Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)

1972-05-02 / nr. 5810

I (Urmare din pag. 1) muncii simt nobilul impuls ca, după ce au părăsit strungul, furnalul, abatajul, războiul de țesut, să pună mina pe baltă și ciocan — pentru a sculpta, pe pensule — pentru a picta, pe un text dramatic — pentru a interpreta un rol interesant, pentru a urca pe scenă, cîn­­tind în cor... Necesitatea a­­ceasta stringentă — pasiunea fiecăruia, din timpul său liber­­ • se însumează în atlt de cu­­prinzătoarea mișcare culturală de masă. Trăsătura de culoare pe care penelul amatorului o lasă pe pînză în intervalul ce­lui de-al doilea „8“ al său, no­tele muzicale emise de el în spaţiul primitor al Casei de cultură, toate­­manifestările din Civilizaţia spiritului sfera amintită vorbes­c de la sine despre ceea ce reprezintă adevărata civilizaţie spirituală, de nedespărţit, astăzi, un so­cialism, de civilizaţie materi­ală. După lucru, oamenii muncii doresc să se manifeste la fel de deplin şi pe alte planuri, de pildă, pe tărîmul artelor, ştergînd astfel, definitiv, hota­rul pe care altădată snobii lo­cuitori ai „turnurilor de fildeş“ se străduiau să-l traseze între producţia bunurilor materiale şi „producţia bunurilor artisti­ce", între creator şi public. Actualmente ştim că orice muncă poate fi atît de perfect efectuată, încît participarea o­­mului la îndeplinirea ei să fie demnă de un vrednic artist. Şi tot aşa mai ştim că orice artist, oricît de înzestrat ar fi de la natură, nu se poate îm­plini şi afirma, cit mai deplin, ca artist, dacă nu este, de a­­semenea, şi un brav muncitor Nimic mai notabil decit a­­ceastă preţioasă comunicare să­­vîrşită in retortele atît de sub­tile ale personalităţii fiecăruia dintre noi. p 1 Cetatea pururi tînără (Urmare din pag. I) trocerilor sînt popu­late de­ o tinereţe lu­minoasă care Ie pă­trunde materia ca nişte atomi de aur, imprimîndu-le stră­lucirea zilelor noas­tre. E o tinereţe a inimii şi tendoanelor, a Privirii şi gestului, a surisului şi mersu­lui pretutindeni , la locul de munca, pe bulevard, în parcuri, in bărcile care lunecă pe lacuri desenînd hieroglife repezi şi capricioase. Este o tinereţe lăun­trică, a conştiinţei, in care se desfăşoară, de asemenea, con­strucţii spectaculare, în setea de desăvîr­­şire prin decantări sublime. Deci, o ti­nereţe a conduitei, a felului de-a trăi şi de-a înţelege viaţa. In felul entuziast de-a iubi ţara, par­tidul, acest popor harnic, cinstit, de-o omenie proverbială, acest popor care, fi­del omenirii căreia îi aparţine, i-a dă­ruit secole de-a rin­­dul valori materiale şi spirituale de pri­mă mină, dar care abia acum, in anii socialismului, işi dă măsura valorii lui adevărate şi a capa­cităţii lui creatoare depline. Născuţi în Bucu­reşti sau veniţi aici din diferite unghiuri­ ale ţării, niciodată însă dezrădăcinaţi, cetatea ne cuprinde în zonele de lumină ale tinereţii sale. Ş ne place s-o cutreie­răm, să-i închinăm cîntece şi versuri să-i fredonăm einte cele care-o alintă, să-i povestim legen­dele şi intimplările, întinerindu-ne-o şi întinerind şi noi cu ei In numele partidului tinereţii şi al bărba­tului de stat care a condus tinereţea noas­tră revoluţionară încă din anii marilor confruntări de clasă din trecut, rămînînd pentru noi ca un spirit elevat al tine­reţii creatoare. Cetatea lui Bucur este tinereţea spiri­tuală şi edilitară a inimilor noastre. În ceasurile de răgaz (Urmnare din pag. I) recula aranjindu-şi un program deconectant, din care nu lipsesc intilnirile cu prietenii, lectura, vi­zionarea unor filme. La Muzeul satului, pictorii ama­tori şi-au deschis şevaletele schi­­ţind în cărbune siluetele porţilor vechi maramureşene; pensionarul Constantin Georgescu a găsit, in sfirşit, să împrumute istoria Turc­iei de Lamartine şi o citeşte cu interes; geologul A. D. admiră fie aproape o oră jamiliile