Informatia Bucureştiului, iunie 1972 (Anul 19, nr. 5836-5861)
1972-06-01 / nr. 5836
Activitatea de partid, propulsor al creaţiei, iniţiativei, entuziasmului MATEI NICOLAE secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Eveniment politic de o deosebită însemnătate in viaţa partidului şi a ţării, apropiata Conferinţă Naţională a P.C.R. stimulează puternic activitatea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, imprimă acesteia o mobilizatoare şi creatoare efervescenţă, concretizată în obţinerea de noi şi importante succese în întreaga viaţă economică şi social-culturală. Prin inalta ei problematică, Conferinţa Naţională a P.C.R. va prilejui o analiză fertilă a vastei munci desfăşurate de partid şi popor în anii care au trecut de la precedenta Conferinţă Naţională şi Congresul al X-lea al partidului, va dezbate multilateral problemele perfecţionării în continuare a conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltării democraţiei socialiste, va determina, prin măsurile pe care le va adopta, rodnice înnoiri în toate domeniile, va imprima un ritm şi mai dinamic dezvoltării României socialiste. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Conferinţa Naţională va reprezenta, fără îndoială, un moment important pentru perfecţionarea în continuare a activităţii partidului şi statului nostru, pentru îmbunătăţirea conducerii activităţii economice, a organizării societăţii, a întregii opere de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. O deosebită importanţă în cadrul activităţii desfăşurate in aceste zile de organizaţiile de partid o are stabilirea unor măsuri temeinic chibzuite, menite să ducă la creşterea gradului de activizare a comuniştilor, la intensificarea muncii politico-ideologice în toate colectivele de muncă din Capitală, în scopul creşterii responsabilităţii fiecărui om al muncii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor profesionale, politice şi obşteşti. In acest sens, Comitetul municipal de partid, ţinînd seama de specificul domeniilor şi ramurilor de activitate din Capitală, a adoptat un (Continuare în pag. a II-a) • Maiştrii Duţu Iorga, Marin Ivan şi controlorul C. Ţîrcă, de la secţia mecanică a UZINEI „23 AUGUST“, au propus, realizat şi aplicat inovaţia ! Modificarea constructivă a unui cap de freză verticală şi montarea lui la maşina de frezat orizontal”1. Prin aplicarea acesteia se obţin economii antecalculate în valoare de 295 500 lei. (Ion Vasilescu — corespondent). • Prin intervenţia operativă a unui colectiv din sectorul de laminare al uzinelor „REPUBLICA“, în frunte cu maistrul principal Ion Petcu şi laminoriştii Ion Badea şi Ion Sipoş, a fost posibilă înlăturarea unor avarii produse la secţia de laminat. Azi, la sfîrşitul ultimului schimb, producţia de ţevi a atins din nou cotele prevăzute în planul de producţie. Cele 2 000 tone de ţevi, nerealizate din pricina defecţiunilor, au fost complet recuperate. (V. Ion —■, corespondent). • Ion Stoica, electrician la UZINA DE UTILAJ CHIMIC „GRIVIŢA ROŞIE", a conceput şi realizat o instalaţie de îmbunătăţire a factorului putere la Fabrica de oxigen Chitila. Eficienţa economică a instalaţiei se cifrează la 123 000 lei. (Ing. Aurel Aida — corespondent). ffufct/n mefeoro/og/c INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 19 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 27 de grade, iar minima din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea va fi frumoasă şi călduroasă. Cerul variabil, mai mult senin noaptea Şi dimineața. Vîntul va sufla în general slab. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 12 și 14 grade, iar maxima va oscila intre 28 și 30 de grade. . ...... PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XIX — Nr. 5836 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 iunie 1972 ÎN CINSTEA CONFERINŢEI A P. C.R. ŞI A CELEI DE A XXV-a ANIVERSĂRI A REPUBLICII din obiectiv comun, o unică voinţă. CINCIMLIIL ÎNAINTE DE TERMENU! Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român Apropierea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român — eveniment de importanţă istorică în viaţa partidului şi a patriei noastre — însufleţeşte colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni, pe toţi cetăţenii Capitalei, în munca plină de abnegaţie pentru realizarea şi depăşirea planului ele stat, pentru perfecţionare calitativă a întregii activităţi economice, sociale şi edilitar-gospodăreşti. Răspunzînd chemării dumneavoastră, iubite tovarăşe secretar general, de a face în acest cincinal o cotitură radicală în dezvoltarea economiei româneşti, organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii din unităţile economice ale municipiului, analizând cu înaltă răspundere patriotică activitatea desfăşurată în acest an, au dezvăluit noi şi importante rezerve de producţie, angajîndu-se să acţioneze pentru creşterea neîntreruptă a eficienţei muncii lor, să producă mai mult, mai bine, mai ieftin şi să realizeze planul cincinal înainte de termen. în acest scop, vom acţiona ferm şi neabătut pentru utilizarea optimă a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, asigurarea unei aprovizionări ritmice, raţionale şi de perspectivă, îmbunătăţirea recrutării, pregătirii şi utilizării forţei de muncă, modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, asimilarea de produse noi, ridicarea calităţii şi performanţelor produselor fabricate, extinderea autoutilării, COMITETUL MUNICIPAL BUCUREŞTI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Continuare in pag. a II-a) In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, colectivul de la Fabrica de articole de sticlărie Bucureşti şi-a suplimentat angajamentul iniţial de 5 000 000 lei producţie globală peste plan, cu încă 2 200 000 lei, din care, pînă la 30 iunie se va realiza 3,000001 lei. Subingineria faţă în faţă cu nevoia unui statut real încă puţin, şi a doua promoţie de subingineri se va prezenta în faţa comisiilor de repartizare in producţie. Prilej de a ne reaminti că deşi, miine-poimîine, se rotunjesc patru ani de la debutul acestei forme de invăţămint , rolul şi atribuţiile subinginerului nu stat Încă exact delimitate. Motiv pentru care revenim asupra condiţiei acestei profesiuni,făcînd loc în paginile noastre — nu pentru prima oară - unor opinii ale specialiştilor, ce subliniază responsabilitatea cu care trebuie privită SUBINGINERUL, O JUMĂTATE DE INGINER ? Oricit ar părea de paradoxală, trebuie să spunem că o atare ecuaţie are destulă rezistenţă în mentalitatea unora. Intîlnim des cadre tehnice, de conducere, cu pregătire superioară, care decretează fără replică: subinginerul este o jumătate de inginer, ne scrie subinginerul I. Matei (aleea Ucea nr. 5). Consider că vina esenţială trebuie pusă în seama insuficientei popularizări a profesiei despre care e vorba. Nouăi ni se pare blîndă sintagma „insuficientă popularizare“ şi-am înlocui-o cu ,,lipsa unui statut real al subingineriei“, din care să reiasă cu claritate rostul,” obiectivele şi atribuţiile acestei meserii. Fiindcă realitatea aceasta e: în nu puţine locuri, a prins rădăcini ideea că subinginerul e un soi de auxiliar al inginerului sau, cum zicea LM. mai sus. ..o jumătate de inginer“. Insă subinginerul — spunea prof. dr ing. VASILE CATUNEANU, decanul ■ Facultăţii de electrotehnică şi telecomunicaţii — Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a IlI-a) îmbunătăţirea organizării şi coordonării reţelei sanitare?e preocupare de prim ordin Interlocutor: ALEXANDRU CALOMFIRESCU, adjunct al ministrului sănătăţii ln Capitală s-a desfăşurat o amplă acţiune de control privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de asistenţă medicală, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, personal didactic din institutele de medicină şi farmacie din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, directori de direcţii sanitare judeţene, cadre cu experienţă în domeniul ocrotirii sănătăţii. Analiza a relevat, ca un fapt indiscutabil, că asistenta medicală în Bucureşti deţine valenţe calitative superioare, preocuparea Direcţiei sanitare , a municipiului pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru aspectele legate in principal de medicina preventivă, dovedindu-se constantă. Totodată, însă, concluziile se referă şi la anumite carenţe de coordonare şi organizare sanitară, pe care le-am adus în discuţie cu prilejul convorbirii a Ileana Coman (Continuare în pag. a lll-a) Pe urmele materialelor publicate Specializarea in mecanica aplicată a fost atestată de forul tutelar In