Informatia Bucureştiului, ianuarie 1972 (Anul 19, nr. 5708-5732)

1972-01-03 / nr. 5708

00 I­P­D** * 10 10 0­10 *0­1­5 * e:** * I 50 I 1­5 Pag. a 2-a 0 100­­1­ încă din prima săptămînă, noul an artistic debutează cu cîteva premiere pe afişul ci­nematografic, muzical, ca şi pe cel al artelor plastice. Vom vedea, aşadar , PE ECRANE : „Livada din stepă“, producţie a studiouri­lor sovietice, ecranizare de Bo­ris Buneev a romanului cu a­­cela­şi titlu de Valentin Ka­taev. Să notăm, de asemenea, apariţia pe ecrane a unui scurt metraj românesc, de două ori premiat peste hotare în 1971: „Moartea căprioarei“ (după poemul lui Labiş) de Cristu Polaxis, film distins cu „Cru­cea de aur a Sudului” la Festi­valul internaţional de la Ade­laide (Australia) şi cu premiile „Delfinul de aur” şi „Sh­in-e- Farong“ pentru cea mi bună Săptămînă­­ operă cinematografică, la Fes­tivalul internaţional al filmu­lui pentru copii şi tineret de la Teheran. Filmul „Love Sto­ry“­­ va rula ,de azi, la ci­nematografele Capitol şi Lucea­fărul. IN SĂLILE DE CONCERT : Filarmonica „George Enescu" prezintă vineri, 7 și sîmbătă, 8 ianuarie (ora 20, la Ateneu) un concert simfonic dirijat de Mircea Basarab, incluzînd : Simfonia nr. 32 KV 318 de Mo­zart, Concertul pentru vioară de Ceaikovski (solist Regis Pa­­squier), „Jocuri“ pentru pian şi orchestră de Anatol Vieru (solist Alexandru Hrisanide) şi „Poemul extazului“ de Skria­bin. IN galerii : „Apollo“ va găzdui, de la 5 ianuarie, pic­turi de Teodor Botiş şi Ando­­nis Papadopoulos, panouri decorative de Victor Ciato şi ceramica de Mihaela Ştefănes­­cu. La 6 ianuarie, va avea loc, la „Galateea“, vernisajul expo­ziţiei reunind picturi de Na­dia Popovici, iar la „Amfora“, va expune (de la 7 ianuarie) lucrări de ceramică Alexandru Gheorghe. Afişul săptămînii fiind epui­zat, să facem o incursiune în cel al anului 1972... _ l i 5 0 0 % 0 ! s 5 • O nouă ediţie, de mult aştep­tată, a „ÎNDREPTARULUI ORTO­GRAFIC, ORTOEPIC ŞI DE PUNC­TUAŢIE” a văzut, recent, lumina ti­parului în EDITURA ACADEMIEI. Fonetica, gramatica şi problemele de ortografie şi­ ortoepie, formarea cu­vintelor, accentul, scrierea cu litere majuscule ca şi scrierea şi pronun­ţarea numelor proprii şi comune străine, despărţirea cuvintelor in silabe, abrevierile­ si , punctuaţia — acestea sunt principalele probleme cuprinse în „îndreptar”. Lucrarea este completată cu un bogat index de cuvinte,. • „PATRIE ŞI LIBERTATE“- De­butul colecţiei ,.Lamura” a Editurii enciclopedice va fi marcat de o sub­stanţială selecţie de texte patriotice aparţinînd celor mai reprezentativi poeţi şi prozatori români, de la Cîrlova, Alecsandri şi Eminescu, pînă la Goga, Arghezi şi Labiş, t * literatura * Premiere teatrale Stagiunea in evenimente prezentată de prof. AMZA SACEANU, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti Şi pentru 1972, teatrele bucureştene propun publicului numeroase spectacole. Din bogatul afiş, l-am rugat pe prof. AMZA SACEANU, preşedintele Comitetului de cul­tură şi educaţie socialistă al municipiului, să ne prezinte, în avanpremieră, cîteva dintre montările care ar putea deveni evenimente ale anului teatral. — Referindu-mă la premierele lui ’72, aş reţine cîteva piese prestigioase din dramaturgia clasică şi contemporană, româneasca şi universală care, datorită problematicii­­umane puse în dezbatere, şi în bună măsură regizorilor şi inter­preţilor ce le vor da viaţă scenică, constituie promisiuni pentru realizarea unor spectacole de certă ţinută artistică. Astfel, Teatrul „Bulandra“ va oferi trei spectacole bazate pe texte celebre şi montate de personalităţi regizorale dis­tincte, cu prestigiu consolidat în viaţa noastră artistică . Li­viu Ciulei lucrează la­ noua versiune scenică a capodo­perei caragialene „O scrisoare pierdută“, reunind în distri­buţie o excelentă echipă actoricească , celebra comedie a lui Gogol, „Revizorul“, va putea fi văzută în concepţia lui Lucian Pintilie, iar satira politică „Vicarul“ de Ron­ Ho­­chut va fi montată de Radu Penciulescu. La aceste proiecte ale Teatrului „Bulandra“ se cuvine a fi adăugate şi viitoa­rele spectacole cu „Furtuna” de Shakespeare (pe care o pregăteşte, la „Naţional“, David Esrig) şi cu „Mutter Courage“ de Brecht (la care lucrează Lucian Giurchescu la Teatrul de comedie). Dramaturgia românească va fi reprezentată, printre altele, de „Zodia taurului” de Mihnea Gheorghiu (regizată de Li­viu Ciulei la „Naţional“), două piese într-un act de Ion Băieşu, „Mama s-a îndrăgostit“ şi „Vinovatul“ (la „Nottara“), comedia lui Tudor Muşatescu „Eseu“ (montată la „Giuleşti“ de Dinu Cernescu), „Şcoala din Humuleşti“ de Ion Luca, după Creangă (o „coproducţie” a Teatrului „Ion Creangă“ cu Palatul pionierilor), „Doi poz­naşi“ de Alecu Popovici (la „Ţăndărică“). Şi pentru că am­ amintit de „Ţăndărică“, să notez că acest teatru va­ pre­zenta în curînd un nou „Nocturn“, de astădată incluzînd piese folclorice, dansate de Miriam Răducanu şi Gh. Răciu­­leanu. Aş mai consemna două titluri din dramaturgia so­vietică : „Sora cea mare“ de Volodin (Teatrul „Nottara“) şi „Balul absolvenţilor“ de Rozov (Teatrul Mic) .­­ Se vorbeşte, în ultima vreme, despre intenţia teatrelor de a aduce mai intens la rampă poezia, ca şi despre noi modalităţi de a-şi apropia un public cit mai divers, va consemna concretizări ale acestor iniţiative ? — încă de la început. Cîteva spectacole-recital, care vor contribui, desigur, la familiarizarea publicului cu universul poeziei, se află in faze avansate de pregătire: Pot cit£ măvara iubirii“ (la „Naţional“), „Dialog cu stihuri vechi (la „Nottara“), „Din străbuni pînă la noi“ (la „Creangă“), un spectacol muzical-poetic (la „Giuleşti“) etc. Cît priveşte diver­sificarea dialogului cu publicul, teatrele au inclus în reper­torii piese româneşti într-un act, cu care vor realiza o veritabilă stagiune în cartiere (în sălile caselor de cultura, cluburilor etc.). Vom vedea, astfel „întîlniri“ şi „Adolescen­tul“ de Horia Lovinescu (la Teatrul de comedie şi, respec­tiv, „Nottara“), „Urme pe zăpadă” de Paul Everac (la „Bu­­landran), „La vorbitor“ de ştefan Ti­ta (la TES). Nu vor lipsi nici textele clasice: „Miile director“ (la „Naţional“) şi „Caragiale, o soacră şi alţii“, (la „Creangă“). Avancronică 72 Instituţiile muzicale bucureştene de spectacole şi concerte pregătesc pentru 1972 o seamă de manifestări, din ansamblul cărora încercăm să schiţăm un sumar tur de orizont se­lectiv . Opera, opereta ! Opera română va prezenta în premieră un spectacol „Coupé“ de balet românesc, constituit din „Nun­­ta în Carpaţi“ de Paul Constantinescu (coregrafia : Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu) şi „Se arată zorile“, ba­­zat pe partiturile unor lucrări sim­fonice de Alfred Mendelsohn (coregra­fia: Vasile Marcu). Vor urma: opera .Trei generaţii“ de Sergiu Sarchizov (libretul după piesa cu acelaşi titlu de Lucia Demetrius), în regia lui Hero Lupescu, baletul „Primăvara“ de Cornel Trăilescu, în coregrafia lui Vasile Marcu (prezentat în cinstea semicentenarului U.T.C.) şi opera „Flautul fermecat“ de Mozart, pregătită de o echipă de oaspeţi din R.F. a Germaniei. Stagiunea din toamna viitoare se va deschide cu opera „Hamlet“ de Pascal Bentoiu, care a cunoscut recent prima ei au­diţie în sala de concert. In fine, un an în care se încearcă recuperarea rămînerii în urmă în ce priveşte promovarea creaţiei româneşti pen­tru scena lirică. • Teatrul de operetă anunţă pre­mierele „Vînt de libertate“ de Du­­naevski (regia : Toni Burach­i, core­grafia : Adriana Dumitrescu) şi „Spu­inimioară, spune“ de Elly Ro­man, o evocare a vieţii poetului Enă­­­chiţă Văcărescu. Deschiderea stagiu­nii de toamnă va avea loc, probabil, cu premiera noii operete a lui Geor­ge Grigoriu „Poveste de pe pod“, inspirată­­din viaţa tineretului ro­mân de astăzi. Şi aci, producţia ori­ginală a genului începe să se bucu­re de atenţia cuvenită. • Radioteleviziunea