Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)
1972-05-02 / nr. 5810
I (Urmare din pag. 1) muncii simt nobilul impuls ca, după ce au părăsit strungul, furnalul, abatajul, războiul de țesut, să pună mina pe baltă și ciocan — pentru a sculpta, pe pensule — pentru a picta, pe un text dramatic — pentru a interpreta un rol interesant, pentru a urca pe scenă, cîntind în cor... Necesitatea aceasta stringentă — pasiunea fiecăruia, din timpul său liber • se însumează în atlt de cuprinzătoarea mișcare culturală de masă. Trăsătura de culoare pe care penelul amatorului o lasă pe pînză în intervalul celui de-al doilea „8“ al său, notele muzicale emise de el în spaţiul primitor al Casei de cultură, toatemanifestările din Civilizaţia spiritului sfera amintită vorbesc de la sine despre ceea ce reprezintă adevărata civilizaţie spirituală, de nedespărţit, astăzi, un socialism, de civilizaţie materială. După lucru, oamenii muncii doresc să se manifeste la fel de deplin şi pe alte planuri, de pildă, pe tărîmul artelor, ştergînd astfel, definitiv, hotarul pe care altădată snobii locuitori ai „turnurilor de fildeş“ se străduiau să-l traseze între producţia bunurilor materiale şi „producţia bunurilor artistice", între creator şi public. Actualmente ştim că orice muncă poate fi atît de perfect efectuată, încît participarea omului la îndeplinirea ei să fie demnă de un vrednic artist. Şi tot aşa mai ştim că orice artist, oricît de înzestrat ar fi de la natură, nu se poate împlini şi afirma, cit mai deplin, ca artist, dacă nu este, de asemenea, şi un brav muncitor Nimic mai notabil decit această preţioasă comunicare săvîrşită in retortele atît de subtile ale personalităţii fiecăruia dintre noi. p 1 Cetatea pururi tînără (Urmare din pag. I) trocerilor sînt populate de o tinereţe luminoasă care Ie pătrunde materia ca nişte atomi de aur, imprimîndu-le strălucirea zilelor noastre. E o tinereţe a inimii şi tendoanelor, a Privirii şi gestului, a surisului şi mersului pretutindeni , la locul de munca, pe bulevard, în parcuri, in bărcile care lunecă pe lacuri desenînd hieroglife repezi şi capricioase. Este o tinereţe lăuntrică, a conştiinţei, in care se desfăşoară, de asemenea, construcţii spectaculare, în setea de desăvîrşire prin decantări sublime. Deci, o tinereţe a conduitei, a felului de-a trăi şi de-a înţelege viaţa. In felul entuziast de-a iubi ţara, partidul, acest popor harnic, cinstit, de-o omenie proverbială, acest popor care, fidel omenirii căreia îi aparţine, i-a dăruit secole de-a rindul valori materiale şi spirituale de primă mină, dar care abia acum, in anii socialismului, işi dă măsura valorii lui adevărate şi a capacităţii lui creatoare depline. Născuţi în Bucureşti sau veniţi aici din diferite unghiuri ale ţării, niciodată însă dezrădăcinaţi, cetatea ne cuprinde în zonele de lumină ale tinereţii sale. Ş ne place s-o cutreierăm, să-i închinăm cîntece şi versuri să-i fredonăm einte cele care-o alintă, să-i povestim legendele şi intimplările, întinerindu-ne-o şi întinerind şi noi cu ei In numele partidului tinereţii şi al bărbatului de stat care a condus tinereţea noastră revoluţionară încă din anii marilor confruntări de clasă din trecut, rămînînd pentru noi ca un spirit elevat al tinereţii creatoare. Cetatea lui Bucur este tinereţea spirituală şi edilitară a inimilor noastre. În ceasurile de răgaz (Urmnare din pag. I) recula aranjindu-şi un program deconectant, din care nu lipsesc intilnirile cu prietenii, lectura, vizionarea unor filme. La Muzeul satului, pictorii amatori şi-au deschis şevaletele schiţind în cărbune siluetele porţilor vechi maramureşene; pensionarul Constantin Georgescu a găsit, in sfirşit, să împrumute istoria Turciei de Lamartine şi o citeşte cu interes; geologul A. D. admiră fie aproape o oră jamiliile violete ale