Informatia Bucureştiului, aprilie 1972 (Anul 19, nr. 5785-5809)
1972-04-08 / nr. 5791
ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P. C R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX Nr. 5791 6 PAGINI 30 BANI Slmbăta 8 aprilie 1972 Primirea entuziastă făcută conducătorului iubit al partidului şi statului de către cetăţenii Capitalei la reîntoarcerea în Bucureşti, din istorica sa călătoria întreprinsă in opt ţări de pe continentul african, numeroasele telegrame şi scrisori adresate in aceste zile Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimă cu căldură adeziunea totală a poporului român pentru înţeleaptă politică de pace, prietenie şi cooperare internaţională promovată cu răspundere şi consecventă principialitate de Partidul Comunist Român, de Republica Socialistă România Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Africa, manifestare de înalt prestigiu a politicii externe a României socialiste, care a avut darul să deschidă noi perspective relaţiilor de prietenie şi rodnică colaborare dintre ţara noastră şi ţările viţitate, a constituit o expresie pregnantă a solidarităţii active a poporului român cu popoarele acestui continent, care au păşit în decursul ultimelor două decenii pe calea independenţei naţionale, a consolidării ei continue, luptînd pentru dezvoltarea unei economii proprii, de sine stătătoare, fiind hotărîte să dispună de destinele lor potrivit propriei lor voinţe şi interese, excluzind amestecul străin. Călduroasa primire făcută oaspeţilor români de oficialităţi şi populaţie pe întregul traseu al vizitei ne-a relevat cu elocvenţă sentimentele de vibrantă prietenie în rîndul popoarelor continentului african, sentimente împărtăşite întru totul de poporul român. Schimbul de vederi cu conducătorii celor opt ţări vizitate asupra unor probleme internaţionale de deosebită actualitate au evidenţiat concluzii comune (Continuare în pag. a VI-a) 0 CONTRIBUŢIE ISTORICA LA DEZVOLTAREA RELATIILOR DE PRIETENIE $I COLABORARE RODNICA DINTRE POPORUL ROMÂN SI POPOARELE CONTINENTULUI AFRICAN Telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Comuniştii, toţi locuitorii Capitalei, deopotrivă întregul popor, vă exprimă, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, admiraţia lor profundă pentru prodigioasa dumneavoastră activitate desfăşurată pe întregul parcurs al vizitei in cele opt ţări ale Africii, eveniment de o deosebită însemnătate în politica externă a României socialiste. Inscriindu-se in ansamblul activităţii internaţionale a partidului şi statului nostru, de întărire a colaborării cu toate statele, de solidaritate militantă cu popoarele africane , vizita pe care aţi întreprins-o a fost urmărită de populaţia Capitalei, ca şi de Întregul nostru popor, cu un profund interes, cu sentimente de adîncă şi justificată mîndrie patriotică, de frăţească prietenie faţă de popoarele ţărilor vizitate. Întreaga desfăşurare a vizitei, convorbirile dumneavoastră cu conducătorii acestor state şi ai organizaţiilor lor politice conducătoare, intîlnirile pline de căldură cu popoarele africane, constituie expresia vie a trainicelor legături prieteneşti dintre poporul român şi popoarele celor opt state vizitate, a prestigiului internaţional de care se bucură România socialistă, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, reprezentant fidel al idealurilor COMITETUL MUNICIPAL BUCUREŞTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Continuare în pag. a VI) FABRICA de prefabricate „Progresul“ din şoseaua Giurgiului este una dintre principalele întreprinderi bucureştene furnizoare de materiale de construcţie. Printre altele se produc aici tuburi din beton precomprimat între 100 şi 1300 mm. pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi pentru Irigaţii In agricultură, stilul din beton precomprimat pentru reţelele electrice, grinzi In secţiuni T In lungime de pină la 18 m, pentru hale Industriale etc. ■■■iiiiiiin?iiiiiiiiiiiiiiiiii.. •'iiiiiimimiiimiiH"” Critică OCTAV PANCU-IAŞI AM ASISTAT cu ceva timp in urmă, la o şedinţă de analiză a muncii care a reunit citeva sute de muncitori, tehnicieni. Ingineri