pregăteşte trei prezentări ale unor opere în sala de concert», cu concursul Orchestrei sale de studio şi al unor solişti ai Operei muzical române : „Puterea destinului“ de Verdi, „încoronarea Popeei“ de Monteverdi şi „La vida breve“ de Manuel de Falia. Iniţiative intere­sante, tinzînd la lărgirea şi diversifi­carea orizontului culturii muzicale a publicului în domeniul teatrului li­ric. Concerte simfonice • Muzica românească este bogat reprezentată în programele celor două orchestre simfonice bucureşte­ne. Se anunţă, numai pentru perioa­da primelor şase luni ale anului, 16 prime audiţii din creaţia compozito­rilor Dimitrie Cuclin, Ionel Perlea, Mircea Chiriac, Sergiu Sarchizov, Cornel Ţăranu, Csiky Boldizsár, Mi­­hai Moldovan, la Filarmonică, şi Theodor Grigoriu, Alexandru Paşca­­nu, Dumitru Bughici, Dan Constanti­nescu, Irina Odăgescu, la Radio, în timp ce Wilhelm Berger şi Liviu Glodeanu figurează cu cite două lu­crări (primul cu Simfoniile a VH-a şi a VIII-a, al doilea cu „Simfoniile“ pentru suflători şi cu Concertul de vioară), una programată la Filarmo­nică, cealaltă la Radio. In afara pri­melor audiţii, sunt prevăzute şi re­luări ale unor lucrări româneşti de valoare consacrată, aparţinînd unor compozitori din toate generaţiile, de la Mihail Jora, Paul Constantinescu, Marţian Negrea, Theodor Rogalski, Ion Dumitrescu, Sigismund Toduţă pînă la Anatol Vieru, Tiberiu Vlab, Aurel Stroe, Corneliu Dan Georgescu. Este o vastă panoramă a creaţiei româneşti, care va fi îmbogăţit şi cu ciclul integral al simfoniilor de Enescu, programat la Filarmonică. • Vorbind de cicluri, să amintim că la Filarmonică este prevăzută şi prezentarea integrală a sim­foniilor de Honegger, iar la Radio o amplă trecere în revistă a creaţiilor lui Mo­zart pe parcursul a şase programe, cuprinzînd simfonii, serenade, diver­tismente şi integrala concertelor de vioară. Printre lucrările de anver­gură care se reiau din creaţia uni­versală, să cităm la Filarmonică ora­toriul „Sărbătoarea lui Alexandru“ de Händel, „Carmina Burana“ de Orff, Simfonia a IX-a de Bruckner, ultimele două simfonii de Mozart, iar la Radio „Arta fugii“ şi cantata „Phoebus şi Pan“ de Bach, „Marea fugă“ de Beethoven, „Cîntecele unui drumeţ“ de Mahler etc.­­ La pupitrele celor două orches­tre se vor afla principalii dirijori bucureşteni (Mihai Brediceanu, Mircea Basarab, Mircea Cristescu, Iosif Con­ta, Emanuel Elenescu, Constantin Bugeanu), cărora li se vor alătura cîţiva valoroşi şefi de orchestră din ţară (Erich Bergel, Emil Simon, Ion Baciu, Remus Georgescu) şi o seamă de oaspeţi din străinătate: Carlo Zecchi. Paul Klecki, Roberto Benzi, Herbert Kegel. Adrian Sunshine, Zdeneck Rosier, Ernst Märzendorfer, Lawrence Foster, Carl von Garaguly Serge Baudo şi (probabil) Pierre Dervaux. a Lista soliştilor cuprinde pe cel mai de seamă reprezentanţi ai artei interpretative româneşti din genera­ţii diverse : violoniştii Ion Voicu, Şte­fan Ruha, Mihai Constantinescu, Va­rujan Cozighian, Ştefan Gheorghiu, Cornelia Bronzetti, George Hamza, Daniel Podlovschi, pianiştii Valentin Gheorghiu, Alexandru Demetriad, Liana Şerbescu, Ilinca Dumitrescu, violoncelistul Cătălin Ilea, cîntăreţii Emilia Petrescu, Dan Iordăchescu, Ma­ria Slătinaru etc. Din străinătate se anunţă participarea unor solişti re­marcabili mai ales din domeniul pia­nisticii reprezentat prin personali­tăți de prim plan ca Benedetto Mi­­chelangeli, Aldo Ciccolini, Paul Ba­­dura-Skoda, Christoph Eschenbach, Jean Casadesus, John Ogdon, în timp ce printre violoniștii contractați se numără Régis Pasquier, Christian Thomas, Dina Schneidermann, Joship Unno, •' — e. — In pragul dintre ani, mii de tineri bucuresteni au petrecut la antrenante carnavaluri. Fotoreporterul nostru a surprins o imagine la Ateneul tineretului. E H INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Muzeul de arte promite Seria de manifestări omagiale Theo­dor Pallady, încununată cu ampla ex­poziţie retrospectivă