instituţia poate fi denumită şcoală-uzină. După vizitarea atelierelor şcoală ale acestui mare grup de învăţă­mînt profesional, conducătorii de partid şi de stat vizitează cantina , o clădire impunătoare cu mobi­lier nou şi instalaţii speciale de prepararea hranei. Aici iau masa toţi elevii grupului şcolar în serii de cîte 600. Conducătorii de partid şi de stat au putut să constate că meniul era substanţial, bine pre­gătit şi îmbietor. Oaspeţilor li se prezintă, de a-­ semenea, căminul elevilor; se in­formează că in curînd va fi dat în funcţiune încă un asemenea local modern. La sfîrşitul vizitei la acest mo­dern complex şcolar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe re­prezentanţii ministerului de resort, pe membrii colectivului de condu­cere al grupului şcolar, pentru mo­dul de organizare a procesului de Învăţămînt, pentru formele efici­ente folosite în vederea îmbinării cunoştinţelor teoretice cu practica în producţie, apreciind că această unitate de învăţămînt profesional şi tehnic poate fi dată ca model pentru alte unităţi şcolare similare care pregătesc cadre calificate pentru diferite ramuri ale econo­miei noastre naţionale. In încheierea vizitei de lucru în şcoli din Capitală, în Cabinetul se­cretarului general al partidului a avut loc o întîlnire cu conducerea ministerelor învăţămîntului, indus­triei construcţiilor de maşini şi in­dustriei uşoare, cu factori de răs­pundere din aparatul de partid şi de stat. Apreciind rezultatele obţinute în legarea tot mai strînsă a învăţă­mîntului de viaţă, de producţie, în înfăptuirea hotărîrii Secretariatului Comitetului Central al partidului, privind construirea şi amenajarea atelierelor-şcoală cu participarea nemijlocită a unităţilor productive care patronează această activitate a şcolilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dat şi cu acest prilej preţioase indicaţii pentru continua perfecţionare şi modernizare a pro­cesului instructiv-educativ. In a­­cest sens, s-a făcut recomandarea concentrării bazei tehnice a şcoli­lor profesionale, liceelor de specia­litate şi institutelor de învăţămînt superior cu profil similar, crein­­du-se adevărate complexe bine do­tate, amplasate în vecinătatea uni­tăţilor productive, cu care să reali­zeze o strînsă colaborare. In acest cadru larg, urmează să fie inclusă şi cercetarea, precum şi centrele de perfecţionare a pregătirii cadrelor de conducere din ramurile respec­tive. Secretarul general al partidu­lui subliniază necesitatea creării unui asemenea com­plex şi pentru ramura elec­tronică, acesta urmînd să fie am­plasat în zona industrială Pipera, în cadrul discuţiilor care au loc s-a desprins ideea folosirii studen­ţilor facultăţilor tehnice ca instruc­tori la şcolile profesionale — pe di­ferite trepte —, ajutori de maiştri, maiştri, subingineri. In legătură cu atelierele-şcoală din cadrul şcolilor generale şi li­ceelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază ca pozitive rezultatele de pînă acum. Se impune, însă, ca baza lor tehnică să se dezvolte în comun cu aceea a liceelor de specialitate, ca practica să fie astfel organizată încît să permită viitorilor absol­venţi însuşirea unei profesii pe care s-o stăpînească la terminarea stu­diilor. în ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor de chimie şi biologie, se face recomandarea ca ea să aibă la bază o concepţie modernă, să capete un adevărat profil de pro­ducţie. Secretarul general al partidului, arată, totodată, că în atelierele­­şcoală trebuie să se dezvolte acti­vitatea în aşa fel, încît produsele realizate să fie folosite atît în în­treprinderile industriale cît şi la fondul pieţei. Referindu-se la rolul laboratoare­lor de ştiinţe sociale în opera de educare comunistă a tinerei gene­raţii, secretarul general al partidu­lui a recomandat ca acestea să fie astfel concepute încît prin interme­diul organigramelor, a expoziţiilor, a materialului teoretic şi practic să ofere cadrelor didactice şi elevi­lor posibilitatea de a-şi ridica nive­lul cunoştinţelor, lecţiile urmînd să se desfăşoare în asemenea cabinete, în spiritul programului de măsuri privind perfecţionarea pregătirii politico-ideologice, s-a subliniat ne­cesitatea ca Uniunea Tineretului Comunist să organizeze cercuri de specialitate în diferite domenii. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în şcoli din Ca­pitală, întîlnirile cu cadrele didac­tice şi elevii, cu factori de răspun­dere din ministere şi specialişti, au condus la concluzii practice, de mare însemnătate pentru mersul înainte al învăţămîntului, pentru legarea tot mai strînsă, mai orga-­ nică a procesului instructiv-educa­tiv de practică, de cerinţele vieţii. Ea a prilejuit, totodată, reafirmarea hotărîrii tineretului din şcoli, a edu­catorilor, de a munci fără pre­get pentru a ridica şcoala româ­nească la nivelul înaltelor cerinţe ale dezvoltării multilaterale a societăţii noastre socialiste. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ŞCOLI DE TOATE GRADELE DIN CAPITALĂ

Next