Informatia Bucureştiului, octombrie 1972 (Anul 20, nr. 5939-5964)

1972-10-02 / nr. 5939

Pag, a 2-a . T­­e­strul „C. I .Nottara“ îşi va deschide .Stagiunea sim­­bolă, 7 septe­mbrie, cu premiera piesei „Sta­na“, scrisă de N. D. Pârvu şi Ştefan Pe­­truţiu, după o idee de Agârbiceanu. Din dis­tribuţie fac parte­­ Lucia Mureştag, Eu­­­genia Bosipceanu, Ioana Manolescu, Ma­riana Oprescu, Geor­ge Buznea, Florin Stroe, Eugenia Ma­rian, Maria Gheor­­ghiu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Ion Popa. Decorurile sunt sem­nate de aph. Teodora Dinulescu, iar costu­mele sunt realizate de Maria Bartnovschi. înaintea primului •gong, regizorul Ion Olteanu ne-a spus : — M-am numărat printre primii citi­tori ai piesei. Am fost deosebit de impresio­nat de felul cum era scrisă şi mai ales de faptul că, pentru pri­ma dată In dramatur­gia românească, apă­rea corul antic. Deşi dintr-un anume pasaj al piesei reiese că ac­ţiunea se petrece In timpul primului răz­boi mondial, ceea ce impresionează In „Sta­na“ este tragedia ur­mărilor războiului. Conceptnd spectaco­lul, am intenţionat nu o localizare, ci o ge­neralizare a ideii. In cadrul acestei viziuni am căutat să prezint „Stana“ ca pe o tra­gedie plină de forţă şi „scuturată“ de li­nele Încărcături inu­tile. Am urmărit să surprind ceea ce constituie eternul, dar şi specificul româ­nesc, să merg, către esenţă. De aceea, şi cadrul scenic va fi, simplu, aproape ab­stract, iar costumele­ sunt concepute ca pentru personaje de mit. Vizind maxima, esenţializare, am con­centrat şi corul — un fel de „gura satului“­, care comentează, par­ticipă, intr-un fel sau altul, la acţiune — doar la două perso­naje statuare. Nu în-­ tlmplător spectacolul se va derula fără pauză, tocmai pentru a menţine publicul In­ atmosfera piesei. M. I. ??STANA ii nori» Stroe, Lucia Minajan, George Buz­­nt», la • repetiție cu »Stana* Fote I M. SVAICO • Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste se vor des­cinde două interesante expoziţii. Astfel, mîine, ora 13.30, la Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, are loc vernisajul celei i­ntitulate „Olandezul, la el acasă şi nu lume”, cuprinzând 74 de capodopere ale picturii olandeze din secolul XVTI. A doua expo­ziţie — „Tapiseria slovacă* _ va fi găzduită, Inceptnd de miercuri, i octombrie, (vernisajul — la ora 13), de sala Dalie». • O expoziţie de sculptură ne propune — In sălile de expunere ale Ateneului e» artistul clujean Prelată la Jurnalul Galeriilor Benczedi Sándor. Vernisajul a avut loc azi la ■ prinz. • „Mediul e* realitate acUvă* este titlul ex­pozitiei ce se va des­chide mîine in foaierul Teatrului de Comedie Alcătuită din desene, fotografii şi... texte-comentariu, originala expoziţie, realizată de studentul Antonio Albiei (anul IV la institutul „N. Grigorescu”), este axată pe stu­denţierea legătu­rii organice dintre corpul ome­nesc şi mediul în care lucreaza omul. Desenele demonstrează, ast­fel, existenţa unor echivalent d­in­tre părţile corpului omenesc şi mediul ambiant, de la realitatea cotidiană, la peisajul industrial etc. Fotografiile se constituie în­deosebi in aşa-zise „fizionomii* ale diferitelor părţi ala corpului omenesc, în relaţia lor funcţio­nală în mediu. • Trei artişti amatori vor fi prezenţi intr-o expoziţie găzduită la Modern-club. Vernisajul are loc miine, ora I. Expun­e Li­liana ştefănescu şi Marian Pin­­ţoiu — pictură, Dumitru Angelescu — sculptură In lemn. Aceasta este prima expoziţie din seria manifestărilor organizate de ce­naclul artiştilor plastici amatori din Capitală, recent constituit. