Informatia Bucureştiului, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 5785-5809)

1972-04-01 / nr. 5785

CU PRILEJUL SEMICENTENARULUI UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Adunarea festivă din Capitală I­eri după-amiază, la A­­teneul Român, într-o at­mosfera de puternic en­tuziasm şi angajare politi­că, a avut loc adunarea festivă a tineretului din Capitală dedi­cată Împlinirii unei jumătăţi m­­­reau de la crearea orga­nizaţiei revoluţionare a tine­retului din România — Uniu­nea Tineretului Comunist. Alături de reprezentanţii di­feritelor categorii de tineri — muncitori, ingineri, profesori, cercetători, elevi, studenţi, mi­litari — in sală se aflau vechi militanţi ai mişcării de tine­ret, activişti de partid şi ai U.T.M., conducători de între­prinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al 3.C. al P.G.R., prim secretar al Comitetului municipal de partid, Marţian Dan, prim se­cretar al U.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tine­retului. Sub marea cupolă a Atene­ului, tinerii închină un imn de slavă partidului, ovaţionează îndelung pentru partid şi se­cretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, părintele iu­bit al tineretului. Dînd glas sentimentelor ce animă Întregul tineret bucu­­reştean, tovarăşul Dumitru Gheorghişan, prim secretar al Comitetului municipal al U.T.C., a subliniat in cuvintul de deschidere a adunării că organizaţia revoluţionară de tineret a Capitalei, care reu­neşte în rîndurile sale peste un sfert de milion de utecişti, sărbătoreşte jubileul de 90 de ani cu hotărlrea fermă da a-şi (Continuare in pag. a III-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU întruniţi pentru a sărbători împlinirea unei jumătăţi de veac de la crearea Uniunii Tineretului Comunist din România, participanţii la adunarea festivă a tineretului Capitalei, dînd expresie sentimentelor nutrite de toţi tinerii din patria noastră, de întregul popor faţă de Co­mitetul Central, de dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, folosesc acest prilej pentru a-şi manifesta încă o dată deplina recunoş­tinţă pentru tot ceea ce a înfăptuit şi înfăptuieşte, sub înţeleaptă dum­neavoastră conducere, Partidul Comunist Român. Acest moment jubiliar evocă, prin puterea exemplelor pe care istoria poporului nostru le înscrie, marşul neîntrerupt al generaţiilor de luptători pentru libertate şi dreptate socială, cutezanţa şi înălţimea idealurilor eroicei noastre clase muncitoare, al cărei rol în destinul patriei îl preţuieşte cu adine respect Întreaga naţiune. (Continuare In pag. a IlI-a) Dr. ing. MARIN NASTASE, directorul Direcției cercetării ştiințifice din M. E. N., despre­­tualitate ştiinţifică şi economică, cum sunt : magnetohidrodinamica, hologra­fia, cavitaţia, combaterea biologică a dăunătorilor etc., ar putea fi re­zolvate pe baza unor proiecte de cer­cetare prioritare aparţinînd chiar M.E.I... — Da, am ţinut cont de asemenea sugestii şi vom iniţia în viitor astfel Fructificarea potenţialului creator al cadrelor universitare De curînd, în ca­drul Ministerului E­­ducaţiei şi Invăţă­­mîntului, a luat fiin­ţă Direcţia cercetării ştiinţifice. Pentru a cu­noaşte modul în care direcţia Îşi propune să soluţioneze pro­blemele specifice cer­— Se impune, în primul rînd — ne-a declarat d-sa — o îmbunătă­ţire a planului de cercetare prin creşterea participării instituţiilor de învăţămînt superior şi a unităţilor de cercetare ale M.E.I. la rezolvarea temelor din planul de stat şi pro­­gramelor prioritare. In acest scop, ne propunem concentrarea forţelor în laboratoare şi centre mai puterni­ce, reducerea numărului temelor din planurile interne şi orientarea poten­ţialului de cercetare, astfel creat, către problemele majore care să fie cuprinse în planul de stat nomina­lizat şi nenominalizat.­­ S-a semnalat, în clteva rinduri, că o seamă de probleme de mare a a­cetării universitare am solicitat dr. ing. MARIN NASTASE, directorul direcţiei, cîteva precizări­­ de proiecte de cercetare prioritare. Alte iniţiative pe care le vom lua privesc stabilirea priorităţilor în fi­nanţarea colectivelor de cercetare — în funcţie de importanţa tematicii VI. a (Continuare in pag. a 111-a) Un popas care din acest sezon va fi­gura, cu siguranţă, mai des in itinera­rele amatorilor de agrement , restau­rantul şi motelul Buda, aşezat in ime­­diata apropiere a riului Argeş, pe şo­seaua Bucureşti — Alexandria. Dar in folosinţa la începutul acestui an, popa­sul Buda dispune de o sarci moderna, terasa, motel cu camere confortabile și un parca­ încăpător. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA­T Azi, la ora I, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 10 grade. Timpul probabil de miine ! Vremea va fi in general frumoasă, cu cerul va­riabil sînt potrivit. Temperatura mi­nimă va oscila intre 5 şi 7 grade, iar maxima între 70 şi 13 grade. Pentru 3, 4 şi 5 aprilie ! După o răcire de scurtă durată, vremea se va încălzi din nou. Cer temporar noros, favorabil ploii slabe. Vînt potrivit. i |C, 'ht'r PROLETARI TOATE ŢĂRILE, INIȚI-VA ! ŞI P Cairo —­tr contemporaneitate - ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN R. A. EGIPT­­ UŢINE ORAŞE, din cele pa­tru puncte cardinale, se o­­feră cunoaşteri­ atît de des­chis, de la prima vedere, ca mile­nara capitală a Egiptului. Şi totuşi, colindind-o pe Îndelete, ai prilejui să-i descoperi, la tot pasul, imagini proaspete, ce te uimesc prin inedi­tul lor straniu, peste care o dată trecut nu te vei mai Intîlni repetate. Bogat bilanţ în întrecere Consemnăm ultimele ştiri sosite la re­dacţie din partea colectivelor de muncă din unităţile industrial© car© ne trans­mit Îndeplinirea Înainte de termen a planului de producţie pe primul trimes­tru al anului : • Mai buna organizare a producţiei şi a muncii a permis colectivului uzinei „ELECTROMAGNETICA“ să înscrie pe graficul întrecerii, in primele trei luni ale anului, o producţie globală supli­mentară in valoare de peste 6 milioane lei. De asemenea, indicatorul producţiei marfă a Înregistrat o depăşire de 1,3 la sută, concretizată în centrale telefonice automate, echipament© de automatizare pentru staţii de cale ferată, redresori ş.a. • Sortimente de mobilă — dormitoare „Ruxandra“, „Mărgăritar“ și sufragerii „Gioconda* și „Ruxandra* — In valoare de circa 2 milioane lei a realizat, peste plan în primul trimestru, colectivul ÎN­TREPRINDERII DE PRODUSE LEMN­­MOBILA. Canotaj pe alte cinci lacuri în afara lacurilor Herăstrău, Ciş­­migiu, Libertăţii, au fost puse la dis­poziţia publicului, pentru plimbări cu bărci şi vaporaşe şi lacurile Sna­­gov, Floreasca, Pustnicul, 23 August şi Buftea. Miine se inaugurează pescuitul spor­tiv, cu bazinul special amenajat și popu­lat cu pește, din jurul Insulei situate la podul Băneasa. Amatorii găsesc atei toate ustensilele de care au nevoie. Piste­la de calorie Bâneasa Apreciat loc de agrement, pădurea Băneasa urmează să primească noi do­tări, menite să asigure un grad sporit de accesibilitate şi confort pentru vi­zitatori. In acest scop, Administraţia parcurilor realizează, aici, noi grupuri sociale, adăposturi de ploaie, puncte dotate cu mese şi scaune rustice, locuri de joacă pentru copii. In plus, se preco­nizează înfiinţarea unor padocuri şi piste de călărie, pentru amatori şi consa­craţi de toate vîrstele. r -"".........................". VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN republica democratica sudan Plecarea spre rezervaţia naturală Dinder Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedin­tele Gaafar Numeiry, au plecat spre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre re­zervaţia naturală Dinder. Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalităţi române şi suda­neze. Primire caldă, prietenească pe aeroportul din Khartum Astăzi intră in vigoare noul orar al curselor aeriene Cu acest prilej, amintim călătorilor că , pe distanţa Bucureşti — Oradea, Bucureşti — Arad, vor circula noile tipuri de avioane AN 24, cu o capa­citate de transport sporită­­ liniile directe Timişoara — Bucureşti — Constanţa şi Cluj — Bucureşti — Constanţa vor fi deschise la 15 iulie a.c.