violete ale glicinelor... LUNI Ploaie rece, măruntă. Um­brele şi fulgarine. ■Se joacă remi, se urmăresc emisiunile TV. Numai temerarii circulă... In cafenele se poartă dis­cuţii asupra meciurilor de fotbal din campionatul european. Se in­tră şi se iese din expoziţii. Cinematografele funcţionează cu casa închisă: „Azi nu mai sunt bi­lete". Se ia masa în familie, cu socrii Parcurile copiilor sunt pustii. Străzile ude, castanii înfloriţi. A­­casă s-a dat drumul la calorifer. OAMENI ŞI PREOCUPĂRI, in zile sărbătoreşti de primăvară. Oameni care dăruiesc flori, mă­­nincă savarine, se plimbă cu bar­ca, ascultă muzică, se fotografiază, ceartă copiii, beau bere, discută nimicuri, merg la meci, dansează, cumpără o carte, răsfoiesc un ziar, văd un film, privesc o vitrină, se plimbă. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI WFo© continuu“ ! (Urmare din pag. I) priceperea şi dragostea lor pentru oa­meni, depindea succesul în acest caz. Ceasuri, aşadar, de intervenţii, ve­ghe, speranţe. Intr-un tîrziu, se co­munică lapidar : copilul trăieşte. A fost salvat ! έn fiecare dimineaţă, pîinea rumenă şi gustoasă ne îmbie în rafturile centrelor de vînza­­re. De la această regulă, nu s-a făcut excepţie nici dimineţile trecute. In fapt, nu se putea altfel. Pentru că la „Spicul“ şi la „Steagul Roşu“, la „Victoria“ şi la „Herăstrău“, la „23 August“ şi „Titan“ — fabrici unde coca albă capătă numele fru­mos de Pline , s-a muncit. Numai intr-o noapte, 40 de cuptoare au mers din plin la „Dîmboviţa", „Victoria“ şi „Herăstrău", inclusiv aşa-numitele „cuptoare de aur“, brutăriile din Giuleşti sau Filantropia, care au pus pe piaţă renumita pîine caldă. La „Dîmboviţa", maistrul Paul Burtea, alb de făină ca un morar, după o noapte de lucru la cuptorul ce-l diri­jează, împreună cu brigada lui, e mulţumit : cele circa 5000 de bucăţi pîine intermediară pot să se înscrie pe obişnuitul „drum al piinii" spre consumatorul, mare sau mic. Poftă bună ! V­ă place denumirea „gospodă­ria apei“ ? Eu mărturisesc că o asemenea imbinare de voca­bule mi se pare remarcabilă. Apa fără de care — ştim — n-am exista este supusă­­unui sever regim de supraveghere. Nici o risipă, pe cit posibil. Şi, mai ales, să fie pură şi bună la gust. Pe cei care o gospodă­resc (iată, preiau cuvîntul) i-am aflat acolo unde i-a obişnuit profesiunea , la locurile de muncă, fie că acestea se numesc sectoare reţea-apă sau canalizări, staţii de pompare sau re­­pompare. Misiunea lor ? Să asigure funcţionarea neîntreruptă a instalaţiei. Dată fiind situaţia specială a acestor zile, a fost mărit numărul celor ce intervin în remedierea eventualelor avarii. 30 de instalatori erau prezenţi pentru această operaţiune. Cineva tocmai telefonase­­ pe str. Rachetei , o avarie. E trimisă imediat o echi­pă la faţa locului , posibila inundaţie trebuie preîntîmpinată. Şi, într-ade­­văr, aşa s-a şi intîmplat. Raportul zi­lei din carnetul ofiţerului de servi­ciu : cazuri speciale n-au fost. D­esigur, am putea merge mai departe. „Focul continuu" al muncii a fost întreţinut şi în alte locuri de activitate, de la poştă şi telefoane pînă la trans­porturi şi farmacii, de la gară şi uni­tăţi ale alimentaţiei publice pînă la chioşcuri de ziare şi servicii ale co­operaţiei. Un oraş complex, cum e Bucureş­­tiul, e obligat să-şi organizeze acti­vitatea pe mai multe niveluri şi, nu o dată, acest mod de a concepe viaţa nu ţine seamă de segmentele calen­daristice, fie ele şi cu aură festivă. In aceste zile de odihnă, miile de oameni care s-au îngrijit ca to­tul să fie bine şi la locul lor poartă pe chip o bărbătească frumuseţe. Cu bucureştenii la odihnă (Urmare din pag. I) care vor adăsta chiar la,, iarbă verde. Ne apropiem de un grup for­mat din 5 persoane aşezate în jurul „mesei“ întinse pe pătură şi ciocnim o sticlă de bere (paharele nu au sta­bilitate) oferită de şoferul Nicolae