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI mmancrometi santam in ii tiSpune inimioară, spune!" A m «juna, în sala Operetei, la o »re­petiţie de lumini“. Act cu act, tablou cu tablou şi scenă cu sce­nă, „actorii“ din culise puneau la punct intervenţiile reflectoarelor in desfăşurarea viitoarei premiere, în săli, doar trei „spectatori" : regizorul George Zaharescu, compozito­rul Edy Homan şi scenograful George Doroşenco. — Mă aflu, de data aceasta, la cea de a râncea montare a unei operete originale şi la prima colaborare cu O­­pereta bucureşteanâ, ne-a declarat re­gizorul ieşean George Zaharescu. — Ce probleme deosebite v-a pus a­­ceasta din urmă ? — Mai until una de sugerare a atmos­ferei epocii şi de dozare a lintiţelor de dramatism şi de comedie. Am Intenţio­nat, împreună cu George Doroşenco (cu care lucrez de vreo opt ani), precum şi cu întregul colectiv care a participat la punerea In scenă a acestei operete, să nu ne ancorăm Intr-o reconstituire stric­tă a epocii, ci să ne apropiem de firesc şi de acele sentimente umane care au dominat vremea şi ideile sale (Opereta s-a Inspirat din viaţă şi din creaţia a­­celui pionier al poeziei româneşti care a fost Ienăchiţă Văcărescu). — Cum *-a Integrat muzica în con­cepţia de spectacol 7 *— M-a atras, de la bun început, ma­rea varietate melodică şi larga *a re* cesibilitate — de altfel o condiţie esen­ţială a reuşitei — precum şi glndirea foarte teatrală (în bunul Înţeles al cu­­vintului) a partiturii dramatice. — Ce părere aveţi, maestre Edy Ro­man, despre felul cum prinde viaţă pe­­scenă opereta dv. 7 — Am căutat să ofer din punct de ve­dere muzical o haină nouă unui con­ţinut de idei generos. Şi, spre plăcuta mea surpriză, am găsit traduse în fapt toate gîndurile şi intenţiile mele. Nu este (sper) numai o operetă, ci­­ un spectacol de teatru, în care nici un personaj nu a fost creat în afara ideii dramatice. — o ultimă întrebare pentru scenogra­ful George Doroşenco , ce fel de per­sonalitate aţi intenţionat­­să oferiţi prin intermediul acestui capitol, viitoarei pre­miere . — Una mai sobră, mai serioasă, aş zice. Fără palete, lameuri şi, în general, fără abuzul de recuzită. Nu un decor luxu­riant, ci unul de idei, care să nu abată atenţia spectatorului de la faptul artis­tic, ci să o concentreze asupra sa. Premiera : vineri, 1 octombrie, ora SO. U. A. riLa start, vedetele C­ ircul bucu­reştean Işi invita publi­cul simbătă 11 octombrie, ora. 19.3o, la primu­l spectacol al noii sta­giuni. Premiera de debut se in­titulează „La start, vedetele“ şi reuneşte, intr-un program variat, o serie dintre ce mai apreciaţi artişti ai circului nos­tru. . In regia lui Mircea Gheorghiu vor evolua sub cupolă, printre alţii, trupa Lupaşcu (patine pa­rofile), jonglerie Li­dia şi Ecaterina Dumitrescu, trupa Cir­­neanu (baie), Ioana Iordănescu (într-un număr de inaltă şcoală), Iancu şi Elena Dumitrache (plastică acrobatică), lei a­dresaţi de Stan Aurel,­­ Stănescu (perş), acrobaţii Duo Vasilov, porumbeii dresaţi de Gizela Toth, Duo Panaitescu (echilibristică pe fringhie). Pasajele co­mice vor fi susţinute de Siminică şi Bim­­birică.