ultimele luni, redacţia ziarului nostru a găzduit o amplă dezbatere (realizată cu participarea unor oameni de ştiinţă, directori de institute de cercetare şi proiectare, cercetare) a cărei tematică a fost oportunitatea introducerii specializării in mecanica aplicată. Răspunzind solicitării pe care „Informaţia Bucureştiului" a adresat-o Ministerului Educaţiei şi Invăţămîntului, privitor la (Continuare în pag. a IlI-a) INFORMATIA MUZEU CLANDESTIN__ DIN EDOL1 Perofgland începînd din anul 1960, furturile de opere de artă în Europa Occidentală şi în Statele Unite sînt într~o continuă şi neliniştitoare creştere la care se adaugăvaloarea globală a lucrărilor înstrăinate şi brutalitatea criminală a făptaşilor. (Dintr-un recent raport, al Interpolului). Intr-una din nopţile trecute, carabinierii din Salerno au făcut, pe neaşteptate, două descinderi în locuri către care poliţia italiană nu obiş-Cristian Necheş (Continuare în pag. a IV-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi ale industriei alimentare din perimetrul Capitalei Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Vizita de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă industrială — Popeşti-Leordeni. în anii din urmă fabricilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne. Această din urmă imitare — fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd în prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiilor prime se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mina intervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei , depozitări, manipulări, ambalaj. Specialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decît mărfuri de cea mai bună calitate. Insecţia de expediere a produselor finite are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului indică conducerii ministerului de resort, organelor comerciale ale Capitalei şiconducerii unităţiisă ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în conteinere , al produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ, este subliniată cu toată fermitatea necesitatea respectării riguroase a criteriilor controlului calităţii produselor. O viziune greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive inadecvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu iluminatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. (Continuare in pag. a IV-a) A ll-a sesiune de comunicări a I.C.P.E.T. Promovarea progresului tehnic In ecoul emulativ pe care l-au generat recentele dezbateri ale Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor, a ll-a Sesiune de comunicări tehnico-ştiinţifice a I.C.P.E.T, se înscrie drept un moment necesar şi nu lipsit de importanţă. Spunem acest lucru datorită faptului că, aşa cum s-a specificat cu prilejul conferinţei, contribuţia intelectualităţii tehnice in procesul de dezvoltare a economiei naţionale trebuie să fie mult mai activă şi mai eficientă ; or, materializarea optimă a acestor deziderate implică, evident, nu numai o analiză temeinică a rezultatelor deja obţinute, dar şi conjugarea eforturilor pentru aplicarea mult mai operativă a studiilor finite, elaborarea unor programe directoare utile orientării cercetării în funcţie de cerinţele stringente ale dezvoltării ramurii industriale respective. Urmărind actualul program al sesiunii I.C.P.E.T. (Bucureşti, 1—3 iunie) nu putem să nu consemnăm fără vădită satisfacţie, că el concordă acestor aspecte — regăsind. In primul rlnd, preocuparea pentru mai bine. Astfel, deşi consfătuirea aparţine Institutului de cercetări şi proiectări de echipamente termoenergetice, careu-Roxana Costache-Gîndu (Continuare in pag. a IlI-a) ÎNTREBĂM Pentru îndeplinirea importantelor sarcini ce revin întreprinderilor industriale în domeniul reducerii cheltuielilor de producţie, de o deosebită importanţă este situaţia fiecărui element al preţului de cost, deci nu numai a acelora calificate drept principale. La întreprinderea „INOX“ datele statistice consemnează, insă, la capitolul combustibil convenţional depăşirea prevederilor, pe primul trimestru, cu 252 tone întrebăm conducerea întreprinderii: care sunt cauzele unei asemenea stări de fapt şi ce măsuri preconizează a lua pentru a le elimina? (Răspunsul la întrebarea de ieri, in pag. a lll-a). Azi la amiază a avut loc festivitatea de premiere a cîştigătorilor concursului „Sunt un bun gospodar acasă, pe stradă, la şcoală**, organizat de către Direcţia generală de gospodărie comunală, I.S.B.