Tudor. El este aici împreună cu Ion Miţuică, lăcătuş la uzina „23 August“ (cumnatul său), cu soţiile şi băiatul. In centrul discuţiei se mai află aprecierile elogioase asupra spectacolului oferit, cu puţin timp înainte (cor, grupuri vocale, solişti, dansuri populare) pe estrada din pădure, de pionierii şi elevii şcolii generale nr. 2 din Buda-Cor­­netu. (De altfel cu directoarea — Ecaterina Vernescu — şi coman­danţi unităţii de pionieri — Stana Albu — vorbisem mai înainte şi a­­flasem cu cită însufleţire pregătiseră copiii această serbare oferită oame­nilor , muncii în cinstea zilei de 1 Mai). Chiar dacă ştrandul de la Cernica (principalul punct de atracţie din a­­ceasta splendidă zonă de agrement creată, doar de cîţiva ani, în cadrul amplului program de amenajări a salbei de lacuri pe rîul Colentina) nu are căutare, amatorii nu lipsesc. La dispoziţia lor se află 55 de lucră­tori din cadrul I.A.P.L. „Segarcea" şi magaziile pline cu produse (300 kg peşte, sute de kilograme prepa­rate din carne, 38 000 sticle de bere, 11 000 sticle răcoritoare şi altele). De altfel, trebuie subliniată preocuparea deosebită a comerţului bucureştean cu sprijinul nemijlocit al întreprin­derilor de industrie alimentară, de a asigura aprovizionarea abundentă şi servirea promptă a oaspeţilor în cele 14 principale locuri de agre­ment ale oraşului. Duminică dimi­neaţă, la ora 9, unităţile de alimen­taţie publică, chioşcurile, punctele volante, dispuneau­ de 40 tone cren­­vurşti, 380 tone îngheţată, 31­­ tor­turi, 800 000 sticle de răcoritoare, 5 vagoane „pelin de mai“, 1,3 milioane sticle de bere etc. O afluenţă deosebită am constatat în zonele mai apropiate — pădurea Bâneasa, parcul Herăstrău, în spe­cial acolo unde, pe lingă distracţii pregătite pentru vîrstnici, se află şi cele destinate copiilor. Un asemenea punct de atracţie este Grădina zoolo­gică. Aici l-am întîlnit pe Alexandru Nasta, maistru principal constructor la I.C.M. 2, împreună cu copiii, Ga­briela (4 ani) şi Mihai (6 ani). După o plimbare cu trăsura, tăticul a fă­cut fotografii în faţa cuştii cu ursu­leţi. La Herăstrău, preferinţele se împărţeau între „roata mare“ şi o plimbare cu vaporaşul. In legătură cu locurile agreate de copii, a exis­tat o preocupare deosebită chiar şi în sistemul de aprovizionare. Astfel, dacă pentru „Pustnicul“ s-au prevă­zut 200.000 de sticle de bere şi o tonă produse zaharoase, pentru He­răstrău s-au repartizat „numai" 184 000 sticle de bere şi 7 tone pro­duse zaharoase. Să nu uităm, însă, că dorinţele bucureştenilor sunt variate. Pe unii, destul de mulţi, i-am întîlnit urmă­rind atent plutele undiţelor, la ba­zinul I.C.A.R. din jurul insulei de la podul Băneasa. „Mîine, tot aici ? — îl întrebăm pe Anton Stancu, elec­trician la I.D.E.B.“. „O, nu — ne răspunde interlocutorul — nu sunt chiar într-atît de pasionat, încît să uit de soţie şi copil. Mîine, sînt cu ei, la Buda sau acasă, după cum o fi vremea“, .Şi biblioteca ,,Vlahuţă“ din parcul Herăstrău se află la... iarbă verde. Deschizînd-o, duminică, pen­tru prima dată în acest sezon, biblio­tecara Smaranda Danciu nu credea să aibă prea mulţi amatori. Dar, curînd, pasionaţii cititului în mijlo­cul naturii şi-au ocupat locurile la mesele aşezate la soare: Ştefania loaniţescu, economist la Uzina de mecanică fină („Aici e linişte“), Au­rora Gabor, studentă anul II la lim­ba engleză („M-am obişnuit. De cinci ani vin aici cu regularitate“), Ger­hard Müller, fizician-programator la CEPECA. A fost şi soare, a fost şi vînt, a şi plouat. Dar cind vremea i-a deter­minat pe bucureşteni să se retragă de la iarbă verde, ei au umplut să­lile de spectacole, s-au aşezat gos­podăreşte în jurul meselor, ciocnind pahare în cinstea tradiţionalei săr­bători a muncii, a zilei solidari­tăţii internaţionale a celor ce mun­cesc, urîndu-şi noi succese şi roade îmbelşugate în activitatea pe care o reîncep mîine dimineaţă, cu noi for­ţe, cu entuziasm sporit. SECVENŢE DINTII-I) SAMOA!