ai unei importante secţii depinzînd de *? nu mai puţin importantă uzină bucureşteană, îmi amintesc foarte limpede că, atunci, mai mulţi dintre vorbitori. Indiferent de subiectul abordat, aveau grijă să adauge şi clteva cuvinte critice la adresa unui ajutor de maistru care lucra superficial. Totul mi s-ar fi părut normal dacă, la un moment dat, cel In cauză nu s-ar fi ridicat şi, scuzîndu-se că Întrerupe pe vorbitor, ar fi spus orice in afară de aceste cuvinte: «Se vorbeşte aici despre lipsurile mele, mai recente, altele vechi de trei luni, patru, şase. Am o întrebare şi vă rog să mi-o consideraţi legitimă: de ce trebuie să aflu azi, aici, pentru prima oară, că muncesc prost , riscă in această sală există un singur om care, la timp, după intîia greşeală, ori după cele dinţii, să-mi fi atras atenţia să lucrez superficial, eu mă angajez să plătesc nu numai cu ruşinea de a fi dovedit o slabă pregătire profesională, ci să suport pagubele aduse întreprinderii, dar de-ar fi să nu mai primesc un leu toată viaţa ! Oare trebuie, sa se aştepte neapărat o şedinţă pentru ca un om să afle cum munceşte ?“. Meditam la adevărul rostit de ajutorul de maistru, dar mi se lăsă un prea scurt răgaz ca să ajung la o concluzie, cineva din (Continuare in pag . V-a) Bu/ef/t tuefeonolog/c INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi la ora 8 in Bucureşti temperatura aerului a fost de 10 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 50 de grade, iar minima din cursul nopţii de 5 grade. Timpul probabil de mtine . Vremea va fi frumoasă şi călduroasă. Temperatura aerului : minima va oscila in jur de 6 grade, iar maxima va urca pînă la 25 de grade. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI UAE CEAUSESCU IN PIEŢE ALE CAPITALEI _ Azi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită în pieţe ale Capitalei, la tradiţionalul vad comercial al oraşului, cunoscut sub denumirea de „Curtea Veche“, situat în inima Bucureştiului. In această vizită de lucru, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul general al Capitalei, Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, Nicolae Bozdog, ministrul comerţului interior, Dumitru Joiţa, primvicepreşedinte al Consiliului popular municipal. In această zi de sfirşit de săptămînă, afluenţa cumpărătorilor este mare la centrele de aprovizionare. Mai cu seamă gospodinele populează magazinele de desfacere a cărnii şi a produselor din carne, cele de legume şi fructe, de mărfuri ale industriei uşoare. Şi au de unde alege, atît la unităţile comerţului de stat cit şi la cele ale cooperativelor agricole de producţie, ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti. Din datele centralizate, rezultă că în această săptămînă au fost puse la dispoziţia cetăţenilor, prin pieţe şi magazine, 1822 tone de carne de vită, porc şi miel, aproape 500 tone de produse lactate, peste 2 000 de tone cartofi, ceapă uscată, rădăcinoase, mere, precum şi peste 500 tone de spanac, ceapă verde, salată, castraveţi. Toate aceste cifre şi-au găsit expresia materializată în prezenţa respectivelor produse în magazine şi în sacoşele gospodinelor. Reîntîlnirea cetăţenilor Capitalei cu secretarul general al partidului a prilejuit, ca de atitea şi atîtea ori, manifestări pline de căldură şi dragoste. Practic, n-a existat loc vizitat unde oamenii să nu se adune ciorchine în jurul său, dorind să-i strîngă mina, să-i ofere o floare, să-şi exprime simţămintele de stimă şi gratitudine pentru activitatea sa neobosită, pentru grija statornică pe care o manifestă pentru condiţiile de viaţă ale cetăţenilor. La pieţele Obor şi 23 August, Pantelimon şi Titan, Coşbuc şi Halele Centrale, pe străzile din zona centrală a oraşului, pretutindeni, tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, simpli trecători, cumpărători sau lucrători ai unităţilor cu(Continuare în pag. a VI-a) RĂSPUNSURI LA ANCHETELE ZIARULUI Solicitudine sporită pentru cei 100 000 de beneficiari zilnici ai curselor I. T. A. Referindu-se la anchetele publicate, sub titlul „100 000 de beneficiari zilnici ai curselor I.T.A.