­­ EVENIMENTUL CINEMATOGRAFIC • Filmul românesc DRUM IN PENUMBRA (regia — Lucian Bratu, ecenariul — Petru Pope­scu, Imaginea — Nicolae Girardi), anunţat de noi în rubrica anterioară, îşi face astăzi Intrarea pe ecrane. • Sub semnătura regizorului Vasill Riaşenko, o pro­ducţie a studioului „A. P. Dovjenko" : ORIZONT A­­BRUPT. In distribuție : Nikolai Timofeev, Boris Hai­der,­berg, Tatiana Koniuhova. • După Mania grandorii, o nouă comedie de Gérard Oury, cu Louis de Funés în rolul principal : MAREA HOINĂREALĂ. Totodată ai un prilej de a-1 revedea pe Bourvil. • Pentru amatorii filmului de suspense recomandăm pelicula — deja prezentată în cadrul Zilelor filmului polonez — AGENTUL NR. 1 de Zbigniew Kuzminski. Pe Interpretul principal îl puteţi vedea în fotografia alăturată. • în încheierea acestei săptămin.1 cinematografice, încă un film de aventuri, semnat de regizorul giaghiar Tainas Fej­er : MISIUNEA LOCOTENENTULUI SIPOS. In rolul titular : Gabor Harsanyi. Imagine din­­filmul mAgentul nr. I“ AVIZIER MUZICAL FILARMONICA • Vineri (S) si stejbătă (7 octombrie), ora 10 in sala mare * Ateneului, concert, simfonic dirijat de Willem Van Otterloo (Olanda). In­­program: Haydn (Simfonia nr. S3 in Sol major), Stra­vinsky (Pulcinella­, sui­ta de balet) si Berlioz (Simfonia fantastică). Interpretează Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu". RADIO • Joi (9 octombrie), orele 20, în studioul de concerte din etr- Nuferilor, are loc con­certul extraordinar de deschidere a stagiunii. Vor participa Orchestra Simfonică, Orchestra de studio, corul mare și corul de copil. Dirijon : Iosif Conta, Carol Lit­vin, Aurel Grigoraş şi Ion Vanica. În program lucrări de George E­­nescu, Gavriil Muslv­es­­cu, Ionel Brătianu, Ioan D. Chirescu, Gheorghe Dumitrescu, Tiberiu O­­iah, Radu Paladi, Li­viu Ionescu, Tudor Jarda şi George Draga. Solişti : Magda Ianculescu, Gheorghe Crăsnaru şi Corneliu Rădulescu. OPERA • Marţi (3 octombrie) ora 19.30 : „Bal mascat", cu Cornel Sta­vru, Nico­­lae Hernea şi Mariana Stoica. • Miercuri (4 octombrie) ora 19 30 : „Romeo şi Julieta", cu Magdalena Popa, A­­m­a 11 o Checiulescu, Gheorghe Cotovelea şi Petre Ciontea. • Du­minică (3 octombrie) ora 11 : „Răpirea din Seral”, cu Valentin Teodorian, Mariane Mi­­rea, Pompei Hârăştea­­nu, Antonio Nicolescu. • Duminică (8 octom­brie) ora 19.30 : „Boe­ma“ cu Antonio Ni­­colescu, Maria Crişan, Viorel Ban şi Eugenia Moldoveanu. Filarmonica din Dresda • Marţi (3) şi miercuri (4 octom­brie), ora 20, In sala Ateneului. Fondată In 1870, această orchestră a devenit, în cursul istoriei sale cen­tenare, un adevărat mesager al înal­tei culturi muzicale a oraşului. încă din 1871 şi 1872 întreprindea turnee la Petersburg, In 1879 la Varșovia, in­­1883 la Amsterdam și în 1909 in America. In stagiunea 1888—1889, Ceaikovski și-a dirijat Simfonia a IV-a, iar Dvorak, Simfonia a V-a. Cu orchestra din Dresda au mai cîn­­tat