Informatia Bucureştiului, iunie 1972 (Anul 19, nr. 5836-5861)

1972-06-01 / nr. 5836

Activitatea de partid, propulsor al creaţiei, iniţiativei, entuzias­mului MATEI NICOLAE secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Evenimen­t politic de o deo­sebită însemnătate in viaţa partidului şi a ţării, apropiata Conferinţă Naţională a P.C.R. stimulează puternic activitatea comuniştilor, a tuturor oame­nilor muncii, imprimă acesteia o mobilizatoare şi creatoare e­­fervescenţă, concretizată în ob­ţinerea de noi şi importante succese în întreaga viaţă eco­nomică şi social-culturală. Prin inalta ei problematică, Confe­rinţa Naţională a P.C.R. va prilejui o analiză fertilă a vas­tei munci desfăşurate de partid şi popor în anii care au trecut de la precedenta Conferinţă Naţională şi Congresul al X-lea al partidului, va dezbate multi­lateral problemele perfecţionă­rii în continuare a conducerii şi planificării activităţii econo­­mico-sociale, dezvoltării demo­craţiei socialiste, va determina, prin măsurile pe care le va a­­dopta, rodnice înnoiri în toate domeniile, va imprima un ritm şi mai dinamic dezvoltării Ro­mâniei socialiste. Aşa cum sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Conferinţa Naţională va re­prezenta, fără îndoială, un mo­ment important pentru perfec­ţionarea în continuare a acti­vităţii partidului şi statului nostru, pentru îmbunătăţirea conducerii activităţii economice, a organizării societăţii, a în­tregii opere de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate“. O deosebită importanţă în cadrul activităţii desfăşurate in aceste zile de organizaţiile de partid o are stabilirea unor măsuri temeinic chibzuite, me­nite să ducă la creşterea gra­dului de activizare a comunişti­lor, la intensificarea muncii po­­litico-ideologice în toate colec­tivele de muncă din Capitală, în scopul creşterii responsabili­tăţii fiecărui om al muncii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor profesionale, poli­tice şi obşteşti. In acest sens, Comitetul municipal de partid, ţinînd seama de specificul do­meniilor şi ramurilor de activi­tate din Capitală, a adoptat un (Continuare în pag. a II-a) • Maiştrii Duţu Iorga, Marin Ivan şi controlorul C. Ţîrcă, de la secţia mecanică a UZINEI „23 AUGUST“, au propus, realizat şi aplicat inova­ţia ! Modificarea constructivă a unui cap de freză verticală şi montarea lui la maşina de frezat orizontal”1. Prin aplicarea acesteia se obţin eco­nomii antecalculate în valoare de 295 500 lei. (Ion Vasilescu — corespon­dent). • Prin intervenţia operativă a u­­nui colectiv din sectorul de lami­nare al uzinelor „REPUBLICA“, în frunte cu maistrul principal Ion Petcu şi laminoriştii Ion Badea şi Ion Sipoş, a fost posibilă înlătura­rea unor avarii produse la secţia de laminat. Azi, la sfîrşitul ultimului schimb, producţia de ţevi a atins din nou cotele prevăzute în planul de producţie. Cele 2 000 tone de ţevi, nerealizate din pricina defecţiunilor, au fost complet recuperate. (V. Ion —■, corespondent). • Ion Stoica, electrician la UZINA DE UTILAJ CHIMIC „GRIVIŢA ROŞIE", a conceput şi realizat o instalaţie de îmbunătăţire a factoru­lui putere la Fabrica de oxigen Chi­­tila. Eficienţa economică a instala­ţiei se cifrează la 123 000 lei. (Ing. Aurel Aida — corespondent). ffufct/n mefeoro/og/c INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 19 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 27 de grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea va fi frumoasă şi călduroasă. Cerul variabil, mai mult senin noaptea Şi dimineața. Vîntul va sufla în general slab. Tempe­ratura aerului : minima va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima va oscila intre 28 și 30 de grade. . ...... PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX — Nr. 5836 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 iunie 1972 ÎN CINSTEA CONFERINŢEI A P. C.R. ŞI A CELEI DE A XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII din obiectiv comun, o unică voinţă. CINCIMLIIL ÎNAINTE DE TERMENU! Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român Apropierea Conferinţei Naţionale a Partidului Co­munist Român — eveniment de importanţă istorică în viaţa partidului şi a patriei noastre — însufleţeşte colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni, pe toţi cetăţenii Capitalei, în munca plină de abnegaţie pentru realizarea şi depăşirea planului ele stat, pen­tru perfecţionare calitativă a întregii activităţi eco­nomice, sociale şi edilitar-gospodăreşti. Răspunzînd chemării dumneavoastră, iubite tovarăşe secretar ge­neral, de a face în acest cincinal o cotitură radicală în dezvoltarea economiei româneşti, organele şi or­ganizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii din unităţile economice ale municipiului, ana­lizând cu înaltă răspundere patriotică activitatea des­făşurată în acest an, au dezvăluit noi şi importante rezerve de producţie, angajîndu-se să acţioneze pen­tru creşterea neîntreruptă a eficienţei muncii lor, să producă mai mult, mai bine, mai ieftin şi să reali­zeze planul cincinal înainte de termen. în acest scop, vom acţiona ferm şi neabătut pentru utilizarea opti­mă a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea orga­nizării producţiei şi a muncii, asigurarea unei apro­vizionări ritmice, raţionale şi de perspectivă, îmbu­nătăţirea recrutării, pregătirii şi utilizării forţei de muncă, modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, asi­milarea de produse noi, ridicarea calităţii şi perfor­manţelor produselor fabricate, extinderea autoutilării, COMITETUL MUNICIPAL BUCUREŞTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Continuare in pag. a II-a) In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, colectivul de la Fabrica de articole de sticlărie Bucureşti şi-a suplimentat angajamentul iniţial de 5 000 000 lei producţie globală peste plan, cu încă 2 200 000 lei, din care, pînă la 30 iu­nie se va realiza 3,00000­1 lei.­­ Subingineria faţă în faţă cu nevoia unui statut real încă puţin, şi a doua promoţie de subingineri se va prezenta în faţa comisiilor de repartizare in producţie. Prilej de a ne reaminti că deşi, miine-poimîine, se rotun­jesc patru ani de la debutul acestei forme de invăţămint , rolul şi atribuţiile sub­­inginerului nu stat Încă exact delimitate. Motiv pentru care revenim asupra condiţiei acestei profesiuni,­­făcînd loc în paginile noastre — nu pentru prima oară - unor opinii ale specialiştilor, ce subliniază responsabilitatea cu care trebuie privită SUBINGINERUL, O JUMĂTATE DE IN­GINER ? Oricit ar părea de paradoxală, trebuie să spunem că o atare ecuaţie are destulă rezistenţă în mentalitatea unora. Intîlnim des cadre tehnice, de conducere, cu pregătire superioară, care decretează fără replică: subingi­nerul este o jumătate de inginer, ne scrie subinginerul I. Matei (aleea Ucea nr. 5). Consider că vina esenţială tre­buie pusă în seama insuficientei popu­larizări a profesiei despre care e vorba. Nouăi ni se pare blîndă sintagma „in­suficientă popularizare“ şi-am înlocui-o cu ,,lipsa unui statut real al subingi­­neriei“, din care să reiasă cu claritate rostul,” obiectivele şi atribuţiile acestei meserii. Fiindcă realitatea aceasta e: în nu puţine locuri, a prins rădăcini ideea că subinginerul e un soi de auxiliar al inginerului sau, cum zicea LM. mai sus. ..o jumătate de inginer“. Insă sub­inginerul — spunea prof. dr ing. VA­SILE CATUNEANU, decanul ■ Facultăţii de electrotehnică şi telecomunicaţii — Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a IlI-a) îmbunătăţirea organizării şi coordonării reţelei sanitare­­?­e preocupare de prim ordin Interlocutor: ALEXANDRU CALOMFIRESCU, adjunct al ministrului sănătăţii l­n Capitală s-a desfăşurat o am­plă acţiune de control privind organizarea şi desfăşurarea ac­tivităţii de asistenţă medicală, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, personal didactic din institutele de medicină şi farmacie din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, directori de direcţii sanitare judeţene, cadre c­u­ experienţă în do­meniul ocrotirii sănătăţii. Analiza a relevat, ca un fapt indiscutabil, că asistenta medicală în Bucureşti de­ţine valenţe calitative superioare, preocuparea Direcţiei sanitare , a mu­nicipiului pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru aspectele legate in principal de medicina preventivă, dovedindu-se constantă. Totodată, însă, concluziile se referă şi la anu­mite carenţe de coordonare şi orga­nizare sanitară, pe care le-am adus în discuţie cu prilejul convorbirii a­ Ileana Coman (Continuare în pag. a lll-a) Pe urmele materialelor publicate Specializarea in mecanica aplicată a fost atestată de forul tutelar In ultimele luni, redacţia ziarului nostru a găzduit o amplă dezbatere (realizată cu participarea unor oa­meni de ştiinţă, directori de insti­tute de cercetare şi proiectare, cer­cetare) a cărei tematică a fost opor­tunitatea introducerii specializării in mecanica aplicată. Răspunzind soli­citării pe care „Informaţia Bucureş­tiului" a adresat-o Ministerului Edu­caţiei şi Invăţămîntului, privitor