“, în numerele 5762 și 5763 ale ziarului nostru, conducerea Centralei de transporturi auto îşi însuşeşte punctul de vedere al ziarului. „Buna desfăşurare a transporturilor auto de călători — se spune în răspuns — continuă să fie afectată de o serie de condiţii (mai ales de ordin subiectiv) a căror influenţă negativă putea fi preîntîmpinată, dacă s-ar fi acţionat cu mai mult spirit de răspundere şi dacă s-ar fi manifestat mai multă exigenţă din partea organelor de conducere ale I.T.A. Bucureşti şi autobazei 3 călători“. In continuare, conducerea Centralei expune măsurile luate în scopul lichidării carenţelor menţionate în cele două articole. Astfel, zilnic la nivelul autobazei şi, semidecadal, la cel al I.T.A. Bucureşti, se va analiza modul în care se respectă orarul curselor. Paralel cu tratarea exigentă a abaterilor, vor fi luate , măsuri pentru respectarea cu stricteţe a graficelor de circulaţie. Pentru sporirea capacităţii de transport, o bună parte din autobuzele prevăzute In planul de dotare pe anul in curs, vor fi repartizate autobazei 3 călători, in avans. In scopul unei cit mai complete şi mai operative informări a publicului, au fost revizuite şi completate afişajele in autogări, remediindu-se totodată defecţiunile în funcţionarea staţiilor de amplificare din autogările Griviţa Roşie şi Militari. De asemenea, se vor introduce în dotare magnetofoane, cu ajutorul cărora vor fi transmise indicaţii şi anunţuri pentru publicul călător, se vor completa băncile şi restul mobilierului in sălile de aşteptare şi la peroane. Au fost, de asemenea, remediate defecţiunile constatate la iluminarea incintei autogărilor Ţinînd seama de gravele implicaţii negative pe care starea necorespunzătoare a unor drumuri le are asupra regularităţii curselor, stării tehnice a parcului de autobuze şi con(Continuare in pag. a V-a) De la feţele „in ape“, la sudura cu curenţi de înaltă frecvenţă Ca şi In alte domenii, competiţia dintre clasic şi modern se desfăşoară cu pasiune şi pe tărîmul încălţămintei. Bineînţeles, în beneficiul gustului consumatorilor. In acest sector, „clasicul“ este reprezentat de străvechea piele, „modernul“ — de echivalenţa ei sintetică. Una din direcţiile de cercetare abordate de către specialiştii Institutului de cercetări pielărie, cauciuc, mase plastice o întruchipează tema „Cercetare privind fizico-chimismul fenomenelor ce intervin In finisarea pieilor de feţe pentru Încălţăminte“. Scopul urmărit ? Elaborarea unor noi metode de finisare pentru a face pieile mai atrăgătoare păstrînd şi valorificînd din plin calităţile lor naturale. Ion Nadu (Continuare în pag. a V-a) „REBUTURI“ IN FAŢA GHIŞEULUI PUBLIC Despre competenţă şî solicitudine — cele două constante ale activităţii funcţionarului public — am mai scris în coloanele ziarului nostru, şi nu de puţine ori. Desigur, imaginea „clasică“ a funcţionarului cu mînecuţe şi ochelari, a plecat peste maldăre nesfîrşite de dosare, răspunzînd invariabil cu un „vino mîine“ petiţionarului, a devenit de mult vetustă. Din păcate, dincolo de simplificări caricaturale, nu destule împrejurări, optica unora dintre cei care — prin atribuţii de serviciu, remunerate ca atare — au obligaţia să se afle nemijlocit in slujba cetăţenilor, rămîne încă rudimentară, obtuză. — Uneori — ne spunea. In acest sens, tov Gheorghe Dumitru, prim-vicepreşedinte a Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului 4 - o îndrumare Incompletă, o tergiversare datorată rutinei sau lipsei de bunăvoinţă provoacă o autentică sreacţie un lanţ • Cetăţeanul, pe bună dreptate nemulţumit — sau în orice caz needificat — este silit să-şi consume timp pentru audienţe, sesizări la foruri superioare. Fireşte, atunci cînd se dovedeşte întemeiată, cererea sa îşi găseşte Pînă la urma rezolvarea justă. Dar aceasta nu scuza Incompetenţa sau lipsa de solicitudine Iniţială. Orice trebut“ In faţa ghişeului reprezintă, în ultimă instanţă, o încălcare grosolană şi Inadmisibilă a relaţiilor sociale statornicite în societatea noastră, încălcare ce trebuie sancţionată ca atare. — Cum se manifestă concret această exigenţă ? Să ne referim, bunăoară, la serviciul de spaţiu