Brahms, von Bülow, R. Strauss, Rubinstein, Rachmaninov, Sarasate, Kreisler, Thibaud, Casals, Isage. Au­­tonită „Orchestră * a Filarmonicii din­­Dresda“ în 1915, capătă numele de Lhilarmonica din Dresda* în 1924. La numai o lună de la sfesitul celui d­e-al doilea război mondial, Filar- 3 monica și-a reluat activitatea. Con­dusă, Intre 1947 si 1964, de emeritul dirijor-profesor Heinz Bonganz, Fi­larmonica a reuşit să redevină o formaţie de prestigiu internaţional. In prezent, în fruntea acestui colec­tiv se află dirijorul Günter Herbig, director general al ansamblului. In concertul din 3 octombrie, Fi­larmonica din Dresda va cînta : Don AMA Juan de Strauss, Concertul pentru pian de Reiner Kunad (solist­­ Gün­ter Kootz) şi Simfonia I in do mi­nor de Brahms. Iar in concertul din 4 octombrie­­ Maeştrii cîntăreţi de Wagner, Simfonia nr. 8 In si minor de Schubert şi Simfonia nr. 8 în Sol major de Dvorak. Dirijor­s Gün­ter Herbig. fi!lti!!!îl!!!!!!!!!llllî!ll!!îl!il! Vodevilul elementelor (în „DIVERTISMENT") • Joi (5), vluerl (8) și s­unim­ui (7 octom­brie), ora 19.39, la sala Operei române. In 1918, la teatrul de pe Henry Street din cartierul de est al New­ York-ului, Al­win Nikolais punea bazele unei Instituţii Baletul „Nikolais“ (S. U. A.) de dans care avea să aducă elemente noi, de importanţă deose­bită pentru această artă. Baletul prezen­tat de Nikolais soli­cită experienţa senzo­rială a spectatorului. Caracteristica sa este dinamică, realizată prin modelarea noţiu­nilor abstracte de su­net, timp, formă, cu­loare, lumina şi miş­care. Coregrafia nu are o structură linea­ră, aşa Încât, in loc sa se urmărească li­pit unei naraţiuni , realizează o comuni­care directă, plină de poezie şi sensibilitate. Imaginile sugerează publicului o interpre­tare bazată pe asocia­ţii de idei. Ansamblul a între­prins turnee In toată lumea, printre ultime­le sale succese re­­marcîndu-se cel de la Bienala de la Tehe­ran, o lună de spec­tacole cu casa închisă la „Theatre de la Villé" din Paris şi evoluţiile în faţa a 7000 de spec­tatori le Festivalul Cartagina, in Tunisia. In program : ziua I — „Divertisment“, „Scenariu“, „Cort“; ziua a n-* — „ Som­­nyog“, „Preludiu“, „Turn“; ziua a III-a — „Divertisment“, „Cort“, „Turn“, core­grafia, muzica, costu­me şi lumini de Alwin Nikolais. Cu: Llsbeth Eagnotcl, Rob Esposi­to. Bill Groves. Lynn Levine, Suzanne Me Dermaid, Gerald Otte, Anne Marie Eldgway, Gladys Roman, Ja­mes Teeters, Fred Timm, Curs pentru preşcolari cu aptitudini muzicale­ ­­Pentru stimularea şi valorificarea aptitudinilor muzicale ale copiilor, la Liceul de muzică „George Enescu" (str. Lt. Lemnea nr. 30) va funcţiona un curs de preşcolari. In scopul selec­ţionării celor dotaţi, in ziua de 14 octombrie a.c. va avea loc concursul de admitere. înscrierile se primesc la secretariatul liceului pînă in ajunul concursului. O REFLECTOR • Spre sfârşitul acestei luni, un pre­stigios turneu la Bucureşti : „Royal Shakespeare Company“ din Londra. • Un musical pentru tineret, intitulat „Făt Frumos din Dacia". Autori : com­pozitorul H. Mălineanu și libretistul H. Negrin. Premiera 7 Se află în proiectele Teatrului „Ion Vasilescu". • Anda Călugăreanu se pregătește pentru un