­A CIN­ECULUI SI DANSULUI Tradiţionala sărbătoare de Armin­deni a fost întîmpinată duminică­ de numeroşi bucureşteni porniţi să-şi redescopere oraşul, să-i redescopere împrejurimile. Fireşte, au fost pre­ferate oazele de verdeaţă unde, pe estradele multicolor împodobite, i-au primit zvon tineresc de cîntec, ecou de vers şi ritmuri avîntate de joc străbun. In solemnele acorduri ale unui imn de slavă — „Partid, pe tine de cîn­­tăm“, — marele amfiteatru al Tea­trului de vară „23 August“ şi-a pri­mit citeva mii de oaspeţi, care au a­­plaudat în continuare „Suita din Oaş“, cu­­graţie şi farmec interpre­tată de copiii — dansatori de la coo­perativa „Munca“, sprinţarele melo­dii folclorice cîntate de grupurile vo­cale de la F.R.B. şi F. L .. — în altă zonă verde — Parcul Libertăţii impunătoarele Arene Romane, pline pînă la refuz, şi-au cinstit oas­peţii cu un amplu spectacol folcloric susţinut de binecunoscuţi artişti a­­matori , membrii ansamblului „Bala­da“ ai Casei de cultură din sectorul 6. Jocuri moldoveneşti, ritmuri din Ias şi de pe Someş, irezistibilul „Căluş“, s-au intregrat în atmosfera sărbătorească a după-amiezii de du­minică. Iar dincolo de porţile oraşu­lui, în preajma Muzeului de artă brîncovenească, într-o poiană a pă­durii Mogoşoaia, ne-a chemat ecoul de vers rostit de grupul vocal al „Mo­dei­n-clubului“, amplificat de ritmul trepidant al cîntecului popular trans­mis de taraful de la Staţia CFR­­Triaj. Din program n-a lipsit versul înaripat închinat zilei internaţionale a muncii, rostit de brigada artistică de agitaţie a sindicatului de linie CFR Bucureşti-Nord. . La şosea, pe scena Teatrului de vară „Herăstrău“, pe bucureşteni i-a întîmpinat graţia elevilor de la Şcoa­la sportivă, care au­­imaginat armo­nioase exerciţii cu cercuri, după care au lăsat scena in stăpînirea cîn­tecului : grupul vocal de la I.S.P.I.F., taraful de la „Automatica“, orches­tra de muzică uşoară de la I.C.S.P.C.Z. au susţinut programul pînă cind um­brele serii au coborît peste parc. Dincolo de alte porţi ale oraşului, în pădurea Andronache, manifestă­rile sărbătoreşti au început înaintea prînzului, cind sportivii clubului „Di­namo" au organizat, pe covorul ver­de al cîtorva pajişti, jocuri distrac­tive. Apoi, după-amiază, formaţiile artistice ale căminului cultural din Voluntari au reţinut atenţia sutelor de oameni prezenţi în jurul estradei, cu un bogat program d­e cîntece şi dansuri. O dată cu seara, cînd mulţi cetă­ţeni ai Bucureştiulu­i reveneau spre casă, cluburile tineretului i-au in­­timpinat cu ghirlande de carnaval. Toate aceste sărbători tinereşti, des­făşurate sub semnul dansului, cînte­ fost s­ăge­ti în­ i Olm­v­i­cului, glumei, tuiate ! „Ce treci La Modern-club, de pildă, situat­­­e noile cartiere „Pajura“ şi „B­reştii Noi“, ecourile ritmurilor ale orchestrei „Gigant“ s-au auzit pînă noaptea tîrziu. Deci, în orice sens ai fi trecut, porţile Capitalei, te întîmpina atmos­fera sărbătorească proprie tradiţiona­lului Armindeni, încununată de lim­bajul generos şi sensibil al artei E. Comarnescu, Darda Popescu Ploi torenţiale d­in Turcia ISTANBUL 2 (Agerpres). — Ploi­le torenţiale căzute în zonele din sud-estul Turciei au provocat im­portante pagube materiale, îndeo­sebi la Mardin şi Surt. Rîurile s-au revărsat, acoperind suprafeţe întin­se de teren, cultivat şi paralizînd activitatea unei centrale electrice. Citeva locuinţe s-au prăbuşit, fără să se semnaleze, însă, victime. Mai multe cartiere din localitatea Bat­man, la vest de Sibrt, au fost inva­date de ape, care au deteriorat im­portante stocuri de tutun. In ultimele 24 de ore, ploile vio­lente însoţite de furtună s-au abă­tut şi asupra părţii occidentale a Turciei. Datorită furtunii, dezlăn­ţuite şi pe mare, două cargouri gre­ceşti i-au ciocnit in portul Antalya. A ZIUA DE 1 MAI IN SPANIA Puternice demonstraţii la Madrid • Poliţia franchistă a MADRID 2 (Agerpres).