glicinelor... LUNI Ploaie rece, măruntă. Umbrele şi fulgarine. ■Se joacă remi, se urmăresc emisiunile TV. Numai temerarii circulă... In cafenele se poartă discuţii asupra meciurilor de fotbal din campionatul european. Se intră şi se iese din expoziţii. Cinematografele funcţionează cu casa închisă: „Azi nu mai sunt bilete". Se ia masa în familie, cu socrii Parcurile copiilor sunt pustii. Străzile ude, castanii înfloriţi. Acasă s-a dat drumul la calorifer. OAMENI ŞI PREOCUPĂRI, in zile sărbătoreşti de primăvară. Oameni care dăruiesc flori, mănincă savarine, se plimbă cu barca, ascultă muzică, se fotografiază, ceartă copiii, beau bere, discută nimicuri, merg la meci, dansează, cumpără o carte, răsfoiesc un ziar, văd un film, privesc o vitrină, se plimbă. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI WFo© continuu“ ! (Urmare din pag. I) priceperea şi dragostea lor pentru oameni, depindea succesul în acest caz. Ceasuri, aşadar, de intervenţii, veghe, speranţe. Intr-un tîrziu, se comunică lapidar : copilul trăieşte. A fost salvat ! În fiecare dimineaţă, pîinea rumenă şi gustoasă ne îmbie în rafturile centrelor de vînzare. De la această regulă, nu s-a făcut excepţie nici dimineţile trecute. In fapt, nu se putea altfel. Pentru că la „Spicul“ şi la „Steagul Roşu“, la „Victoria“ şi la „Herăstrău“, la „23 August“ şi „Titan“ — fabrici unde coca albă capătă numele frumos de Pline , s-a muncit. Numai intr-o noapte, 40 de cuptoare au mers din plin la „Dîmboviţa", „Victoria“ şi „Herăstrău", inclusiv aşa-numitele „cuptoare de aur“, brutăriile din Giuleşti sau Filantropia, care au pus pe piaţă renumita pîine caldă. La „Dîmboviţa", maistrul Paul Burtea, alb de făină ca un morar, după o noapte de lucru la cuptorul ce-l dirijează, împreună cu brigada lui, e mulţumit : cele circa 5000 de bucăţi pîine intermediară pot să se înscrie pe obişnuitul „drum al piinii" spre consumatorul, mare sau mic. Poftă bună ! Vă place denumirea „gospodăria apei“ ? Eu mărturisesc că o asemenea imbinare de vocabule mi se pare remarcabilă. Apa fără de care — ştim — n-am exista este supusăunui sever regim de supraveghere. Nici o risipă, pe cit posibil. Şi, mai ales, să fie pură şi bună la gust. Pe cei care o gospodăresc (iată, preiau cuvîntul) i-am aflat acolo unde i-a obişnuit profesiunea , la locurile de muncă, fie că acestea se numesc sectoare reţea-apă sau canalizări, staţii de pompare sau repompare. Misiunea lor ? Să asigure funcţionarea neîntreruptă a instalaţiei. Dată fiind situaţia specială a acestor zile, a fost mărit numărul celor ce intervin în remedierea eventualelor avarii. 30 de instalatori erau prezenţi pentru această operaţiune. Cineva tocmai telefonase pe str. Rachetei , o avarie. E trimisă imediat o echipă la faţa locului , posibila inundaţie trebuie preîntîmpinată. Şi, într-adevăr, aşa s-a şi intîmplat. Raportul zilei din carnetul ofiţerului de serviciu : cazuri speciale n-au fost. Desigur, am putea merge mai departe. „Focul continuu" al muncii a fost întreţinut şi în alte locuri de activitate, de la poştă şi telefoane pînă la transporturi şi farmacii, de la gară şi unităţi ale alimentaţiei publice pînă la chioşcuri de ziare şi servicii ale cooperaţiei. Un oraş complex, cum e Bucureştiul, e obligat să-şi organizeze activitatea pe mai multe niveluri şi, nu o dată, acest mod de a concepe viaţa nu ţine seamă de segmentele calendaristice, fie ele şi cu aură festivă. In aceste zile de odihnă, miile de oameni care s-au îngrijit ca totul să fie bine şi la locul lor poartă pe chip o bărbătească frumuseţe. Cu bucureştenii la odihnă (Urmare din pag. I) care vor adăsta chiar la,, iarbă verde. Ne apropiem de un grup format din 5 persoane aşezate în jurul „mesei“ întinse pe pătură şi ciocnim o sticlă de bere (paharele nu au stabilitate) oferită de şoferul Nicolae Tudor. El