locativ... — Comitetul executiv al Consiliului popular a considerat necesar — pentru grim a introduce un climat de ordine şi fermitate în acest sector — să adopte măsuri organizatorice atlt In direcţia selecţionării şi pregătirii cadrelor, dt şi a simplificării unor operaţii. Astfel, atit la ghişeu dt şi pentru munca de teren au fost promovate elemente tinere (vârsta medie nu depăşeşte 25 de ani). Majoritatea Inspectorilor au studii medii, precum şi o experienţă de câiva ani in funcţii administrative. La aceasta se adaugă cursurile de specializare la nivelul Direcţiei de spaţiu locativ a municipiului, precum şi Instructajele periodice pe care le organizăm in cadrul serviciului. Evident asemenea măsuri Sunt salutate. Am fost infertfiaţi că s-au adoptat şi altele, vizind simplificarea unor operaţii la ghişeu. De exemplu, eliberarea unor acte care nu necesită verificări suplimentare, se face In prezent chiar în momentul solicitării suprammal, se analizează modul cara inspectorii de teren au respectat termenele lucrărilor încredinţate, calitatea rezolvării lor etc. In surşit, ni se pare interesant faptul că pentru a participa mai direct la viaţa internă a colectivului, primul vicepreşedinte al Comitetului executiv face parte din grupa sindicală a respectivului serviciu. nouidirect Dar, după cum prea bine se știe, „măsura... măsurilor“ este dată de modul cum se materializează acestea. Si nu se poate spune că nu se constată anumite schimbări in munca cu publicul la serviciul de spaţiu locativ al sectorului 4. Faţă de anii anteriori, cînd cetăţenii „vânau“ pe la colţuri Informaţiile, cînd înghesuiala la ghişee era obligatorie, mutaţiile sint chiar apreciabile. Un afişaj complet asupra principalelor operaţii administrative, a actelor necesare In diferite împrejurări o programare mai judicioasă a solicitanţilor la diferiţi inspectori au înlăturat, în bună parte, neorinduîala. Improvizaţia, sistemul neavenit al «bonurilor de ordine'1 fără acoperire practică etc • ^ Şi totuşi... Ne postăm în faţa ghişeului de informaţii. Lume destul de puţină. Ne surprinde însă neplăcut — chiar înainte de a o vedea la chip pe respectiva funcţionară — „tonul“ acesteia. Cetăţenilor — indiferent de vitală — li se vorbea cu evidentă lipsă de politeţe. „Fă o cerere“... „Adu actul cutare’... „Ţi-am spus că mai ai de aşteptat“... (In replică, majoritatea oamenilor se adresau funcţionarei cu „dumneavoastră“, astfel că „dialogul politeţei” se desfăşura unilateral). Să trecem însă peste aceste aspecte „minore“ şi să vedem modul cum se rezolvă problemele de fond. In prezenţa noastră, un cetăţean solicită o copie după ordinul de repartiţie, acesta fiindu-i absolut necesar pentru a putea beneficia de repararea apartamentului. „Nu e bună cererea — conchide funcţionara. Fă-o ca lumea, vino înapoi cu ea, apoi treci peste câteva zile să-ţi iei copia“... Menţionăm că această «rezolvare“ contravine esenţei măsurilor despre care am fost informaţi, întrucât, în cazuri simple (şi mai ales urgente), asemenea acte pot fi lesne eliberate printr-o simplă confruntare cu situaţiile îndosariate la serviciul de spaţiu. — E o simplă întîmplare — ne asigură tov. Nicolae Ploaie, şeful serviciului. De fapt, în mod obişnuit, nu funcţionara Sorin Heiban Aurel Radu O. Andronic * (Continuare în pag. a V-a) U i// Autostrada Bucureşti-Piteşti în faza finală de execuţie Lucrările la autostrada Bucureşti- Piteşti au intrat în etapa finală , ne informează tov. Marcu Lepădat, director tehnic al Trustului de construcţii de drumuri, porturi şi aeroporturi. După cum se ştie, prima cale a autostrăzii (Bucureşti-Piteşti) este dată în exploatare provizorie pentru 2 sensuri. Din a doua cale (Piteşti-Bucureşti) au mai rămas de executat 46 km din totalul de 96, astfel încît constructorii sunt în măsură să anunţe intrarea în exploatare a autostrăzii la întreaga capacitate (cu anumite restricţii de circulaţie) pentru luna iunie a acestui an, urmînd ca între 30 iunie şi 30 septembrie să se desfăşoare lucrările de finisaj. ASTĂZI, la cinematograful „Scala", a avut loc o manifestare organizată de comitetele U.T.C. ale