la (Continuare în pag. a IlI-a) INFORMA­TI­A MUZEU CLANDESTIN__ DIN EDOL1 Perofgla­nd­ începînd din anul 1960, furturile de opere de artă în Europa Occidentală şi în Statele Unite sînt într~o continuă şi neliniştitoare creştere la care se adaugă­­valoarea globală a lucrărilor înstrăinate şi brutalitatea criminală a făptaşilor. (Dintr-un recent raport, al Interpolu­lui). Intr-una din nopţile trecute, ca­rabinierii din Salerno au făcut, pe neaşteptate, două descinderi în locuri către care poliţia italiană nu obiş-Cristian Necheş (Continuare în pag. a IV-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, însoţit de tovarăşii Emil Bod­­naraş, Gheorghe Cioară şi de An­gelo Miculescu, ministrul agricul­turii, industriei alimentare şi ape­lor, a făcut o vizită în unităţi pro­ducătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Vizita de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă in­dustrială — Popeşti-Leordeni. în anii din urmă fabricilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Vis­­cofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă imitare — fa­brica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd în prezent la o­­ capa­citate zilnică de aproape 60 tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 to­ne, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului. Pornindu-se de la baza de re­cepţie a materiilor prime se ur­măreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mina intervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei , depozi­tări, manipulări, ambalaj. Spe­cialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a in­dicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desface­re decît mărfuri de cea mai bună calitate. In­secţia de expediere a produ­­­selor finite are loc un schimb de opinii în legătură, îndeo­sebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului in­dică conducerii ministerului de re­sort, organelor comerciale ale Ca­pitalei şi­­conducerii unităţii­­să ia măsuri mai urgente pen­tru organizarea transportului în conteinere , al produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să op­timizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi in­dividualizate de la unitate la uni­tate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In la­boratorul unităţii, unde se efectu­ează zilnic analizele chimice şi bio­chimice ale fiecărui produs desti­nat livrării către comerţ, este sub­liniată cu toată fermitatea nece­sitatea respectării riguroase a cri­teriilor controlului calităţii pro­duselor. O viziune greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive ina­decvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de su­gestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. (Continuare in pag. a IV-a) A ll-a sesiune de comunicări a I.C.P.E.T. Promovarea progresului tehnic In ecoul emulati­v pe care l-au generat recentele dezbateri ale Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor, a ll-a Sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifi­­ce a I.C.P.E.T, se înscrie drept un mo­ment necesar şi nu lipsit de impor­tanţă. Spunem acest lucru datorită fap­tului că, aşa cum s-a specificat cu pri­lejul conferinţei, contribuţia intelectua­lităţii tehnice in procesul de dezvoltare a economiei naţionale trebuie să fie mult mai activă şi mai eficientă ; or, materializarea optimă a acestor dezide­rate implică, evident, nu numai o ana­liză temeinică a rezultatelor deja obţi­nute, dar şi conjugarea eforturilor pen­tru aplicarea mult mai operativă a stu­diilor finite, elaborarea unor programe directoare­­ utile orientării cercetării în funcţie de cerinţele stringente ale dezvoltării ramurii industriale respec­tive. Urmărind actualul program al sesiu­nii I.C.P.E.T. (Bucureşti, 1—3 iunie) nu putem să nu consemnăm fără vădită sa­tisfacţie, că el concordă acestor aspec­te — regăsind. In primul rlnd, preocu­parea pentru mai bine. Astfel, deşi consfătuirea aparţine In­stitutului de cercetări şi proiectări de echipamente termoenergetice, ca­reu-Roxana Costache-Gîndu (Continuare in pag. a IlI-a) ÎNTREBĂM Pentru îndeplinirea importantelor sar­cini ce revin întreprinderilor industriale în domeniul reducerii cheltuielilor de producţie, de o deosebită importanţă este situaţia fiecărui element al preţu­lui de cost, deci nu numai a acelora calificate drept principale. La întreprin­derea „INOX“ datele statistice consem­nează, insă, la capitolul combustibil convenţional depăşirea prevederilor, pe prim­ul trimestru, cu 252 tone întrebăm conducerea întreprinderii: care sunt cauzele unei asemenea stări de fapt şi ce măsuri preconizează a lua pentru a le elimina? (Răspunsul la întrebarea de ieri, in pag. a lll-a). Azi la amiază a avut loc festivitatea de premiere a cîştigătorilor concursului „Sunt un bun gospodar acasă, pe stradă, la şcoa­lă**, organizat de către Direcţia generală de gos­podărie comunală, I.S.B.