* şi biblioteca pentru copii „Ion CreangăDin cele 350 de lucrări, trimise de copii din 31 şcoli şi grădiniţe, au fost premiate 35. In mod deosebit au atras atenţia lucrările elevilor Premierea celor mai mici gospodari Elena Enăchescu, Florica de la Şcoala generală nr. Avrămuţă, Despina Tălănu- 19 ca şi cele ale unor com bută, de la Liceul de co- de virstă preşcolară cum regrafie: Sorin Andrei, Migint Dan Rizoiu, Alauihai Dascălescu, Daniela Băncilă, Silvana noau- Petrescu, Georgiana Ioneliescu. • La magazinul „Model“, din str. Beldiman 2, o surpriză plăcută : micii cumpărători au fost trataţi astăzi, de ziua lor, la raionul de dulciuri, die ciocolată, pungi cu bomboane, specialităţi de ciocolată, (acţiunea de degustare a produselor fiind organizată de întreprinderea de prezentare a Departamentului industriei alimentare în colaborare cu Fabrica de produse zaharoase Bucureşti). Deschiderea „Zilelor cărţii pentru copii“ Astăzi, la prânz, în incinta librăriei „M. Eminescu“ a avut loc deschiderea festivă a „Zilelor cărţii pentru copii“, manifestare tradiţională, organizată de Editura „Ion Creangă“ în colaborare cu Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Cu acest prilej, au vorbit Veronica Mihăileanu, redactor şef al editurii, Constantin Panciu, directorul Bazei pentru desfacerea cărţii, precum şi scriitorii Gica Iuteş şi Ion Crînguleanu. asociaţiile Unii gospodari, pe locuiAM alţii puşi pe căpătuială Chiar de la distanţă, atunci cînd te apropii de blocul OD 8, din str. Bujoreni nr. 63, te poţi convinge că locatarii sunt ceea ce se cheamă oameni gospodari. Spaţiile verzi, adevărate grădini amenajate cu gust, intrările decorate cu boschete de trandafiri, locurile de joacă, veritabile miniterenuri de sport, conduc îndreptăţit la o asemenea părere. Am putea continua această descriere a semnelor bunu-ului gospodar vorbind, de pildă, despre biblioteca cu 1500 de volume amenajată într-o încăpere care avea iniţial altă destinaţie, în acelaşi timp, locul de desfăşurare a şedinţelor'' cercului filatelic sau a concursurilor de şah. —Toate lucrurile acestea — ne spunea tov. M. TATARU, preşedintele asociaţiei de locatari — le-am realizat singuri. E doar casa noastră. Litigii între noi? Nu există şi nici nu văd cum ar putea să apară. Orice incident mărunt se rezolvă de către comitet. De mult nu mai avem nici un restanţier la plata cotelor de întreţinere. Poate la acest lucru a contribuit şi gazeta satirică montată in faţa blocului. Acestea sunt realizările pe care le poate obţine o asociaţie de locatari, atunci cînd membrii ei înţeleg să colaboreze, să acţioneze ca un colectiv unit. Iată ce poate face un colectivcare îşi respectă, de fapt, scopul legal al activităţii sale: buna gospodărire şi funcţionare a părţilor şi instalaţiilor comune cu cheltuieli de întreţinere cit mai economicoase. Nu e singurul exemplu pe care l-am putea da în acest sens. Cum tot atît de bine, nu deţinem doar un singur exemplu de altă natură. Pentru că, trebuie să spunem răspicat, sunt imobile unde pe primul plan se află... neglijenţa locatarilor faţă de fondul locativ, faţă de soarta importantelor valori materiale aflate din gestiunea comună. „Avem doar împuternicit, preşedinte. Să facă ei Val. Voiculescu T. lonescu (Coţummh 19 p«& a jjjqj J) * A proviele Ziua copilului DUMITRU ALMAŞ Copilul e viitorul. Iar dacă ne îngrijim de acest viitor în latura economică, dacă ne străduim şi facem sacrificiile pe care le facem ca să ridicăm nivelul de viaţă, dacă înălţăm oraşe şi uzine, dacă înfrumuseţăm fiecare colţişor de ţară ne gindim întîi şi întîi la urmaşi. Le pregătim, cum se spune banal, în fiecare familie, o viaţă mai bună, un viitor mai fericit. Şi cum această „mai bună“ şi „mai fericit“ sînt chestii fără limită, totdeauna sînt şi vor fi actuale. Adică fiecare generaţie munceşte pentru ea şi pentru urmaşi. Fără tăgadă, copiii sunt, în vremea noastră, sub o permanentă şi părintească grijă. . O grijă şi o ocrotire cum n-au mai fost îi atenţionăm, ca să zic aşa, cu fază mare. Le dăm tot. Tot ce credem noi că le este necesar. Sunt mama care, ocro(Continuare în pag. a IV-a)