este aici împreună cu Ion Miţuică, lăcătuş la uzina „23 August“ (cumnatul său), cu soţiile şi băiatul. In centrul discuţiei se mai află aprecierile elogioase asupra spectacolului oferit, cu puţin timp înainte (cor, grupuri vocale, solişti, dansuri populare) pe estrada din pădure, de pionierii şi elevii şcolii generale nr. 2 din Buda-Cornetu. (De altfel cu directoarea — Ecaterina Vernescu — şi comandanţi unităţii de pionieri — Stana Albu — vorbisem mai înainte şi aflasem cu cită însufleţire pregătiseră copiii această serbare oferită oamenilor , muncii în cinstea zilei de 1 Mai). Chiar dacă ştrandul de la Cernica (principalul punct de atracţie din aceasta splendidă zonă de agrement creată, doar de cîţiva ani, în cadrul amplului program de amenajări a salbei de lacuri pe rîul Colentina) nu are căutare, amatorii nu lipsesc. La dispoziţia lor se află 55 de lucrători din cadrul I.A.P.L. „Segarcea" şi magaziile pline cu produse (300 kg peşte, sute de kilograme preparate din carne, 38 000 sticle de bere, 11 000 sticle răcoritoare şi altele). De altfel, trebuie subliniată preocuparea deosebită a comerţului bucureştean cu sprijinul nemijlocit al întreprinderilor de industrie alimentară, de a asigura aprovizionarea abundentă şi servirea promptă a oaspeţilor în cele 14 principale locuri de agrement ale oraşului. Duminică dimineaţă, la ora 9, unităţile de alimentaţie publică, chioşcurile, punctele volante, dispuneau de 40 tone crenvurşti, 380 tone îngheţată, 31 torturi, 800 000 sticle de răcoritoare, 5 vagoane „pelin de mai“, 1,3 milioane sticle de bere etc. O afluenţă deosebită am constatat în zonele mai apropiate — pădurea Bâneasa, parcul Herăstrău, în special acolo unde, pe lingă distracţii pregătite pentru vîrstnici, se află şi cele destinate copiilor. Un asemenea punct de atracţie este Grădina zoologică. Aici l-am întîlnit pe Alexandru Nasta, maistru principal constructor la I.C.M. 2, împreună cu copiii, Gabriela (4 ani) şi Mihai (6 ani). După o plimbare cu trăsura, tăticul a făcut fotografii în faţa cuştii cu ursuleţi. La Herăstrău, preferinţele se împărţeau între „roata mare“ şi o plimbare cu vaporaşul. In legătură cu locurile agreate de copii, a existat o preocupare deosebită chiar şi în sistemul de aprovizionare. Astfel, dacă pentru „Pustnicul“ s-au prevăzut 200.000 de sticle de bere şi o tonă produse zaharoase, pentru Herăstrău s-au repartizat „numai" 184 000 sticle de bere şi 7 tone produse zaharoase. Să nu uităm, însă, că dorinţele bucureştenilor sunt variate. Pe unii, destul de mulţi, i-am întîlnit urmărind atent plutele undiţelor, la bazinul I.C.A.R. din jurul insulei de la podul Băneasa. „Mîine, tot aici ? — îl întrebăm pe Anton Stancu, electrician la I.D.E.B.“. „O, nu — ne răspunde interlocutorul — nu sunt chiar într-atît de pasionat, încît să uit de soţie şi copil. Mîine, sînt cu ei, la Buda sau acasă, după cum o fi vremea“, .Şi biblioteca ,,Vlahuţă“ din parcul Herăstrău se află la... iarbă verde. Deschizînd-o, duminică, pentru prima dată în acest sezon, bibliotecara Smaranda Danciu nu credea să aibă prea mulţi amatori. Dar, curînd, pasionaţii cititului în mijlocul naturii şi-au ocupat locurile la mesele aşezate la soare: Ştefania loaniţescu, economist la Uzina de mecanică fină („Aici e linişte“), Aurora Gabor, studentă anul II la limba engleză („M-am obişnuit. De cinci ani vin aici cu regularitate“), Gerhard Müller, fizician-programator la CEPECA. A fost şi soare, a fost şi vînt, a şi plouat. Dar cind vremea i-a determinat pe bucureşteni să se retragă de la iarbă verde, ei au umplut sălile de spectacole, s-au aşezat gospodăreşte în jurul meselor, ciocnind pahare în cinstea tradiţionalei sărbători a muncii, a zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, urîndu-şi noi succese şi roade îmbelşugate în activitatea pe