Informatia Bucureştiului, septembrie 1972 (Anul 20, nr. 5913-5938)

1972-09-15 / nr. 5925

Primirea delegaţiei de activişti ai P.C. Chinez la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Azi dimineaţă, delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Chinez, condusă de Jang Cim­­­pu, membru al C.C. al P.C. Chi­nez, secretar adjunct al Comi­tetului provincial Liaoning al P.C. Chinez, membru al Bi­roului Permanent al Comitetu­lui revoluţionar provincial, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită in schimb de experien­ţă in ţara noastră, a fost pri­mită la Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească, la care au parti­cipat Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ilie Rădulescu, membru al C.C. al P.C.R., se­cretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., Stelian Grindeanu, secretar al Comite­tului municipal Bucureşti al P.C.R., membri ai Biroului Co­mitetului municipal Bucureşti al P.C.R., conducători ai unor organizaţii de masă şi obşteşti municipale. A fost, de asemenea, de faţă, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Chi­neze la Bucureşti. încheierea lucrărilor Conferinţei organizaţiei de Cruce Roşie a municipiului Bucureşti S-au încheiat lucrările Confe­rinţei organizaţiei de Cruce Roşie a municipiului Bucureşti. Lucră­rile Conferinţei au fost conduse de general-colonel Mihai Burcă, preşedintele Consiliului Naţional de Cruce Roşie. Au participat tov. Ilie Rădulescu, secretar al Comi­tetului municipal de partid Bucu­reşti, Sofia Puşcaşu, vicepreşedin­tă a Comitetului executiv al CPMR, medici, reprezentanţi ai comisiilor de Cruce Roşie de la sectoare, elevi şi pionieri, după darea de seamă privind activita­tea Comisiei de Cruce Roşie a municipiului, s-a adoptat planul d© măsuri pentru o perioadă de doi ani. A fost ales noul birou al Comisiei de Cruce Roşie a mu­nicipiului Bucureşti ; preşedinte — Ştefan Dâncuş, general maior în rezervă ; membri : dr. Corneliu Borundel, prof. Ion Şerb, prof. Dina Gheorghiţa, econ. Georgeta Ifrim, dr. Dan Abullus, dr. Mi­oara Mincu, strungarul Gheorghe Rigu, prof. Maria Vilceanu, econ. Virginia Stanescu şi ing. Florica Preoţescu. în încheierea lucrări­lor, participanţii au adoptat o te­legramă adresată tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sesiune ştiinţifică comemorativă Academia Republicii Socialiste România şi Consiliul naţional al Inginerilor şi tehnicienilor organi­zează marți 19 septembrie, orale­18, în aula Academiei R.S.R. din calea Victoriei 125, o sesiune ştiinţifică comemorativă cu prilejul împlini­rii a 100 de ani de la naşterea lui Traian Vuia. Vor prezenta comunicări şi re­ferate academicienii Miron Nicu­­lescu şi Elie Carafoli, profesor dr. docent Victor Pimsner, general maior ing. ştefan Ispas şi cer­cetătorul Alexandru Porteanu. • Centrul de librării Bucu­reşti ne informează că, pentru a răspunde numeroaselor ce­reri şi sugestii primite din partea celor ce doresc să-şi procure manuale şi rechizite şcolare, unităţile de librării vor fi deschise şi duminică 17 septembrie, între orele 15,30—12,30. 7/1 t­rebu ni Se practică încă, din păcate, P® străzile oraşului, comerţul clan­destin, cu unele produse alimen­tare („porumblelul cald“, «bom­boane agricole“ etc.). Evident, la preţ de speculă (ca să nu mai vorbim de condiţiile de igienă, cu totul discutabile !) De ce însă asemenea mărfuri cerute de cumpărători, nu pot­­ procurate din reţeaua comercială 7 Aşa cum s-a organizat, de pildă, comerţul cu floricele, cu gogoşi ş.a. (doivedindu-se rentabil !) — nu se pot găsi, oare, mijloace şi pen­tru desfacerea altor produse (po­rumb fiert, dovleac copt, seminţe prăjite etc.) 7 Aşteptăm răspuns la această În­trebare din partea Direcţiei co­merciale a municipiului. PROLETARI DIN TOA­TE TARII P­­OMTI-VA INFORMA­TI A MR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI Al P.C R. $1 Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX­I­IMr. 5925 4 PAGINI 30 BANI Vineri 15 sept. 