­­ linia Bucureşti — Constanţa va fi deschisă la 15 mai a.c. (întrucît pe aeroportul Kogălniceanu se efectu­ează lucrări de amenajare). DE CE DOAR 70 LA SUTA DIN SORTIMENTELE CONTRACTATE ? Din sortimentele contractate pe trimes­trul L ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE 2­AH­A­ROASE-BUCUREŞTI a realizat numai aproximativ 7o la sută. Cum be­neficiarii săi au, la rindul lor, obligaţii ferme pentru asigurarea unei sortimen­­taţii diverse in unităţile comerciale, În­trebăm , pe cind Încadrarea in prevede­rile contractuale . Noul contingent de ostaşi a depus jurămîntul în cursul disitureţii de azi. ostaşii nou­lui contingent din unităţile Forţelor Ar­mate, ale trupelor Consiliului Securită­ţii Statului şi Ministerului Afacerilor trimestru al anului, colectivul Intreprin­­derii MACUL ROŞU" a inscris pe gra­ficul întrecerii o depăşire de 4 la sută a planului producţiei globale şi marfă. In fotografie : aspect din secţia imbuteliere a deodoranţilor. Criteriile au trăit momentul emoţionant al depunerii jurămîntului militar — le­­gămînt de credinţă nestrămutată faţă de patria socialistă, de poporul rom­ân, de conducerea de partid şi de stat a Republicii Socialiste România. La solemnităţile de depunere a jură­­mîntului au luat pa­rte generalul de ar­mată Ion Ioniţă — ministrul forţelor armate, Ion Stănescu — preşedintele Consiliului Securităţii Statului, adjuncţi ai ministrului forţelor armate, ai mi­nistrului afacerilor interne, vicepreşe­dinţi ai Consiliului Securităţii Statului, comandanţi de arme şi de mari unităţi, reprezentanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist, generali şi ofiţeri superiori, scriitori şi compozitori, veterani din războiul antifascist, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, delegaţii de pionieri. Rostindu-şi legămîntul sacru, cei mai tineri ostaşi ai ţării — înflăcăraţi de en­tuziasmul cu care întregul popor dă viaţă vastului program de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului — şi-au exprimat hotărîrea de a munci fără preget pentru a înde­plini sarcinile de mare răspundere puse în faţa armatei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al Forţelor Armate. In faţa drapelelor de luptă ale unităţi­lor, ostaşii noului contingent s-au an­gajat din toată fiinţa lor să poarte mai departe flacăra glorioaselor tradiţii ale poporului şi armatei noastre, dîndu-i prin faptele lor noi străluciri, s-au le­gat să nu-şi precupeţească nici un efort pentru a deveni luptători temeinic pre­gătiţi, caracterizaţi de înalte calităţi mo­rale şi ostăşeşti, gata oricînd să apere, cu devotament nemărginit şi spirit de sacrificiu, cuceririle revoluţionare şi munca paşnică a poporului, independen­ţa şi suveranitatea patriei, cauza socia­lismului şi a păcii, de Indeplinindu-şi cu două zile înainte de termen sarcinile planificata pa primul RIJINIRI Respectarea normelor igienico-sanitare unităţile comerciale in Masurile întreprinse cer finalitate Fără a mai aştepta răspunsul fo­rurilor vizate, ne-am­ propus să ur­mărim efectele anchetei : „In unită­ţile comerciale — de ce „derogăm­" de la respectarea normelor igienico-sa­nitare?“ apărute în ziarul nostru din 14 martie, refăcind itinerarul an­terior. Cît de receptive au fost în­treprinderile şi organizaţiile com­er­­ciale ? De la bun început, trebuie să consemnăm înregistrarea unor certe îmbunătăţiri, vădind efectele unor prime măsuri deja materializate de marea majoritate a unităţilor în cauză. Cele ale I.A.P.L. „Izvorul Rece", I.A.P.L. „Bistriţa", I.A.P.L. „Central" şi altele se prezintă cu spaţii frigorifice în bună stare de funcţionare. După cum ne relata to­varăşul Petre Neagu, director al I.A.P.L. „Bistriţa", unităţi cu bir­tul din calea Moşilor, care resimţeau absenţa unor spaţii frigorifice pen­tru păstrarea materiilor prime, ur­mează a fi dotate cu astfel de uti­laje in următoarele zile. De aseme­nea, pentru întreţinerea in perm­a­nenţă a stării de curăţenie in uni­tăţi s-a introdus autocontrolul. La rindul său, Inspectoratul sani­tar de stat al municipiului, confirmind starea nesatisfăcătoare a halelor Unirii, a intervenit activ, urmînd ca în luna aprilie să se efectueze aici am­ple lucrări de renovare. S-au luat totodată, un ansamblu de măsuri menite să ducă la instaurarea unei riguroase discipline sani­tare. „îmbucurător e faptul — ne spunea tov. dr. Barbu Stăncescu, șeful serviciului igiena alimentară din cadrul Inspectoratului sanitar de stat al municipiului — că M.C.I., Ministerul