care o reîncep mîine dimineaţă, cu noi forţe, cu entuziasm sporit. SECVENŢE DINTII-I) SAMOA!A CINECULUI SI DANSULUI Tradiţionala sărbătoare de Armindeni a fost întîmpinată duminică de numeroşi bucureşteni porniţi să-şi redescopere oraşul, să-i redescopere împrejurimile. Fireşte, au fost preferate oazele de verdeaţă unde, pe estradele multicolor împodobite, i-au primit zvon tineresc de cîntec, ecou de vers şi ritmuri avîntate de joc străbun. In solemnele acorduri ale unui imn de slavă — „Partid, pe tine de cîntăm“, — marele amfiteatru al Teatrului de vară „23 August“ şi-a primit citeva mii de oaspeţi, care au aplaudat în continuare „Suita din Oaş“, cugraţie şi farmec interpretată de copiii — dansatori de la cooperativa „Munca“, sprinţarele melodii folclorice cîntate de grupurile vocale de la F.R.B. şi F. L .. — în altă zonă verde — Parcul Libertăţii impunătoarele Arene Romane, pline pînă la refuz, şi-au cinstit oaspeţii cu un amplu spectacol folcloric susţinut de binecunoscuţi artişti amatori , membrii ansamblului „Balada“ ai Casei de cultură din sectorul 6. Jocuri moldoveneşti, ritmuri din Ias şi de pe Someş, irezistibilul „Căluş“, s-au intregrat în atmosfera sărbătorească a după-amiezii de duminică. Iar dincolo de porţile oraşului, în preajma Muzeului de artă brîncovenească, într-o poiană a pădurii Mogoşoaia, ne-a chemat ecoul de vers rostit de grupul vocal al „Modein-clubului“, amplificat de ritmul trepidant al cîntecului popular transmis de taraful de la Staţia CFRTriaj. Din program n-a lipsit versul înaripat închinat zilei internaţionale a muncii, rostit de brigada artistică de agitaţie a sindicatului de linie CFR Bucureşti-Nord. . La şosea, pe scena Teatrului de vară „Herăstrău“, pe bucureşteni i-a întîmpinat graţia elevilor de la Şcoala sportivă, care auimaginat armonioase exerciţii cu cercuri, după care au lăsat scena in stăpînirea cîntecului : grupul vocal de la I.S.P.I.F., taraful de la „Automatica“, orchestra de muzică uşoară de la I.C.S.P.C.Z. au susţinut programul pînă cind umbrele serii au coborît peste parc. Dincolo de alte porţi ale oraşului, în pădurea Andronache, manifestările sărbătoreşti au început înaintea prînzului, cind sportivii clubului „Dinamo" au organizat, pe covorul verde al cîtorva pajişti, jocuri distractive. Apoi, după-amiază, formaţiile artistice ale căminului cultural din Voluntari au reţinut atenţia sutelor de oameni prezenţi în jurul estradei, cu un bogat program de cîntece şi dansuri. O dată cu seara, cînd mulţi cetăţeni ai Bucureştiului reveneau spre casă, cluburile tineretului i-au intimpinat cu ghirlande de carnaval. Toate aceste sărbători tinereşti, desfăşurate sub semnul dansului, cînte fost săgeti în i Olmvicului, glumei, tuiate ! „Ce treci La Modern-club, de pildă, situate noile cartiere „Pajura“ şi „Breştii Noi“, ecourile ritmurilor ale orchestrei „Gigant“ s-au auzit pînă noaptea tîrziu. Deci, în orice sens ai fi trecut, porţile Capitalei, te întîmpina atmosfera sărbătorească proprie tradiţionalului Armindeni, încununată de limbajul generos şi sensibil al artei E. Comarnescu, Darda Popescu Ploi torenţiale din Turcia ISTANBUL 2 (Agerpres). — Ploile torenţiale căzute în zonele din sud-estul Turciei au provocat importante pagube materiale, îndeosebi la Mardin şi Surt. Rîurile s-au revărsat, acoperind suprafeţe întinse de teren, cultivat şi paralizînd activitatea unei centrale electrice. Citeva locuinţe s-au prăbuşit, fără să se semnaleze, însă, victime. Mai multe cartiere din localitatea Batman, la vest de Sibrt, au fost invadate de ape, care au deteriorat importante stocuri de tutun. In ultimele 24 de ore, ploile violente însoţite de furtună s-au abătut şi asupra părţii occidentale a Turciei. Datorită furtunii, dezlănţuite şi pe mare, două cargouri greceşti i-au ciocnit in portul Antalya. A