1972 ŞASE MILIOANE LEI PESTE PLAN LA PRODUCŢIA GLOBALĂ ...Angajamentul colectivului de la BUMBAcAria ROMANEASCA — JILAVA este susţinut de frumoase rezultate. După cum ne informează Ing. Zinica Georgescu, directoarea întreprinderii, de la începutul anului şi până în prezent planul fizic a fost depăşit cu 60 tone fire bumbac de calitate superioară , planul producţiei globale cu şase milioane lei, iar planul la producţia marfă viadată şi încasată cu peste trei milioane lei , s-au realizat, de asemenea, economii suplimentare la preţul de cost de peste 300 OOO lei. Rezultatele obţinute creează premise ca planul de producţie pe acest an să fie realizat cu o lună mai devreme. „Mutaţii" calendaristice cu profunde implicaţii economice • îndeplinirea planului pe 9 luni cu 15 zile îna­inte de termen • un spor de 6 la sută la valoarea producţiei globale • 28 noi modele de confec­ţii • Pe aceleaşi spaţii productive, încă 10 utilaje • La export, 5,2 la sută peste sarcinile planifi­cate. Antrenaţi In marea întrecere de­dicată celei de a XXV-a aniversări a Republicii, harnicul colectiv al FA­BRICII DE TRICOTAJE „CRINUL" şi-a îndeplinit, cu 15 zile înainte de termen, planul pe 9 luni. Firesc, această „mutaţie“ calendaristică s-a soldat cu profunde implicaţii eco­nomice. Aflăm, astfel, de la ingine­rul şef al fabricii, Emil Krauss, că pînă în prezent s-a realizat un spor la valoarea producţiei globale de 6 la sută. Bune rezultate au fost obţi­nute şi la export — 5,2 la sută peste sarcinile planificate. — Paralel cu raportarea îndepli­nirii planului pe 9 luni înainte de termen ce alte fapte deosebite din viaţa colectivului ne mai puteţi re­lata, tovarăşe inginer şef ! — Lucruri deosebite sunt multe, voi căuta însă să selectez pe cele mai semnificative. Astfel, ţin să a­­răt că, în prezent, ne preocupăm de reorganizarea actualelor spaţii de V. Apollozan (Continuare In pag. a ll-a) BMFiiras tm wmcăME MMTHENOf! co agsjeaşî cNBcnxn de pmmctm, p räHOHALA FÜLOSS3E A ifnUUElCB. ERIN p S w im mobrmzare, sa oma» | UM SFOR­GE EffOOyCfl; DE CS~ PUTIN 30-40 J­­AMM. ........... . In intimpinarea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii „Mai iute, mai bine şi mai eficient!“ CINCINALUL ÎN PATRU ANI Şl JUMĂTATE In imagine clădirea noului club din sectorul 7 la care se efectuează finisări exterioare. „ Azi pe micul ecran — programul II, ora 20,30 : Spectacolul cu piesa „Ian­cu la Hălmagiu“ de Paul Everac, în in­­terpretarea unui colectiv al Teatrului „Al. Davila" din Piteşti. In rolul princi­pal , Vistrian Roman ; regia artistica : Nae Cosmescu. PE STRĂZILE CAPITALEI Toamna automobilistică sosit sub n-a auspicii favorabile.•• Asistăm, in ultimul timp, la o dezvoltare substanţială a traficului rutier, care marchează, in unele perioade ale anului, o creştere de 4—5 ori faţă de trecutul apropiat. Fără îndoială că această sporire a intensităţii circu­laţiei — dacă ne referim la Capitală — a fost însoţită de măsuri vizînd res­pectarea cit mai riguroasă a legislaţiei rutiere, amenajarea de noi artere de penetraţie, modernizarea a numeroase străzi, Instalarea de indicatoare şi semafoare şi alte sisteme de semnalizare, măsuri care converg spre întărirea securităţii circulaţiei Dar... Pasiuni“ de lungă durată ale I.C.H.F. şi comp. »» ..Toamna şi-a vestit prezenţa nu numai prin roadele ei ci şi prin con­diţiile atmosferice — mai ales ploile căzute zilele trecute — care au în­greunat circulația, favorizlnd produ­cerea unui număr mare de accidente. De altfel — cifrele sunt un puternic argument — numai într-o zi s-au în­registrat, ca urmare a derapajelor, peste 50 de tamponeri. Bucur Branișteanu Petru Calaprodescu (Continuare In pag. a III-a) , ...wi.-MUi.v.vj.-.v. âa/et/n mefeoro/ogtc INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA ! Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 9 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 20 grade, iar minima din cursul nopţii de 7 grade. Timpul probabil de mîine . Cerul va fi mai mult senin în cursul nopţii, apoi se va acoperi treptat devenind favorabil ploii. Vînt potrivit din sectorul sudic. Temperatura minimă va oscila între 8—8 grade, iar maxima între 20—22 grade. Pentru 17, 18, 19 septembrie . Vreme răcoroasă. Cerul va fi temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată. Vînt po­trivit. Temperatura ușor variabilă. y- -■»optibil TK­ZH-March Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţele AIM şi Hunedoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întîl­­nit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiecti­velor stabilite de Congresul al X-lea al partîdu­­dului, pentru făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţi econo­mice din judeţul Alba de tovarăşii Ilie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Bă­neasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica,, Şte­fan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihaii Gare, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei. (Continuare în pag. a IV-a) La fabrica „Refractara" din Alba lulia Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 14. — Trimişii spe­ciali Agerpres, Sorin Strujan şi Si­­mion Morcovescu, transmit­­ După încheierea convorbirilor cu preşe­dintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Gemal Biedici, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Maurer, a plecat într-o călătorie prin ţară. Şeful guvernului român este însoţit de tovarăşii Emil Drăgănescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Vasile Şan­­dru, ambasadorul României la Bel­grad, precum şi de Duşan Gligorie­­vici, membru al Consiliului Execu­tiv Federal, preşedintele părţii iu­goslave în Comisia mixtă iugosla­(Continuare în pag. a IV-a) Nici o îngăduinţă faţă de abaterile de la normele comerciale, de la regulile igienico-sanitare Pe marginea unei şedinţe cu cadrele de răspundere din sectorul de aprovizionare - desfacere, convocată de Comitetul executiv al C.P.M.B. Am asistat aseară, timp de citeva ore, la o şedință de lucru convocată de către Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului. Printre invitaţi s-au a­­flat numeroşi lucrători din comerţul Capitalei (de la directori de organizaţii şi întreprinderi comerciale pină la şefi de unităţi), conducători ai principalelor întreprinderi furnizoare de mărfuri ali­mentare, reprezentanţi ai consiliilor de control obştesc, deputaţi, reprezentanţi ai M.C.I. şi M.A.I.A.A. etc. Au fost dezbătute constatările echipelor de control obştesc, ale comisiei perma­nente de deputaţi aprovizionare-comerţ, ale controalelor efectuate de inspectora­tele comercial şi sanitar. S-a subliniat, printre altele, că anul acesta au fost construite In cartierele Drumul Taberei, Armata Poporului, Berceni, Teiuş-Ale­­xandriei, unităţi comerciale insumind 3 300 mp. Alte 100 de localuri, cu circa 5 800 mp au fost amenajate şi reintegrate în circuitul comercial. Paralel, 90 de maga­zine au fost modernizate, iar în unităţi s-au organizat pe bază de autoservire. Prin măsurile organizatorice luate, s-au îmbunătăţit simţitor condiţiile de depo­zitare, transport şi desfacere a unor măr­furi alimentare (utilizarea conteinarelor în transportul preparatelor din carne, mărirea cantităţilor de lapte ambalat în pungi nerecuperabile ş.a.). Măsurile adoptate de către conducerile organizaţiilor comerciale cu sprijinul şi sub îndrumarea directă a organizaţiilor de partid, au dus la o mai bună şi mai judicioasă repartizare a fondului de măr­furi, la extinderea formelor noi de des­facere, precum şi la ridicarea nivelului servirii cumpărătorilor. Merită în acest sens evidenţiată activitatea colectivelor de lucrători de la magazinul alimentar cu autoservire din complexul 3. Titan — Baba Novac (resp. Gh. Petrescu), din Piața Pantelimon (resp. Nicolae Popescu), de la magazinul „Cadouri“ bd. Magheru Romeo Groapă (Continuare in pag. a ll-a) Să fi uitat unii brutari cum se coace plinea? N­u spunem o noutate. Sub di­versele lor forme, produsele