deschisă în săl­ile Muzeului de artă (urmînd să ră­­mînă la dispoziţia publicului şi in cursul lunii ianuarie), a marcat eve­nimentul artistic ultim al anului 1971. Dintre numeroasele manifestări ce ni le rezervă Muzeul de artă în noul an, amintim trei dintre cele mai deose­bite : • Organizarea, în luna februarie, a unei expoziţii retrospective Ion Theo­­d­orescu-Sion. • Din nou, Theodor Pallady, în a­­prilie, de această dată reprezentat prin desene. • O expoziţie de pictură şi dese­ne aparţinînd lui Gheorghe Petraşcu (în partea a doua a anului), prile­juită de comemorarea a 100 de ani de la naşterea artistului. Aceasta va fi însoţită de cataloage ştiinţifice, cu­prinzînd numeroase reproduceri. • De asemenea, Muzeul de artă îşi continuă, şi in acest an, activitatea de educaţie artistică în rindul tine­retului, atît prin lectoratul ce se des­făşoară aici, cît şi prin expunerile şi expoziţiile itinerante, în numeroase întreprinderi şi instituţii, în case de cultură şi cluburi.­ficiul pentru organizarea expo­ziţiilor ne anunţă premierele lunii ianuarie. • Lucrări de artizanat din Cuba vor fi prezentate, de la 14 ianuarie, în sălile de expunere ale Ateneului. 9 O expoziţie de fotografii din Al­bania va fi găzduită de Salonul de artă fotografică (str. Brezoianu nr. 23). 9 Peste 200 de lucrări de pictură și sculptură realizate de plasticieni români — de la Luchian la contem­porani — vor fi expuse, începînd cu 20 ianuarie, în Polonia. 0 • •• Bucureştiul in „Anul internaţional al cărţii“ La recomandarea UNESCO, 1972 va fi sărbătorit, în întreaga lume, drept „Anul internaţional al cărţii“. Numeroase manifestări de populari­zare şi difuzare a literaturii vor mar­ca, şi în Capitală, amploarea acestui eveniment. Pe lingă participarea noastră la acţiunile organizate de Centrala cărţii — sublinia­tor, VA­SILE BĂLAN, directorul coordonator al Centrului de librării Bucureşti — la nivelul municipiului se vor des­făşura o serie de manifestări menite să contribuie la intensificarea răs­­pîndirii cuvîntulu­i tipărit în cele mai largi categorii de cititori. Ast­fel, între 14 şi 23 februarie, va avea loc „Decada cărţii social-politice”. Cu acest prilej se vor amenaja ex­poziţii şi vitrine tematice în princi­palele librării bucureştene, vor avea loc întîlniri cu autorii unor volume recente, se vor deschide standuri speciale în marile întreprinderi şi instituţii, vor fi iniţiate ample ac­ţiuni de difuzare a cărţii la locul de muncă. Avînd în vedere faptul că tineretul şi copiii sînt cititori atît de pasionaţi, vom organiza (între 16 şi 22 martie) o „Săptămînă a cărţii pentru tineret”, iar între 1 şi 20 iunie, „Zilele cărţii pentru copii”, în cadrul cărora îşi vor da concursul cei mai îndrăgiţi creatori ai genului. O autentică trecere în revistă a suc­ceselor noastre editoriale o va con­stitui, fără îndoială, „Decada cărţii româneşti“ (1—10 octombrie). Tot în 1972 vom organiza o Consfătuire a difuzorilor de carte din întreprinde­rile şi instituţiile bucureştene : în centrul dezbaterilor vor sta proble­mele perfecţionării acestui sistem. De asemenea, la sugestiile ziarului „Informaţia Bucureştiului“, vom inaugura — în librăriile din noile cartiere — seria de întâlniri cu cei mai apreciaţi scriitori. proprii) ; el mai conţine 5 000 de ilus­­traţii, 140 planşe, 200 hărţi. • „EPOPEEA POLULUI SUD“. Un capitol dintre cele mai palpitante din istoria descoperirilor geografice este spectaculoasa cursă dintre explo­ratorii R. Amundsen şi R. Scott, rea­lizată în vara australă a anului 1910— 1911. Largi extrase din însemnările protagoniştilor vor fi publicata în „Biblioteca pentru toţi“. • „ANTOLOGII DIN LIRICA A­­MERICANA“. Cea dinţii (în trei vo­lume) va vedea lumina tiparului în „Biblioteca pentru toţi“ şi se va re­feri la o epocă cuprinsă între peri­oada colonială şi secolul nostru. A doua — „Antologia poeziei precolum­­biene“ — se referă, fireşte, la como­rile de artă ale unor vechi culturi (maia, incaşă, aztecă). I Nu formule de circumstanţă­­ ci măsuri operative, eficiente ! (Urmare din pag. 1) articolului în cauză, înainte de mulţumirile pentru sprijinul acor­dat prin publicarea lui, sîntem asi­guraţi că „s-au luat măsurile co­respunzătoare, în vederea evitării unor situaţii similare“. O totală discreţie învăluie, însă, aceste mă­suri, după cum nu se vorbeşte ni­mic nici despre numele salariaţilor în culpă, despre sancţiunile apli­cate. Dis­ereţi sobelor să nu se strice iarna“. Fraza nu a fost doar titlul unui articol apărut în ziarul nostru, ci şi singura posibi­litate de intervenţie, în materie de reparaţii, a cooperativei „Construc­torul“. Analizînd acest aspect — se spune în răspunsul primit din par­tea conducerii cooperativei — s-a dispus înfiinţarea unui post de so­­bor care răspunde imediat solici­tărilor urgente. Apreciind, aşa cum se cuvine, această măsură organi­zatorică, ne exprimăm însă, şi cu acest prilej, nedumerirea în le­gătură cu modul greoi în care se ajunge la aceste soluţii atît de sim­ple, dar atît de necesare unei deser­viri civilizate. Intr-un articol apărut în luna septembrie sub titlul „Recurs extraordinar“, luam atitudine împotriva unor neclarităţi cuprinse în soluţia judecării unei cauze de omor prin imprudenţă. Cităm din răspunsul primit ,din partea Minis­terului Justiţiei, Direcţia instanţelor civile: „Recursul extraodinar de­clarat de ministrul justiţiei, la care se referă articolul menţionat, a fost admis de Tribunalul Suprem, care a casat hotărîrile respective, ce au fost considerate nelegale şi nete­meinice“. Decizia celui mai înalt for judecătoresc al ţării conturează elucidarea unui caz a cărui soluţio­nare trenează de o lungă perioadă de timp. POŞTA JURIDICĂ CONSTANTIN CUSMIR a fost trecut în cadrul aceleiaşi între­prinderi din funcţia de contabil principal în aceea de statistician principal, menţinîndu-i-se salari­zarea. Se pune problema dacă măsura luată de întreprindere es­te legală ţinîndu-se seama că ea s-a luat unilateral (fără a i se ce­re consimţămîntul). Răspuns: în principiu nu este posi­bilă modificarea unilaterală a con­tractului de muncă. Potrivit însă jurisprudenţei (practicii) constante a Tribunalului Suprem, trecerea anga­jatului în alt post, fără consimţămîn­­tul său este posibilă dacă nu are loc o modificare substanţială a contractu­lui de muncă ci această trecere re­prezintă doar o schimbare de atri­buţii în cadrul aceleiaşi munci. Ca atare, este posibilă trecerea an­gajatului fără consimţămîntul său în alt post dacă : — trecerea angajatului se face în alt post dar în cadrul aceleiaşi uni­tăţi (adică aceeaşi întreprindere, in­stituţie etc.) şi în aceeaşi localitate (chiar la o subunitate situată la altă adresă dar în aceeaşi localitate); — prin trecerea respectivă nu se modifică cele două elemente de bază ale contractului de muncă (felul muncii și salariul); — trecerea se face în interesul ser­viciului într-un post similar, cores­punzător pregătirii profesionale a an­­gajatului; — prin această trecere nu se pune în pericol sănătatea etc. a angajatu­lui respectiv. In sensul celor de mai sus sunt de­ciziile civile nr. 137/1962, 706/1956, 327/1966, 1340/1957, 551/1963, 1154/1957 etc. ale Tribunalului Suprem. Astfel fiind, în cazul sesizat nu trebuia ce­rut consimțămîntul angajatului pen­tru trecerea din funcția de contabil principal în aceea de statistician principal din moment ce trecerea s-a făcut în aceeaşi întreprindere şi în aceeaşi localitate, într-o funcţie simi­lară (ambele fiind funcţii economice de execuţie de grad mediu, care au aceleaşi limite de salarizare şi pen­tru care condiţiile de stagiu şi stu­dii sunt identice) iar prin trecerea respectivă nu s-a pus in pericol să­­natatea angajatului. Panoramic editorial • „PAGINI DE MEMORIALISTI­CA UNIVERSALA“. In două vo­lume, colecţia „Biblioteca pen­tru toţi“ va înmănunchea ce­­le mai semnificative pagini de me­morii, amintiri, jurnale intime ale unor