ZIUA DE 1 MAI IN SPANIA Puternice demonstraţii la Madrid • Poliţia franchistă a MADRID 2 (Agerpres). Ieri după-amiază a avut loc în mai multe cartiere ale capitalei spaniole manifestaţii ale oamenilor muncii, tineretului şi studenţilor. Demonstranţii purtau drapele roşii şi scandau lozinci în favoarea democraţiei. Poliţia a intervenit, operînd arestări. Potrivitagenţiei France LONDRA 2 (Agerpres). — In Marea Britanie oamenii continuă acţiunile in sprijinul satisfacerii revendicărilor lor privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă. Sindicatul salariaţilor metroului londonez a anunţat că in cazul in care administraţia nu va da curs cererilor formulate de muncitori, incepind de la 8 mai, toţi cei 20 000 de membri ai săi vor declanşa o „grevă de zel“, operat 100 de arestări Presse, peste 100 de tineri au fost arestaţi, întregul cartier Atocha din centrul Madridului — unde, prin tradiţie, se desfăşoară demonstraţii la chemarea organizaţiilor sindicale şi partidelor politice nerecunoscute de oficialităţi — a fost împînzit de forţele de poliţie. Un grup de manifestanţi a pornit, insă, chiar din acest cartier. Demonstranţii s-au reunit, de asemenea, în cartierul muncitoresc Vallecas, în cartierul Cuatro Caminos, pe strada Alcala şi în alte zone ale oraşului. CU OCAZIA ZILEI DE 1 MAI organizaţiile norvegiene de luptă împotriva aderării Norvegiei la Piaţa comună au organizat la Oslo o demonstraţie la care au participat peste 20 000 persoane. După cum anunţă postul de radio oficial norvegian, această manifestaţie a fost una din cele mai importante din câte s-au organizat în ţară după cel de-al doilea război mondial. Premiul „PULITZER" acordat ziarului „NEW YORK TIMES" pentru publicarea documentelor secrete ale Pentagonului în legătură cu intervenţia S.U.A. în Indochina NEW YORK 2 (Agerpres). — Juriul pentru atribuirea premiului „Pulitzer“ a desemnat luni pe cîştigătorii pe anul 1972 ai acestei prestigioase distincţii, acordate de universitatea Columbia pentru cele mai bune lucrări americane în domeniul literaturii şi artei. In afara premiilor obişnuite — printre laureaţi se află şi cunoscutul ziarist Jack Anderson — juriul a acordat premiul pentru publicistică ziarului „The New York Times", pentru publicarea documentelor secrete ale Pentagonului, în legătură cu implicarea S.U.A. în războiul din Indochina. După cum se știe, alarmat de ecoul produs în rîndul opiniei publice, guvernul american a intervenit interzicind continuarea publicării documentelor, dar Curtea Supremă a S.U.A. a apreciat intervenţia ca neavenită şi contrară prevederilor constituţionale. ,,Cea mai proastă zi a anului" la bursa de pe Wall Street NEW YORK 2 (Agerpres). După cum transmit agenţiile occidentale de presă bursa nord-americană de pe Wall Street, barometru sensibil al evoluţiei economiei S.U.A., a înregistrat luni cea mai proastă zi din acest an. Căderea, sub înaintarea victorioasă a forţelor de eliberare din Vietnamul de Sud, a oraşului Quang Tri a avut un efect direct asupra tendinţei de investiţii slăbite deja în ultima perioadă ca urmare a situaţiei generale din Vietnam şi a eforturilor Administraţiei de a reduce marjele de beneficii ale marilor societăţi nordamericane. DETROIT (S.U.A.): Circa trei sute de studenţi din oraş au fost arestaţi in cursul recentelor manifestaţii de protest împotriva războiului din Vietnam. In fotografie : baraje de poliţişti in faţa demonstranţilor. R.F.G. întrevedere Brandt-Barzel • S-a căzut de acord să se propunâ Bundestagului amînarea şedinţei de la 3 mai în cadrul căreia urma să aibă loc votul asupra ratificării tratatelor încheiate cu U.R.S.S şi Polonia BONN 2 (Agerpres). — Guvernul vest-german a remis, aseară, opoziţiei creştin-democrate un proiect de rezoluţie comună, în legătură cu tratatele încheiate de R. F. a