­­ Ieri după-amiază a avut loc în mai multe cartiere ale capitalei spaniole manifestaţii ale oamenilor muncii, tineretului şi studenţilor. Demon­stranţii purtau drapele roşii şi scandau lozinci în favoarea demo­craţiei. Poliţia a intervenit, operînd arestări. Potrivit­­agenţiei France LONDRA 2 (Agerpres). — In Ma­rea Britanie oamenii continuă ac­ţiunile in sprijinul satisfacerii re­vendicărilor lor privind îmbunătă­ţirea condiţiilor de viaţă şi muncă. Sindicatul salariaţilor metrou­lui londonez a anunţat că in cazul in care administraţia nu va da curs cererilor formulate de mun­citori, incepind de la 8 mai, toţi cei 20 000 de membri ai săi vor de­clanşa o „grevă de zel“, operat 100 de arestări Presse, peste 100 de tineri au fost arestaţi, întregul cartier Atocha din cen­trul Madridului — unde, prin tra­diţie, se desfăşoară demonstraţii la chemarea organizaţiilor sindi­cale şi partidelor politice nerecu­noscute de oficialităţi — a fost îm­­pînzit de forţele de poliţie. Un grup de manifestanţi a pornit, insă, chiar din acest cartier. Demonstranţii s-au reunit, de asemenea, în carti­erul muncitoresc Vallecas, în car­tierul Cuatro Caminos, pe strada Alcala şi în alte zone ale oraşului. CU OCAZIA ZILEI DE 1 MAI organizaţiile norvegiene de luptă împotriva aderării Norvegiei la Pia­ţa comună au organizat la Oslo o demonstraţie la care au participat peste 20 000 persoane. După cum a­­nunţă postul de radio oficial nor­vegian, această manifestaţie a fost una din cele mai importante din câte s-au organizat în ţară după cel de-al doilea război mondial. Premiul „PULITZER" acordat zi­arului „NEW YORK TIMES" pentru publicarea documente­lor secrete ale Pentagonului în legătură cu intervenţia S.U.A. în Indochina NEW YORK 2 (Agerpres). — Juriul pentru atribuirea premiului „Pulitzer“ a desemnat luni pe cîştigătorii pe­­ anul 1972 ai acestei prestigioase dis­tincţii, acordate de universitatea Co­lumbia pentru cele mai bune lucrări americane în domeniul literaturii şi artei. In afara premiilor obişnuite — printre laureaţi se află şi cunoscutul ziarist Jack Anderson — juriul a acordat premiul pentru publicistică ziarului „The New York Times", pentru publicarea documentelor se­crete ale Pentagonului, în legătură­­ cu implicarea S.U.A. în războiul din Indochina. După cum se știe, alarmat de ecoul produs în rîndul opiniei publice, gu­vernul american a intervenit inter­­zicind continuarea publicării docu­mentelor, dar Curtea Supremă a S.U.A. a apreciat intervenţia ca nea­venită şi contrară prevederilor con­stituţionale. ,,Cea mai proastă zi a anului" la bursa de pe Wall Street NEW YORK 2 (Agerpres).­­ După cum transmit agenţiile oc­cidentale de presă bursa nord-a­­mericană de pe Wall Street, ba­rometru sensibil al evoluţiei eco­nomiei S.U.A., a înregistrat luni cea mai proastă zi din acest an. Căderea, sub înaintarea victorioa­să a forţelor de eliberare din Viet­namul de Sud, a oraşului Quang Tri a avu­t un efect direct asu­pra tendinţei de investiţii slăbit­e deja în ultima perioadă ca urma­re a situaţiei generale din Viet­nam şi a eforturilor Administra­­ţiei de a reduce marjele de be­neficii ale marilor societăţi nord­­americane. DETROIT (S.U.A.): Circa trei sute de studenţi din oraş au fost arestaţi in cursul recentelor manifestaţii de protest împotriva războiului din Vietnam. In foto­grafie : baraje de poliţişti in faţa demonstranţilor. R.F.G. întrevedere Brandt-Barzel • S-a căzut de acord să se propunâ Bundestagului amîna­­rea şedinţei de la 3 mai în ca­drul căreia urma să aibă loc votul asupra ratificării tratate­lor încheiate cu U.R.S.S­ şi Polonia BONN 2 (Agerpres). — Guvernul vest-german a remis, aseară, opozi­ţiei creştin-democrate un proiect de rezoluţie comună, în