autori care au dat strălucire genului, cum ar fi: B. Cellini, Saint- Simon, Alfieri, Hugo, Wagner, Dosto­ievsky Tolstoi, Thomas Mann, Ro­main Rolland, Kafka, Hemingway, Pavese etc. • „MIC DICŢIONAR ENCICLOPE­DIC“. Densă sinteză a cunoaşterii umane în cele mai variate domenii de activitate, „Micul dicţionar enci­clopedic“ va trata, în cele 1 800 de pagini ale sale, 75 000 de articole (50 000 termeni comuni şi 25 000 nume O veritabilă expoziţie de carte : Librăria nr. 50, din bd. Gh. Gheorghiu,Dej nr. 17 Filmele anului 1972 I (Urmare din pag. 1) —■ Producţia românească Pe 1971 s-a impus atenţiei cinefililor prin titluri ca „Mihai Vitea­zul“, „Serata“, „Facerea lumii“, „Aşteptarea“, „Asediul“, „Decolarea“. Ce puteţi adăuga, pen­tru noul an cinematografic ? CORNELIU LEU­­ Repertoriului anului 1972 i s-au pregătit noi producţii româneşti, dintre care cităm ecranizările unor opere literare cunoscute, cum ar fi „Enigma Otiliei“ de George Călinescu (titlul filmului realizat de Mihu Iulian — „FELIX ŞI OTILIA“), „MOARTEA LUI IPU“, regizat de Sergiu Nicolaescu după nuvela lui Titus Popovici, „NUNTA DE PIA­TRA“ — două nuvele de Agîrbiceanu ecranizate de doi tineri regizori, Dan Piţa şi Mircea Veroiu, fresca lui Manole Marcus — „ADEVĂRUL şi PUTEREA1­, trei dramatice povestiri de dragoste, „PADUREA PIERDUTA“ (scenariul Mihnea Gheorghiu, regia An­drei Blaier), „PENTRU CA SE IUBESC“ (scenariul Ion Omescu, regia Mihai Iacob), şi „DRUM ÎN PENUMBRĂ“ (scenariul Petru­­Popescu, regia Lucian Bratu), o savuroasă comedie — „ASTA SEARA DAN­SAM ÎN FAMILIE“ (scenariul Ion Băieşu, regia Geo Saizescu), un film poliţist sau chiar mai mult decit atît — „AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ“ (scena­riul Tudor Popescu, regia Savel Stiopul). — Numiţi-ne cîteva titluri reprezentative din repertoriul de filme străine al anului 1972. MARIN STANCIU : Vom avea în jur de 150 de premiere ale­ f­i­lmelor din producţia mondială, ceea ce înseamnă, împreună cu premierele din producţia na­ţională, un nou film la fiecare două zile. Citez o se­rie de titluri care vor rula în primele luni, cerîndu-mi scuze pentru faptul că mulţimea lor nu-mi mai lasă spaţiu pentru a-i cita pe realizatori şi interpreţi. Din­tre succesele cinematografiei mondiale, vom aminti „Love Story“, producţie S.U.A., „Fuga“, producţie so­vietică, „Goya“ — R.D.G., „Mesagerul“ — producţie engleză, care a obţinut Marele Premiu de la Cannes — filmul maghiar „Poveste de dragoste" — filmul italian „Queimada“. Lista acestora poate fi completată­ cu titlurile altor filme importante, cum sunt: „Pescăruşul“ —■ U.R.S­S„ „Mărturisirile unui comisar de poliţie“ şi „Sacco şi Vanzetti“ — Italia, „Războiul minelor“ — China, „Joe Hill“—Suedia, „Ultimul războinic“, „Eliberarea lui L. B. Jones“ şi „Adio, domnule Chips“, realizate de cinematografia din S.U.A. Cinematografiile mai puţin cunoscute la noi vor fi prezente în acest an prin filmul algerian „Opiul şi bîta“, prin cel libanez „Exilul“, prin „Copacii mor în picioare“, realizat in Turcia şi documentarul de lung metraj „Chile ’71“. Dintre comediile cinematografice menţionăm­ „Două­sprezece scaune“ — U.R.S.S., „Tată cu de-a sila“ — Iugoslavia, „Trafic“, „Micul scăldător“ şi „Drumul spre soare“, realizări ale cinematografiei franceze, „Nu-mi place ziua de luni“ — polonez, „O duminică pierdută“ — cehoslovac. Tineretul şi copiii se vor bucura de o selecţie de filme de aventuri sau specifice vîrstei lor. Desigur că Evenimentul cinematografic filmele „20 de mii de leghe sub mări“ şi „Mary Poppîns“, realizate de cinematografia din S.UA., ca şi „Osceola“ din R.D.G. şi „Logodnica frumosului dragon“ din R.S.C. împreună cu multe altele vor satisface gustul pentru filmul de aventuri de calitate. Desenul animat de lung metraj japonez „Motanul încălţat“, cel ame­rican „Bamby“ ca şi belgianul „Tintin şi templul soa­relui“ sîntem convinşi că-i vor delecta pe cei mici, chiar şi pe adulţi. — în total, cite