de panificaţie se numără printre elementele de bază ale­­’truen­­taţiei zilnice. Din primele ore ale dimineţii, sute de magazine difuzate pe întreg cuprinsul oraşului sunt pre­gătite să răspundă tuturor cererilor populaţiei- Dar, alături de aceste cons­tatări îndeobşte pozitive, apar şi si­tuate diametral opuse, care provoacă nemulţumiri justificate consumatorilor. Persistenţa tot surprinde c­u atit mai mult cu cît eie au fost semnalate în repetate rînduri, atit de către organe­ de îndrumare şi control, cit şi de ce­tăţeni. Şi totuşi, din nou, trebuie să ne întrebăm : De ce plinea Şi diferitele specialităţi nu sunt întotdeauna proas­­pete, de calitate 7 Să fi uitat oare unii brutari „secretele“ frămintatului şi coptului plinii 7 La asemenea în­trebări va încerca să răspundă, cu a­­jutorul Inspectoratului general de stat pentru controlul calităţii produselor din municipiul Bucureşti şi al Inspectorate­lor sanitar şi comercial. „Cântarul­ nos­tru,­neori, produsele de panificaţe din reţeaua comercială nu răs­pund în totalitate gusturilor şi cerinţelor consumatorilor Pli­nea, spre exemplu, are grade diferite de coacere, este insuficient de crescută, cu miezul dens, prezentind crăpături şi tăieturi adinei. Aprecieri asemănă­toare şi în privinţa specialităţilor. Do­i. Gr. (Continuare in pag. a II a) IIi I Biblioteca Ziarele de dimineaţă publică Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul din Alba lulia Arcul şcolar STELIAN PĂUN Astăzi, cînd vara albastră îşi pierde urma prin parcuri, poieni şi livezi, cînd viţa nu vie îşi leapădă în coşuri co­morile de chihlimbar, mă poartă gîndul la şcoala înde­părtatei mele copilării, la în­­tîia zi de şcoală... E mult de atunci. Iacă, parcă simt din nou senzaţia înviorătoare de pe aleile care duceau spre şcoală şi tresar cu o nelămu­rită voluptate la fiecare adu­cere aminte legată de o casă mare şi ciudată ce se numea şcoală, într-un ungher al În­tortocheatelor ei culoare de unde ne venea frica, era can­celaria directorului. Din alte ■două unghere asemănătoare ne venea o frică și mai mare, a­­semănătoare cu groaza. Acolo (Continuare in pag. a At­o) PRIMĂ ZI! Ne-am obişnuit să vedem, la fie­care 15 septembrie, un autentic „flu­viu“ ce porneşte, la aceeaşi oră ma­tinală, spre şcoală şi în care sunt prinşi, laolaltă, puşti de-o şchioapă (în vîrstă de 6 ani), adolescenţi (as­piranţi la titlul de absolvent), ca şi părinţi Ne-am obişnuit ca-n ziua lu­ii de şcoală băncile să fie dol­dora de manuale, laboratoarele co­chet pregătite, profesorii emoţionaţi şi afectuoşi aşteptîndu-şi elevii. Şi, ni se pare firesc să privim şcoala (nu doar la început de an), într-o perpetuă înnoire, într-o evoluţie con­tinuă, să ne-o imaginăm ca pe o familie care reuneşte zilnic, numai în Capitală, peste 200 000 de elevi ...15 septembrie marchează nu nu­mai tradiţionala deschidere a şcolii, ci şi începutul unui an şcolar sub auspicii dintre cele mai favorabile, sub semnul exigenţelor formulate de Conferinţa Naţională a partidului privind modernizarea şcolii, legarea ei mai strînsă de producţie, formarea unui tineret cu o înaltă conştiinţă Ileana Barbu (Continuare in pag. a ll-a) „Sate" plutitoare Oamenii de ştiinţă lansează ipoteza provenienţei mochenilor din triburi ce populau odată pă­durile continentului asiatic. Iz­goniţi din locurile lor native de alte triburi războinice, ei au de­venit nomazi ai mării. Emil Jurcă (Continuat * în pag a 1V noi NOMAZII MĂRII Nici o aşezare omenească şi nici vreo urmă a unei vechi civi­lzaţii nu se întilnesc în arhipelagul Mergui Numărind mai mut de 200 de insule şi intinzîndu-se intre nordul şi sudul Mări Andaman, la estul Oceanului Indian, arhipelagul pari- comp/ nelocuit Totuşi mărturisesc antropologii oameni există in acei locuri Numai că ei trăiesc tot timpul pe apă evitind orice inti­nire cu vizitatorii In sezonul ploios se adăpostesc c­u hăr­cite­­. in mici goliulețe aceasta fiind singura perioadă cînd pot fi căzu' Se numesc mocheni... INFORMATIA

Next