legătură cu tratatele încheiate de R. F. a Ger­maniei cu U.R.S.S. şi Polonia, a anunţat purtătorul de cuvînt oficial, Ruediger von Wechmar. BONN 2 (Agerpres). — Cancelarul R. F. a Germaniei, Willy Brandt, a avut aseară o întrevedere cu şeful opoziţiei creştin-democrate din Bun­destag, Rainer Barzel, informează agenţia D.P.A. Cu această ocazie, s-a căzut de acord să se propună Bun­­destagului amînarea şedinţei de la 3 mai, in cadrul căreia urma să se dea cea de-a doua lectură tratatelor încheiate de R. F. a Germaniei cu U.R.S.S. şi Polonia şi să aibă foc vo­tul asupra ratificării acestora în Ca­mera inferioară a parlamentului vest­­german. Totodată, Willy Brandt şi Rainer Barzel au căzut de acord să reia miercuri convorbirile începute, la su­gestia şefului guvernului, la 28 apri­lie, în vederea clarificării punctelor de vedere respective în legătură cu o serie de aspecte ale politicii inter­ne și externe a R. F. a Germaniei. liiBsismiBiiiiiiiHiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiaiiiiiHiiimiiiiiaiiiiminiii p© scurt- de pretutindeni • pe scurt- de pretutindeni Convorbiri la nivel înalt egipteano-libiene PREŞEDINTELE Consiliului Co­mandamentului Revoluţiei din Libia, Moamer El Gedafi, care a sosit ieri la Alexandria, a avut, în cursul ace­leiaşi zile, o primă întrevedere cu preşedintele Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, informează postul de radio Cairo, citat de agenţia France Presse. Se anunţă, totodată, că cei doi şefi de stat vor face împreună o vizită în Algeria, intre 4 şi 6 mai LA CENTRUL spaţial Houston a început ieri examinarea celor 96 kg de roci lunare aduse de către echi­pajul expediţiei „Apollo-16“. Rezultate importante sunt aşteptate de la rocile culese în apropiere de craterul Descartes de către cosmo­nauţii John Young şi Charles Duke. De altfel, Young a declarat la scurt timp după amerizare, că este convins de faptul că probele aduse de pe Lună „conţin secrete pe care ni­meni nu le bănuieşte încă“. In cadrul specimenelor geologice recoltate, din care una singură cîntă­­reşte 16 kg, figurează roci a căror origine, după primele descrieri fă­cute de cosmonauţi, ar putea fi vul­canice şi a căror vîrsta s-ar situa în­tre 4 şi 4,5 miliarde de ani. In cazul în care această ipoteză se confirmă, atunci misiunea „Apollo-16“ este cea care a adus cea mai veche rocă de pe Lună. UN NOU ANTIBIOTIC deosebit de eficace împotriva­ bronşitei şi anghi­­nei, beneficiind în acelaşi timp de avantajul unui preţ de cost scăzut, a fost pus la punct recent de un grup de cercetători britanici. Produsul, cunoscut sub numele de amoxycilină", cu marea calitate de a fi eficace chiar şi în doze mici ce se acumulează treptat în corp, a în­registrat în cursul unor îndelungate experimentări clinice rezultate pro­miţătoare. PRIMUL MINISTRU a­l Belgiei, Gaston Eyskens, însoţit de ministrul de externe Pierre Harmel, a sosit luni într-o vizită oficială de două zile în Marea Britanie. MINISTRUL afacerilor externe al Olandei Norbert Schmelzer a sosit luni seara în capitala Franţei, pen­tru o scurtă vizită oficială, la invi­taţia guvernului francez. IERI au început la Riad convor­birile între regele Feisal şi preşedin­tele Sudanului, Gaafar El Numeiry, aflat într-o vizită oficială în Arabia Saudită. In cursul întrevederii, in­formează agenţia France Presse citind surse oficiale din capitala Arabiei Saudite, au fost abordate aspecte ale relaţiilor bilaterale, probleme ale lumii arabe şi islamice. Activitatea practică în Cosmos (Urmare din pag. 1) © Noii sateliţi: medicali, geologi, industriali Conform „programului“, in cursul perioadei respective călătoria şti­inţifică in Cosmos va deveni un lucru de rutină. Tot de rutină vor deveni expediţiile poştale inter-con­­tinentale, prin intermediul rache­telor, durata lor reducindu-se consi­derabil. Cea mai profundă şi dez­voltată