Turismului, Cen­­trocoop acordă in prezent mai multă atenţie problemelor de zi cu zi ale respectării normelor sanitare, dind, în acest sens, ordine precise, Ministerul Turismului ne-a invitat să susţinem prelegeri la unităţile sale de servire publică­­ în cadrul cursurilor de reciclare din întreprin­derile şi organizaţiile comerciale fi­gurează ore de igienă". Nu e însă mai puţin adevărat că pe lingă aspectele pozitive consem­nate, ne-am intilnit încă cu o serie de abateri, cu acele derogări „mă­runte" de la curăţenie, care ţin, în ultimă instanţă, de un elementar spi­rit gospodăresc. Astfel, în absența Eugen Eftimiu (Continuare in pag. a V-a) INFORMAŢIA poate nicăieri. Un oraş cu o mie de fete. O mie de oraşe într-unul singur. Acesta este Cairo. (Continuare in pag VI-a) Referitor la întrebarea noastră de ieri, Consiliul municipal al pionierilor ne face următoarele precizări! „In perioa­da vacanţei de primăvară, acţiunile cul­tural-educative şi sportive vor avea un pronunţat caracter cultural-educativ. Se vor organiza multiple activităţi în aer liber, concursuri cu tematică sportivă : „Cupa Roza vinturilor“ — de orientare turistică, „Arcaşii lui Mircea” — de tra­gere cu arcul la ţintă , „Cu barca pe valuri“ — de canotaj, „Racheta de aur“ — tenis de cimp, Crosul primăverii, con­curs de tir etc. In acelaşi timp, vor avea loc diferite activităţi aplicative de aeromodele, navomodele, rachetemodele, radio, modele ale hird­e şi carton, se vor organiza vizite la întreprinderi, la monumente istorice, case memoriale. Aceste acţiuni vor fi completate cu altele „de sală“, festivalul de teatru al pionierilor şi şcolarilor — faza pe ţară, diferite intilniri cu oameni de ştiinţă şi de artă, recitaluri şi concerte susţinute de formaţiile artistice ale elevilor. In general, vacanţa de primăvară va oferi copiilor bucureşteni un evantai larg de activităţi recreative, potrivit vîrstei, preocupărilor și preferințelor lor. Preţul credulităţii La treizeci şi ceva de ani, cîţi are, Ange­la Stanciu (str. Desi­şului 11—39) a ajuns deja o autoritate in materie. Se zice că specialişti cu vechi state de serviciu au de gînd să-i propună să se ocupe de per­fecţionarea lor. Este adevărat Insă că, spre nespusul lor regret, vor trafcui să aştepte cam mult pînă să li­ se împlinească dorin­ţa , magistra­l pe ca­le să plece într-un „concediu* îndelungat, cu şanse să dureze ani de zile (şi nu pu­ţini...) Şi-l va petrece, în mod sigur, într-o casă de odihnă stabi­lită de oameni în ro­bă. Mai de-a dreptul spus, va fi trimisă la închisoare.. Pentru că specialitatea Angelei Stanciu e socotită drept extrem de no­civă , escrocheria. La scară mare. Vreo 20 de victime „stoarse“ de cîteva zeci de mii de lei în nici trei ani. I-am găsit sinte­tizată activitatea în­tr-un volum (citește dosar) scris de lt. maj. Mihai Chiţanu, de la Miliţia sectorului 7. De fapt, interesează acum mai puţin în­cadrarea în texte de lege (ar fi încăput în­­tr-o anumită rubrică zilnică a noastră...)­­ mult mai suculentă ni s-a părut anecdotica, pe care — ca „materie primă", pînă şi îlf şi Petrov ar fi rivnit-o. ...Prin noiembrie ’69, Angela Stanciu a sur­prins, fără voia ei, pe trotuar, o discuție în­tre două femei, mai la a șaptea casă de unde locuia. — Mi-ar trebui ur­gent o butelie de ara­gaz, zicea una dintre ele. A doua zi, întilnin­­d-o pe stradă, ca din intîmplare, A. S. a oprit-o ! — Am auzit că a­­veți nevoie de o lu-Petru Calopodescu (Continuare in pag. a V-a^1 ..... ..... Primăvara citadinilor MARIA BANUŞ Sîntem copiii acestor primă­veri dunărene, scurte şi violen­te. Nu ştiu cum ne-ar fi alcă­tuirea sufletească, cum am iubi, cum am simţi cerul, pă­­mîntul şi soarele, cum am ri­posta loviturilor vieţii, dacă ne-am fi născut pe alte melea­guri, care nu cunosc asemenea Buimăcitoare trecere de la a­­morţeala iernii, la explozia dio­nisiacă a firii. Nici n-au apucat să înmugu­rească bine copacii şi în aer se petrece o gravă transforma­re, o tulburare radicală, ca de adolescenţă, o lingoare şi un dor de ducă, care nu ştii de unde vine­­ din afară, din lăuntru ? Pielea In care sîntem înghe­suiţi devine sufocantă. Am vrea să ieşim din noi înşine, să (Continuare in pag. a IlI-a)

Next