Germaniei cu U.R.S.S. şi Polonia, a anunţat purtătorul de cuvînt oficial, Ruediger von Wechmar. BONN 2 (Agerpres). — Cancelarul R. F. a Germaniei, Willy Brandt, a avut aseară o întrevedere cu şeful opoziţiei creştin-democrate din Bundestag, Rainer Barzel, informează agenţia D.P.A. Cu această ocazie, s-a căzut de acord să se propună Bundestagului amînarea şedinţei de la 3 mai, in cadrul căreia urma să se dea cea de-a doua lectură tratatelor încheiate de R. F. a Germaniei cu U.R.S.S. şi Polonia şi să aibă foc votul asupra ratificării acestora în Camera inferioară a parlamentului vestgerman. Totodată, Willy Brandt şi Rainer Barzel au căzut de acord să reia miercuri convorbirile începute, la sugestia şefului guvernului, la 28 aprilie, în vederea clarificării punctelor de vedere respective în legătură cu o serie de aspecte ale politicii interne și externe a R. F. a Germaniei. liiBsismiBiiiiiiiHiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiaiiiiiHiiimiiiiiaiiiiminiii p© scurt- de pretutindeni • pe scurt- de pretutindeni Convorbiri la nivel înalt egipteano-libiene PREŞEDINTELE Consiliului Comandamentului Revoluţiei din Libia, Moamer El Gedafi, care a sosit ieri la Alexandria, a avut, în cursul aceleiaşi zile, o primă întrevedere cu preşedintele Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, informează postul de radio Cairo, citat de agenţia France Presse. Se anunţă, totodată, că cei doi şefi de stat vor face împreună o vizită în Algeria, intre 4 şi 6 mai LA CENTRUL spaţial Houston a început ieri examinarea celor 96 kg de roci lunare aduse de către echipajul expediţiei „Apollo-16“. Rezultate importante sunt aşteptate de la rocile culese în apropiere de craterul Descartes de către cosmonauţii John Young şi Charles Duke. De altfel, Young a declarat la scurt timp după amerizare, că este convins de faptul că probele aduse de pe Lună „conţin secrete pe care nimeni nu le bănuieşte încă“. In cadrul specimenelor geologice recoltate, din care una singură cîntăreşte 16 kg, figurează roci a căror origine, după primele descrieri făcute de cosmonauţi, ar putea fi vulcanice şi a căror vîrsta s-ar situa între 4 şi 4,5 miliarde de ani. In cazul în care această ipoteză se confirmă, atunci misiunea „Apollo-16“ este cea care a adus cea mai veche rocă de pe Lună. UN NOU ANTIBIOTIC deosebit de eficace împotriva bronşitei şi anghinei, beneficiind în acelaşi timp de avantajul unui preţ de cost scăzut, a fost pus la punct recent de un grup de cercetători britanici. Produsul, cunoscut sub numele de amoxycilină", cu marea calitate de a fi eficace chiar şi în doze mici ce se acumulează treptat în corp, a înregistrat în cursul unor îndelungate experimentări clinice rezultate promiţătoare. PRIMUL MINISTRU al Belgiei, Gaston Eyskens, însoţit de ministrul de externe Pierre Harmel, a sosit luni într-o vizită oficială de două zile în Marea Britanie. MINISTRUL afacerilor externe al Olandei Norbert Schmelzer a sosit luni seara în capitala Franţei, pentru o scurtă vizită oficială, la invitaţia guvernului francez. IERI au început la Riad convorbirile între regele Feisal şi preşedintele Sudanului, Gaafar El Numeiry, aflat într-o vizită oficială în Arabia Saudită. In cursul întrevederii, informează agenţia France Presse citind surse oficiale din capitala Arabiei Saudite, au fost abordate aspecte ale relaţiilor bilaterale, probleme ale lumii arabe şi islamice. Activitatea practică în Cosmos (Urmare din pag. 1) © Noii sateliţi: medicali, geologi, industriali Conform „programului“, in cursul perioadei respective călătoria ştiinţifică in Cosmos va deveni un lucru de rutină. Tot de rutină vor deveni expediţiile poştale inter-continentale, prin intermediul rachetelor, durata lor reducindu-se considerabil. Cea mai profundă şi dezvoltată aplicaţie practică se va