aplicaţie practică se va în­registra — considera „programul“ — tot în domeniul comunicaţiilor. Emi­siunile radiofonice şi de televiziune, fără staţii de releu, vor trece în mod curent de pe un continent pe altul, prin intermediul sateliţilor. Progno­zele meteorologice — pe termen lur­g sau pe termen scurt — vor fi bene­ficiare ale dezvoltării sateliţilor me­teorologici, asigurîndu-se o previ­ziune mai exactă a timpului. Vor exista staţii permanente pentru ur­mărirea fenomenelor naturale şi ob­servarea perturbaţiilor ce se petrec pe glob, avertizînd din timp asupra formării uraganelor, informînd des­pre producerea de incendii în păduri sau catastrofe marine etc. Noi categorii de sateliţi îşi vor face apariţia. Satelitul medical, ve­ritabil „sanatoriu cosmic", va servi la cercetarea anumitor afecţiuni — ca, de pildă, în cazul bolilor spas­tice în care, după afirmaţiile unor medici, starea de imponderabilitate face de-a dreptul minuni. Din stra­turile extra-atmosferice, socotesc unii specialişti, se pot depista cu mai multă siguranţă zăcămintele metalifere , aşa că satelitul­ geolog nu va întîrzia nici el mult. Este un fapt dovedit că în con­diţiile spaţiului cosmic se pot exe­cuta cu mai multă precizie şi efica­citate o serie de procedee tehnolo­gice, realizîndu-se, de pildă, rul­menţi ideali. Experienţele de sudură efectuate la bordul navei „Soiuz-G" au constituit primul pas în realiza­rea unor importante procese tehno­logice în spaţiul cosmic. Observaţiile efectuate de echipa­jele navelor „Soiuz“, „Vostok“, ale misiunilor „Apollo“, ale staţiilor au­tomate „Luna“, „Ranger“, „Surve­yor“, „Saliut“ etc., justifică afirma­ţia „programului“ că încă în epoca noastră se va ajunge la dezvoltarea unor activităţi productive pe sate­liţi sau staţii orbitale. Nu de mult profesorul Blagonravov, rîraurrind că nu este de­ parte timpul cinci nu­meroşi monteuri, ingineri, medici şi alt personal ştiinţific şi sanitar vor lua startul de la rampa de lansare a rachetelor pentru a efectua un stagiu în Cosmos, sublinia că ase­menea zboruri vor deveni o călă­torie de rutină, ca şi îmbarcarea sau debarcarea de pe o ambarcaţi­une care circulă pe Volga.­ ­ Tainele celorlalte corpuri cereşti Sateliţii devin tot mai vaste la­boratoare de cercetări, ale căror aplicaţii vor avea efecte practice imposibil de prevăzut în totalitatea lor chiar şi pentru perioada relativ scurtă (de 30 de ani) pe care şi-a propus-o „programul“ enunţat, recu­nosc înşişi cei ce l-au elaborat. Abordînd problema larg dezbătută, aceea a corpurilor cereşti pe care va păşi omul în acest răstimp, se afirmă că — dacă vor exista con­diţii pe planetele respective — Lun.a, Marte şi Venus vor găzdui, pînă la sfirşitul perioadei, staţiuni perma­nente de observare, meteorologice sau de comunicaţii. Nu este exclus ca asemenea staţiuni să fie instacte şi pe micile planete Ceres, Palas şi altele care se învîrtesc între Marne şi Jupiter, şi că ele vor fi vizitate din cind în cind de echipajele de pe staţiile interplanetare. Este posibil că în acest răstimp va începe şi cercetarea planetei Ju­piter, că se vor efectua studii pri­vind planetele Saturn, Uranus, Nep­tun, poate şi Pluto şi că va crede enorm rolul staţiilor orbitale care — ca şi rachetele purtătoare — vor ajunge să folosească drept princi­pală sursă de energie, pe cea nu­cleară. Aşadar, chiar dacă „concediul pe Cosmos­ nu intră încă în sfera de activitate a societăţilor turistice, sur­prizele pe care tot mai variatele ac­tivităţi cosmice le rezervă rămîn totuşi de domeniul senzaţionalului, în accepţia pozitivă a acestei noţiuni. neza a împlinit re­cent abia un secol De la crearea sa.