* şi biblioteca pentru copii „Ion CreangăDin cele 350 de lucrări, trimise de copii din 31 şcoli şi gră­diniţe, au fost premiate 35. In mod deosebit au atras atenţia lucrările elevilor Premierea celor mai mici gospodari Elena Enăchescu, Florica de la Şcoala generală nr. Avrămuţă, Despina Tălănu- 19 ca şi cele ale unor com­ bută, de la Liceul de co- de virstă preşcolară cum regrafie: Sorin Andrei, Mi­­gint Dan Rizoiu, Alaui­hai Dascălescu, Daniela Băncilă, Silvana noau- Petrescu, Georgiana Ioneli­­escu. • La magazinul „Model“, din str. Bel­­diman 2, o surpriză plăcută : micii cum­părători au fost trataţi astăzi, de ziua lor, la raionul de dulciuri, die ciocolată, pungi cu bomboane, specialităţi de cio­colată, (acţiunea de degustare a produ­selor fiind organizată de întreprinderea de prezentare a Departamentului indu­striei alimentare în colaborare cu Fa­brica de produse zaharoas­e Bucureşti). Deschiderea „Zilelor cărţii pentru copii“ Astăzi, la prânz, în incinta librăriei „M. Eminescu“ a avut loc deschi­derea festivă a „Zilelor cărţii pentru copii“, manifestare tradiţională, orga­nizată de Editura „Ion Creangă“ în colaborare cu Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Cu acest prilej, au vorbit Veronica Mihăileanu, redac­tor şef al editurii, Constantin Panciu, directorul Bazei pentru desfacerea cărţii, precum şi scriitorii Gica Iuteş şi Ion Crînguleanu. asociaţiile Unii gospodari, pe locuiAM alţii puşi pe căpătuială Chiar de la distanţă, atunci cînd te apropii de blocul OD 8, din str. Bu­­joreni nr. 63, te poţi convinge că locatarii sunt ceea ce se cheamă oa­meni gospodari. Spaţiile verzi, adevărate grădini amenajate cu gust, intră­rile decorate cu bosche­te de trandafiri, locurile de joacă, veritabile mini­­terenuri de sport, con­duc îndreptăţit la o a­­semenea părere. Am pu­tea continua această de­scriere a semnelor bunu-u­lui gospodar vorbind, de­ pildă, despre biblioteca cu 1500 de volume ame­najată într-o încăpere care avea iniţial altă des­tinaţie, în acelaşi timp, locul de desfăşurare a şedinţelor'' cercului fila­telic sau a concursuri­lor de şah. —Toate lucrurile acestea — ne spunea tov. M. TATARU, preşedin­tele asociaţiei de locatari — le-am realizat singuri. E doar casa noastră. Litigii între noi? Nu există şi nici nu văd cum ar putea să apară. Ori­ce incident mărunt se rezolvă de către comitet. De mult nu mai avem nici un restanţier la plata cotelor de întreţinere. Poate la acest lucru a contribuit şi gazeta satirică montată in faţa blocului. Acestea sunt realizările pe care le poate obţine o asociaţie de locatari, atunci cînd membrii ei înţeleg să co­laboreze, să acţioneze ca un colectiv unit. Iată ce poate face un colectiv­­care îşi respectă, de fapt, scopul le­gal al activităţii sale: buna gospodă­rire şi funcţionare a părţilor şi in­stalaţiilor comune cu cheltuieli de întreţinere cit mai economicoase. Nu e singurul exemplu pe care l-am putea da în acest sens. Cum tot atît­ de bine, nu deţinem doar un singur exemplu de altă natură. Pen­tru că, trebuie să spunem răspicat, sunt imobile unde pe primul plan se află... neglijenţa locatarilor faţă de fondul locativ, faţă de soarta impor­tantelor valori materiale aflate din gestiunea comună. „Avem doar îm­puternicit, preşedinte. Să facă­­ ei Val. Voiculescu T. lonescu (Coţum­mh­ 19 p«& a jjj­qj J) * A provie­le Ziua copilului DUMITRU ALMAŞ Copilul e viitorul. Iar dacă ne îngrijim de acest viitor în latura economică, dacă ne stră­duim şi facem sacrificiile pe care­ le facem ca să ridicăm nivelul de viaţă, dacă înălţăm oraşe şi uzine, dacă înfrumuse­ţăm fiecare colţişor de ţară ne gindim întîi şi întîi la urmaşi. Le pregătim, cum se spune ba­nal, în fiecare familie, o viaţă mai bună, un viitor mai fericit. Şi cum această „mai bună“ şi „mai fericit“ sînt chestii fără limită, totdeauna sînt şi vor fi actuale. Adică fiecare genera­ţie munceşte pentru ea şi pen­tru urmaşi. Fără tăgadă, copiii sunt, în vremea noastră, sub o permanentă şi părintească grijă. . O grijă şi o o­­crotire cum n-au mai fost îi atenţionăm, ca să zic aşa, cu fază mare. Le dăm tot. Tot ce credem noi că le este necesar. Sunt mama care, ocro­(Contin­uare în pag. a IV-a)

Next