filme vor rula în ţară ? M. STANCIU­­ Peste patru sute de lung metraje şi 700 de scurt metraje, precum şi o serie de cicluri cum ar fi­­ ciclul ecranizărilor celebre, al marilor personalităţi ale istoriei, ciclul de filme muzicale, cel­e de filme ştiinţifice şi ştiinţifico-fantastice. După cum vedeţi, se remarcă o organizare a titlurilor existente în reţea, tocmai pentru a face să crească funcţia educativă a cinematografului. — Şi ca număr de spectatori ? M. STANCIU ! Cifra obişnuită la noi este de a­­proximativ două sute de milioane de spectatori anual. — Dintre care, la filmul românesc? CORNELIU LEU ! Am în faţă situaţia aproape la zi (adică pînă la 29 decembrie 1971) a numărului spec­tatorilor la cele 14 filme româneşti care au fost lan­sate în anul 1971. La fiecare­­film, notăm data premi­e. STANCIU ! Aş vrea să subliniez succesul deosebit al filmului „Mihai Viteazul“. E o bucurie pentru noi ca o peliculă să îmbine atît de fericit valoarea artistică şi cea educativă. De fapt, acesta cred că şi trebuie să fie ţelul principal al filmelor noastre. Să observaţi în sălile de cinematograf acum, după atîtea luni de la premieră, cît de mare este emoţia şi interesul. Am deschis cu „Mihai Viteazul“ festivalul filmului la sate. Mă aflam în cinematograful din comuna Afumaţi îm­preună cu 600 de spectatori — ţărani cooperatori, ti­neret, intelectuali. Ei bine, emoţia, receptivitatea sălii au fost chiar mai puternice decit la premieră. Este foarte interesant fenomenul care se petrece cu acest film de mare valoare educativă. Interesul pentru el este crescînd, este din ce în ce mai mare, mai ales în rindurile tineretului. CORNELIU LEU ! Cam în acelaşi timp cu specta­colul de la Afumaţi, despre care pomenea tov. Stan­­ciu, eu mă aflam la Londra, tot într-o sală de cine­matograf, de data asta cuprinzînd un public speciali­zat­­ producătorii şi distribuitorii firmei „Columbia“. Pot vorbi despre acelaşi interes şi entuziasm în faţa acestei producţii româneşti. Primit foarte bine, filmul începe acum o strălucită carieră mondială şi sperăm într-un premiu internaţional, erei pentru a se putea vedea în cît timp s-a realizat numărul de spectatori. Titlul filmului Data _ Spectatori premierei \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W 01 I 10 g ( 0 Igy m0 I­I ( Prag nou (Urmare din pag l)­­ leaguri, ne obligă să transfor­măm tinereţea (anului, a oa­menilor) în deplină şi cît mai grabnică maturitate, pentru ca nici un minut să nu fie risipit. Un an, socotit în atît de peri­sabilele lui secunde, cuprinde (aţi făcut calculul ?) 31 milioa­ne şi jumătate de clipe (mai exact : 31536000). Pare mult ? Este suficient ca, printr-un elementar efort de imaginaţie, să ne închipuim cum vom pe­trece, cîndva, trecerea spre ce­lălalt an ’73, ca să ne dăm seama că uriaşa cantitate de secunde se cere a fi atent dră­muită, încă de la bun început, adică începînd de astăzi, de la începutul începutului. Cei care vor pierde timpul cu „încălzi­­rea“, cu „revenirea“ la atmo­sfera firească, de muncă și hărnicie, vor pierde, totodată, un start pe care imensa majo­ritate a oamenilor s-au grăbit să-l ia (unii l-au anticipat, în­­cheind anul cu o lună, două, mai devreme — desigur, la jo­­cul lor de producţie). Evident putem porni la drum (continuîndu-ne, de fapt, călătoria în timp) şi cu hotărî­­rea de a înfăptui şi acasă, in familia fiecăruia, lucruri ’ pe care — în anul scurs — n-am izbutit întotdeauna să le înde­plinim la perfecţie (mă refer la o mai mare grijă faţă de proprii copii, ca şi faţă de toţi ceilalţi copii, aşadar de atenţia sporită faţă de educaţia copii­lor în general şi — de ce nu ? — a autoeducaţiei, fie că este vorba de minori sau de adulţi). Avem destule de făcut, pentru ca timpul să ni se pară mult prea scurt, pentru ca — logic — să ne suflecăm de îndată mînec­e Şi să ne aşternem pe treabă. Cum zice o vorbă din bătrîni: „Ziua bună se cunoaşte de di­mineaţă“. Trăim dimineaţa a­­cestui an nou. Să se vadă lim­pede, imediat, în gesturile co­tidiene de muncă, de viaţă, ale tuturor, cit de bun va fi anul. buna seara, domnule wilde — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magh­eru, tel. 15.93.02, ora 19.30. , interesul GENERAL — Teatrul fie comedie, tel. 16.64.60, ora 20. cinema LOVE STORY — Patria (11.86.25) — 12. 