nou itinerar muzical : va cînta, în cursul acestei luni, In R. D. Germană. • în pregătire la Teatrul T.V. , co­media „Vizită I® Malu* de Paul Everae. „Tripticia“ calităţii - modern, economic, competitiv (Urmare din pag .) m­enta acumulată, de la condiţiile noastre specifice, am considerat că­ este mai eficient să punem accentul pe asimilarea de noi produse — practic, este vorba de familii de pompe — decît pe modernizarea celor existente din fabricaţie (ceea ce nu înseamnă neglijarea acestui aspect, ci analiza­rea cu di­scernămînt a fiecărui caz). Este o cale ce presupune eforturi mai mari d­in primul rînd, un sus­ţinut efort de creaţie tehnică şi apoi o temeinică pregătire tehnico-orga­­nizatorică atît în sectoarele de con­cepţie cit şi în cele productive — însă şi rezultatele sînt superioare. — Cum s-a materializat această orientare ? — L­a modul general, prin dimen­sionarea în perspectivă a activităţii privind înnoirea producţiei. Concret, desigur, prin numeroase acţiuni. Ast­fel, am căutat să optimizăm sub aspect organizatoric sectorul de pro­iectare. Serviciul propriu-zis a fost transformat intr-un centru de pro­iectare, încadrat corespunzător cu ingineri și tehnicieni, inclusiv prin redistribuirea cadrelor existente. La fel am procedat cu atelierul de pro­totipuri — capacitatea sa a sporit cu circa 20 la sută — iar la modelărie, un adevărat punct „cheie“ ; am intro­dus lucrul în două schimburi. — Sunt toate acestea măsuri care, desigur, au înlăturat unele deficiențe, însă exclusiv sub raport organizato­ric. Important este faptul dacă s-a adoptat şi un program menit să asi­gure un ritm rapid de asimilare. — Fără îndoială. Pentru etapa pre­mergătoare omologării noilor familii de pompe s-a întocmit un program de urmărire pe faze, cu responsabi­lităţi şi termene precise. Sunt angre­nate astfel — colaborînd string şi in deplină corelare pentru realizarea la timp a proiectelor, tehnologiilor, SDV-urilor şi a modelelor — centrul de proiectare, serviciul tehnologic, precum şi atelierele de prototipurî­­modelărie. O importanţă sporită a­­cordăm elaborării tehnologiilor, ac­centul căzind pe tipizarea reperelor, ceea ce ne permite fabricaţia de loturi mari, deci mecanizarea opera­ţiilor de formare şi turnare, iar la prelucrări şi montaj, organizarea de linii tehnologice în flux. Nu a fost neglijată nici etapa de introducere propriu-zisă in fabrica­ţie, de „lansare“ a produselor. In acest scop a fost elaborat un grafic de execuţie aflat permanent in aten­ţia serviciilor dispecer şi tehnologic, a secţiilor de producţie. Pentru în­suşirea optimă a fabricaţiei s-a sta­bilit ca noile produse să aibă priori­tate. Iată, aşadar, elementele unei ade­vărate strategii de promovare a nou­tăţii tehnice. Să notăm aici­ totodată să rezultatele o recomandă ca deose­bit ,de eficientă. Ansamblul de mă­suri adoptat a permis ca, ptnă In prezent, lucrările înscrise in pla­nul de asimilare pe 1973 să fie ela­borate in proporţie de peste 70 la sută. De altfel, o mare parte a noi­lor produse vor „debuta“ chiar în cursul acestui trimestru, fapt ce creează condiţii deosebit de favorabile pentru viitorul an. Aşa se explică şi de ce colectivul uzinei şi-a asumat, peste