înregistra — considera „programul“ — tot în domeniul comunicaţiilor. Emisiunile radiofonice şi de televiziune, fără staţii de releu, vor trece în mod curent de pe un continent pe altul, prin intermediul sateliţilor. Prognozele meteorologice — pe termen lurg sau pe termen scurt — vor fi beneficiare ale dezvoltării sateliţilor meteorologici, asigurîndu-se o previziune mai exactă a timpului. Vor exista staţii permanente pentru urmărirea fenomenelor naturale şi observarea perturbaţiilor ce se petrec pe glob, avertizînd din timp asupra formării uraganelor, informînd despre producerea de incendii în păduri sau catastrofe marine etc. Noi categorii de sateliţi îşi vor face apariţia. Satelitul medical, veritabil „sanatoriu cosmic", va servi la cercetarea anumitor afecţiuni — ca, de pildă, în cazul bolilor spastice în care, după afirmaţiile unor medici, starea de imponderabilitate face de-a dreptul minuni. Din straturile extra-atmosferice, socotesc unii specialişti, se pot depista cu mai multă siguranţă zăcămintele metalifere , aşa că satelitul geolog nu va întîrzia nici el mult. Este un fapt dovedit că în condiţiile spaţiului cosmic se pot executa cu mai multă precizie şi eficacitate o serie de procedee tehnologice, realizîndu-se, de pildă, rulmenţi ideali. Experienţele de sudură efectuate la bordul navei „Soiuz-G" au constituit primul pas în realizarea unor importante procese tehnologice în spaţiul cosmic. Observaţiile efectuate de echipajele navelor „Soiuz“, „Vostok“, ale misiunilor „Apollo“, ale staţiilor automate „Luna“, „Ranger“, „Surveyor“, „Saliut“ etc., justifică afirmaţia „programului“ că încă în epoca noastră se va ajunge la dezvoltarea unor activităţi productive pe sateliţi sau staţii orbitale. Nu de mult profesorul Blagonravov, rîraurrind că nu este de parte timpul cinci numeroşi monteuri, ingineri, medici şi alt personal ştiinţific şi sanitar vor lua startul de la rampa de lansare a rachetelor pentru a efectua un stagiu în Cosmos, sublinia că asemenea zboruri vor deveni o călătorie de rutină, ca şi îmbarcarea sau debarcarea de pe o ambarcaţiune care circulă pe Volga. Tainele celorlalte corpuri cereşti Sateliţii devin tot mai vaste laboratoare de cercetări, ale căror aplicaţii vor avea efecte practice imposibil de prevăzut în totalitatea lor chiar şi pentru perioada relativ scurtă (de 30 de ani) pe care şi-a propus-o „programul“ enunţat, recunosc înşişi cei ce l-au elaborat. Abordînd problema larg dezbătută, aceea a corpurilor cereşti pe care va păşi omul în acest răstimp, se afirmă că — dacă vor exista condiţii pe planetele respective — Lun.a, Marte şi Venus vor găzdui, pînă la sfirşitul perioadei, staţiuni permanente de observare, meteorologice sau de comunicaţii. Nu este exclus ca asemenea staţiuni să fie instacte şi pe micile planete Ceres, Palas şi altele care se învîrtesc între Marne şi Jupiter, şi că ele vor fi vizitate din cind în cind de echipajele de pe staţiile interplanetare. Este posibil că în acest răstimp va începe şi cercetarea planetei Jupiter, că se vor efectua studii privind planetele Saturn, Uranus, Neptun, poate şi Pluto şi că va crede enorm rolul staţiilor orbitale care — ca şi rachetele purtătoare — vor ajunge să folosească drept principală sursă de energie, pe cea nucleară. Aşadar, chiar dacă „concediul pe Cosmos nu intră încă în sfera de activitate a societăţilor turistice, surprizele pe care tot mai variatele activităţi cosmice le rezervă rămîn totuşi de domeniul senzaţionalului, în accepţia pozitivă a acestei noţiuni. neza a împlinit recent abia un secol De la crearea sa.n 1871 pînă în anii 1970 monetaria japoneză a bătut 5 40 000 de cutii cu chibrituri pe oră Uzina experimentală a Institutului unional de cercetări ştiinţifice în construcţia de maşini pentru prelucrarea lemnului (U.R.S.S.), a terminat