sectoarelor 1 şi 4, şi anume o întilnire a 1 000 de elevi cu realizatori ai filmului „Puterea şi Adevărul“. • Pe perioada vacanţei de primăvară, Agenţia Bucureşti a Biroului de turism pentru tineret oferă elevilor locuri la odihnă in staţiunea Predeal, Individual sau în serii cu durata de la 3 la 12 zile, înscrieri la sediul agenţiei, în str. Cosmonauţilor nr. 21. La Întrebarea noastră de ieri, tov. Ing A. ALBEANU, inginer şef concepţie la uzina „VULCAN“, ne răspunde că, intr-adevăr, Centrul de mecanică a solidelor a propus uzinei — cu adresa nr. 2392/19.10.1970 — un proiect de contract privind abordarea unor cercetări referitoare la studiul cinematic şi dinamic al instalaţiei de pompare de 13 t, în vederea Introducerii In fabricaţie a sistemului de echilibrare pneumatică. Se arată, în continuare, că propunerea de colaborare a sosit prea tîrziu, într-o etapă cînd ea nu mai era necesară uzinei. Instalaţia sus-m menţionatâ, subliniază autorul răspunsului, care era cuprinsă — Pe linie de noutăţi tehnice — în planul de activitate al uzinei, fusese studiată şi proiectată complet cu forţe proprii, încă din anul 1969. Aşa Incit, în momentul în care Centrul de mecanică a solidelor propunea amintitul contract, prototipul unităţii de pompare cu echilibrare pneumatică de 15 t era deja executat, întrunind aprecieri unanime. Astfel, conchide autorul răspunsului, proiectul a sosit cu doi ani mai tîrziu decit putea el Interesa, în afară de faptul că nu fusese nici măcar solicitat de către uzină. N.R. Aşadar, încă o lacună In ce priveşte Informarea reciprocă Intre industrie şi cercetare. Desigur că dacă cei de la Centrul de mecanică a solidelor ar fi cunoscut din vreme obiectivul pe care şi-l propunea uzina „Vulcan“, oferta lor nu ar fi sosit cu doi ani mai tîrziu.. Dincolo de această problemă de principiu, o altă realitate se impune însă : conţinutul contractului propus de către Centru era mai cuprinzător, studiul avînd în vedere şi stadiul de după crearea amintitului prototip. Intr-adevăr, se urmărea şi cercetarea experimentală în funcţiune a unităţii de pompaj menţionate. Şi, în acest caz, oferta nu ar fi putut fi apreciată ca tardivă... Oricum un răspuns cântărind judicios toate posibilităţile de colaborare între uzină şi centru, adresat direct acestuia din urmă, nu ar fi nici acum de prisos. La kilometrul 110-270 pe DN 2, şoseaua București-Urziceni continuă lucrările de finisare la cel de al doilea pod care va fi dat in exploatare spre sfirşitul acestui trimestru. Prin forţe proprii, utilaje în valoare de peste 600000 lei Colectivul UZINEI DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII a realizat prin forţe proprii în primul trimestru al anului, importante utilaje şi dispozitive, care au şi fost integrate in procesul de producţie. Printre acestea figurează un cuptor tip tunel, pentru uscat forme, un monorai cu benă cîntar pentru mecanizarea încărcării cubilourilor, o instalaţie de preparare şi evacuare a amestecurilor de formare. întrebăm Numeroşi cetăţeni care au deja inserată în buletinele de identitate grupa sanguină ne semnalează o inadvertenţă. Atunci cînd, din diverse motive, se preschimbă buletinele (schimbarea numelui, deteriorarea actului, expirarea lui etc.), la ghişeele de evidenţă a populaţiei nu se transcrie în noul document de identitate şi grupa sanguină. Faţă de această situaţie, întrebăm serviciul de resort al I.M.M.B. A cum trebuie să procedeze in prezent cetăţenii şi ce modalităţi de simplificare a acestei operaţii s-au putea aplica în viitor ? INFORMAŢIA Lunga noapte a monumentul u Concluziile unui studiu al UNESCO Specialiştii UNESCO au tras un semnal de alarmă: unul din marile monumente ale lumii, templul Borobudur din Hatva, este un pericol de moarte. Uriaşa construcţie a cărei virstă Borobudurului din junglă trece de un mileniu şi care, după părerea profesorului Bernard Groslier, expert francez, conservator al monumentelor de la Angkor (Cambodgia), nu are rival în ce priveşte vîrsta, dimensiunile, frumuseţea, în toată emisfera australă — riscă să se transforme într-o avalanşă de noroi şi pietre. (Continuare în pag. a VI)