15, 18, 21 . Luceafărul (15.87.67) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 ; Capitol (16.29.17) — 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.30, 21. LIVADA DIN STEPA — Festival (15.63.84) — 9, 11.15, 13.30, 10, 18.30. 20.45. B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE — Victoria (16.28.79) —­ 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Feroviar (16.22.73) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30. 20.45 ; Excelsior (18.10.88) — 9, 11.15, 13.30 16 18.30, 20.45 ; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. CEA MAI FRUMOASA SOTIE — Scala (11.03.72) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 21 ; București (15.61.54) — 8.30, 11, 13.30 16, 18.30, 21 ; Favorit (31.06.15) — 9.30.­ 12, 15.30, 18, 20.30. PRELUDIUL GLORIEI — Central (14.12.24) — 9.15, 11.30, 13.45. 10, 18.15, 20.30. PALATUL DE CLEŞTAR (orele 11.30, 13.30) ; HUGO ȘI JOSEFINA (16. 18.15); ACOPERIȘUL (20.30) — Doina (16.35.38); DECOLAREA — Arta (21.31.86) — 15.30, 18, 20.15; Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 17.45, 20. WATERLOO — Gloria (22.44.01) — 9.30, 12.30, 16. 19.15 . Tomis (21.49.46) — 9.30, 12.30, 16. 19.30. SARBATOAREA SFINXULUI IORGEN — (9—18.30 în continuare) . PROGRAM DE DOCUMENTARE ROMANESTI (20.15) — Timpuri Noi (15.61.10). NU TE ÎNTOARCE — Lumina (16.23.35) — 9—19.45 în continuare. SORGUL ROŞU — Griviţa (17.08.58) — 9.30, 12, 15.30, 18, 20.30. OLIVER — Bucegi (17.05.6) — 15.30, 19 . Giuleşti (17.55.46) — 15.30, 19. GARA BIELORUSA — înfrăţirea intre popoare (17.31.64) — 15.30, 17.45, 20.­­FRAŢII — Unirea (17.10.21) — 16, 18, 12 OAMENI FURIOŞI — Volga (11.91.26) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.30 ; Fla­mura (23.07.40) — 9. 11.15, 13.30, 16, 13.15, 20.30. * FADUREA DE MESTECENI — Buzesti (15.62.79) — 15.30, 18, 20.15; TRENUL — Aurora (35 04.66) — 9.30, 12. 15, 17.45, 20.15 ; Modern (23.71.01) — 9. 11.45, 14.30, 17.15, 20. ‘ -0 15.30?I181' 2ofsN­A “ P°Pu,ar (35-13.17) AEROPORTUL — Lira (31.71.71) — 15.30, 19 . Laromet (bd. Bucureștii Noi 166) — 15.30, 18.30. MIHAIL STROGOFF — Floreasca (33.29.71) — 15.30, 18, 20.15 . Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18. 20.15. STEAUA DE TINICHEA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 17.45, 20 . Munca (21.50.97) — 16, 18. 20 POVESTE SÎNGEROASA — (21.39.92) - 15.30, 18, 20.15. Vita» MARELE PREMIU — Mioriţa (14.27.14) — 9, 12.30, 16, 19.15. NICI UN OM PENTRU CAMP DIE­­TRICE — Moşilor (12.52.93) — 15.30, 18, 20.15. FLOAREA DE CACTUS — Patel (31.32.52) — 15.45, 18, 20. DUPĂ VULPE — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.15. tick. .. tick. .. tick. i. — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18. 20.15. DUEL STRANIU — Rahova (23.91.00) — 15.30, 18. 20.15. CASTANELE SINT BUNE — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18. 20.15. ARTICOLUL 420 - Viitorul (11.48.03) — 15.30. 19. COLINA — Cinemateca (Sala Union) —­ 13.49.04, ora 16.30. 16.45 Matineu de vacanţă. Film artistic pentru tineret şi copii : Copiii Căpitanului Grant. Ecra­nizare după romanul lui Jules Verne. 18.00 Ecranul: Emisiune de In­formaţie Şi critică cinematogra­fică. 18.30 Muzică uşoară cu orches­tra Gherase Puică. Solist! Ele­na Neagiu 11.45 Stop cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 „Rîul, ramul...“. Emisiune de versuri patriotice. 20.25 Roman foileton : David Copperfield (III). 21.15 Programul făuririi conș­tiente a viitorului. 21.40 Steaua fără nume . Floa­rea din grădină. Prezintă Dan Deşliu. 22.40 Din ţările socialiste .­ R. D. Vietnam.­­ 22.55 telejurnalul de noapte.

Next