asamblarea unui nou automat care confecţionează chibriturile şi le introduce în cutii. înainte, confecţionarea şi introducerea chibriturilor in cutii constituiau operaţii separate şi se executau la două maşini. Noul agregat, cu un inait grad de automatizare a tuturor proceselor, are o producţie de 40 000 de cutii pe oră, fiind reiuuit doar de cinci oameni. Complex de odihnă La marginea capitalei R.S Cehoslovace se află in curs de amenajare o mare grădină botanică. Lacurile artificiale, vegetaţia bogată, florile multicolore dau un farmec deosebit noului aşezămint care va completa parcul castelului Zroja din apropiere. De altfel, in vecinătate se află și grădina zoologică, așa că o dată cu terminarea amenajării grădinii botanice in această parte a împrejurimilor Pragăi se va afla un mare centru de odihnă de aproximativ 300 de hectare. • Cel mai mare depozit frigorific din Cuba se află în construcţie în oraşul Santiago de Cuba. El va putea congela pînă la 5000 de tone de peşte. • In ultimii zece ani populaţia Afganistanului a crescut cu 21 la sută. 85 la sută (din totalul de 17 milioane locuitori) trăiesc la sate. DUPĂ o partida nu prea norocoasă, un vinetor din Turentum (SUA) s-a urcat In maşină şi a pornit spre casă. La citeva sute de metri Insă, a dat peste an urs care dormea liniştit de-a curmezişul şoselei. Ca să nu fie învinuit de scornelile vinătoreşti el a chemat repede un amic care pe lingă că l-a fotografiat i-a servit şi drept martor al fericitei capturi Primul record olimpic Deşi mai sunt circa patru luni pină la deschiderea jocurilor olimpice de la München, se anunţă că au fost vîndute toate biletele pentru o serie de manifestări ca, de pildă, pentru festivitatea de deschidere Şi pentru cea de Închidere, pentru competiţiile de înot, pentru semifinalele şi finalele de fotbal, box, baschet şi handbal etc. Aproape toate biletele au fost vîndute şi la celelalte finale. Prin aceasta, Münchenul, cu celelalte localităţi care vor găzdui jocurile olimpice din anul acesta a şi întrecut vînzările de bilete de la jocurile olimpice anterioare. Deci primul record olimpic. • 4 metri înălţime atinge im sol de floarea soarelui cultivată la un institut de cercetări agricole din Voronej (U.R.S.S.). „FATA cu două feţe“, tabloul lui Pablo Picasso — pe care pictorul l-a turuit oraşului Skoplje după cutremurul din 1966 care a distrus o mare parte a oraşului — a fost furat in urmă cu şase luni. Recent tabloul a fost regăsit la Frankfurt pp Main şi redat galeriei de artă din Skoplje. De la monede de diferit valori, în total 4 de miliarde şi 3 milioane de piese Monedele actualmente in circulaţie (in fotografie) sunt de un yen — aluminiu, 5 yeni — cupru, 10 yeni — 100 yeni dintr-un aliaj de nichel şi cupru. In fiecare an are loc, in prezenţa ministrului de finanţe, o ceremonie de verificare a „calității monedelor”. Pag. 3 a LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEI NEW YORK. — Gunnar Jarring, reprezentantul special al secretarului general al O.N.U. pentru Orientul Apropiat, a sosit la New York. După cum informează agenţia France Presse, Gunnar Jarring urmează să aibă o întrevedere cu secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, cu care va discuta modalităţile prin care misiunea sa ar putea aduce o contribuţie mai directă la soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat. K . WASHINGTON. — Şeful delegaţiei S.U.A. la convorbirile sovietoamericane privind limitarea înarmărilor strategice, Gerard Smith, a părăsit Washingtonul, îndreptîndu-se spre Helsinki, unde are loc actuala rundă a tratativelor S.A.L.T. După cum a declarat un purtător de cuvînt al Casei Albe, înainte de plecare, Gerard Smith a participat la o întrunire a principalilor responsabili ai Administrației americane, prezidată de președintele Richard Nixon.