­n­ 1871 pînă în anii 1970 monetaria ja­poneză a bătut 5­ 40 000 de cutii cu chibrituri pe oră Uzina experimentală a Institu­tului unional de cercetări ştiinţifi­ce în construcţia de maşini pen­tru prelucrarea lemnului (U.R.S.S.), a terminat asamblarea unui nou automat care confecţionează chibri­turile şi le introduce în cutii. îna­inte, confecţionarea şi introduce­rea chibriturilor in cutii constitu­iau operaţii separate şi se execu­tau la două maşini. Noul agregat, cu un inait grad de automatizare a tuturor proceselor, are o pro­ducţie de 40 000 de cutii pe oră, fiind reiuuit doar de cinci oa­meni. Complex de odihnă La marginea capitalei R.S Cehoslovace se află in curs de amenajare o mare grădi­nă botanică. Lacurile artifi­ciale, vegetaţia bogată, flori­le multicolore dau un far­mec deosebit noului aşeză­­mint care va completa par­cul castelului Z­roja din apro­piere. De altfel, in vecină­tate se află și grădina zoolo­gică, așa că o dată cu ter­minarea amenajării grădinii botanice in această parte a împrejurimilor Pragăi se va afla un mare centru de odih­nă de aproximativ 300 de hectare. • Cel mai ma­re depozit frigo­rific din Cuba se află în construc­ţie în oraşul San­tiago de Cuba. El va putea congela pînă la 5000 de tone de peşte. • In ultimii zece ani popu­laţia Afganista­nului a crescut cu 21 la sută. 85 la sută (din tota­lul de 17 milioa­ne locuitori) tră­iesc la sate. DUPĂ o partida nu prea no­rocoasă, un vine­­tor din Turen­­tum (SUA) s-a urcat In maşină şi a pornit spre casă. La citeva sute de metri Insă, a dat peste an urs care dormea liniştit de-a curmezişul şoselei. Ca să nu fie învinuit de scornelile vinătoreşti el a chemat repede un amic care pe lingă că l-a fotografiat i-a servit şi drept martor al feri­citei capturi Primul record olimpic Deşi mai sunt circa patru luni pină la deschiderea jocurilor olimpice de la München, se anunţă că au fost vîndute toate biletele pentru o serie de ma­nifestări ca, de pildă, pentru festivitatea de deschidere Şi pentru cea de Închidere, pent­ru competiţiile de înot, pentru semifinalele şi finalele de fotbal, box, baschet şi handbal etc. Aproape toate biletele au fost vîndute şi la celelalte finale. Prin aceasta, Münchenul, cu celelalte localităţi care vor găzdui jocurile olimpice din anul acesta a şi întrecut vînzările de bilete de la jocurile olimpice anterioare. Deci primul record o­­limpic. • 4 metri înăl­ţime atinge im sol de floarea soarelui cultivată la un institut de cerce­tări agricole din Voronej (U.R.S.S.). „FATA cu două feţe“, tabloul lui Pablo Picasso — pe care pictorul l-a turuit oraşului Skoplje după cutremurul din 1966 care a distrus o mare parte a oraşului — a fost furat in urmă cu şase luni. Recent tabloul a fost regă­sit la Frankfurt pp Main şi redat gale­­riei de artă din Skoplje. De la­ monede de diferi­t valori, în total 4 de miliarde şi 3 milioane de piese Monedele actual­mente in circulaţie (in fotografie) sunt de un yen — alu­miniu, 5 yeni — cupru, 10 yeni — 100 yeni dintr-un aliaj de nichel şi cupru. In fiecare an are loc, in prezenţa ministru­lui de finanţe, o ceremonie de verificare a „calității monedelor”. Pag. 3 a LA ÎNCHIDEREA EDIȚ­IEI NEW YORK. — Gunnar Jarring, reprezentantul special al secretarului general al O.N.U. pentru Orientul Apropiat, a sosit la New York. După cum informează agenţia France Presse, Gunnar Jarring urmează să aibă o întrevedere cu secretarul ge­neral al O.N.U., Kurt Waldheim, cu care va discuta modalităţile prin care misiunea sa ar putea aduce o contribuţie mai directă la soluţiona­rea conflictului din Orientul Apro­piat. K . WASHINGTON. — Şeful delega­ţiei S.U.A. la convorbirile sovieto­­americane privind limitarea înarmă­rilor strategice, Gerard Smith, a pă­răsit Washingtonul, îndreptîndu-se spre Helsinki, unde are loc actuala rundă a tratativelor S.A.L.T. După cum a declarat un purtător de cu­vînt al Casei Albe, înainte de ple­care, Gerard Smith a participat la o­ întrunire a principalilor responsa­bili ai Administrației americane, pre­zidată de președintele Richard Nixon.

Next