prevederi, sarcina realizării unor noi tipuri de pompe, destinate exportului. E­xperienţa acestu­i fmn, clnd !nc* din primele zile ale lunii ia­nuarie am fost In măsură să livrăm beneficiarilor propusele noas­tre — ne relatează tov. ing. Ştefan Rusu, directorul Fabricii de mobilă Mili­tari — ne-a determinat să aplicăm in continuare sistemul de lucru adoptat, îmbogăţit pe parcurs cu unele ele­mente noi, impuse de practică. — Este vorba de modul de pregă­tire a fabricaţiei viitoare . — Mai exact, de crearea unui de­calaj corespunzător. Astfel, cu cl­­teva zile In urmă, am finalizat pro­gramarea producţiei ce urmează să fie realizată în prima parte a anului viitor. Mîine, va fi lansat in fabri­caţie, la secţia de croit, primul lot al anului ’73. Conform graficului în­tocmit, finisarea produselor respecti­ve va avea loc în primele zile din ianuarie. „ Acest sistem de lucru este pro­priu şi cind vorbim de noile pro­duse . — Da. Cu atît mai mult cu cît din volumul de producţie pe 1973 circa 30 la sută ii reprezintă sortimentele noi. In luna ianuarie, de pildă, vom avea patru premiere. In prezent sint executate prototipurile, firm­înd să aibă loc un dialog între sectorul de concepţie şi secţiile productive (cu participarea unor maiştri şi muncitori de înaltă calificare). Cu acest prilej se vor definitiva tehnologiile de exe­cuţie. — Dar sub aspectul integrării cit mai rapide în ritmul de producţie planificat, ce ne puteţi spune 7 — Atenţia noastră a fost îndrep­tată spre asigurarea unor condiţii optime de activitate la fiecare loc de muncă, ceea ce în ultimă instanţă înseamnă utilizarea deplină a poten­ţialului tehnic şi a timpului de lu­cru. Astfel, programarea făcută ne-a asigurat o judicioasă încărcare a uti­lajelor, în prezent fiind preocupaţi de aplicarea unor măsuri privind perfecţionarea activităţii de întreţi­nere şi reparaţii. Trebuie să subliniez că, în ansam­blul lor, acţiunile la care m-am re­ferit ne vor crea condiţii ca, încă din luna noiembrie a.c., să atingem ritmul de producţie prevăzut pentru primul trimestru al anului viitor, inclusiv In ceea ce priveşte noile produse. .Desigur, realităţile consemnate I* cele două unităţi sunt elocvente prin ele tusele. Preocuparea — Intensă şi eficient materializată — pentru pre­­gătirea noutăţilor anului viitor, atât sub aspectul conceperii propriu-zise, cît şi a tot ceea ce implică fabricaţia, constituie garanţia unor notabile reuşite. De aceea, la final, am sublinia datoria centralelor industriale tutelare de a acorda toată atenţia extinderii acestor experienţe pozitive şi în celelalte unităţi subordonate, cu atît mai mult cu cit se lud­uiesc încă nu puţine note distonante. Rafinamentul şi complexitatea unei arte milenare .în India, dansul a cunoscut, de-a lungul a citorva milenii, o mare dezvoltare şi o impresionantă diver­sificare de forme. Exponenţii săi de astăzi au mers chiar pînă acolo incit au descifrat, pe baza unor texte vechi, inscripţii sau basoreliefuri, noi elemente coregrafice pe care le-au perfecţionat continuu. Dansul este, aici, o disciplină cel mai adesea in­dividuală. El se bazează pe o veri­tabilă ştiinţă, cu o rigoare a teme­lor de-a dreptul impresionantă. Atît Sanjukta Panigrahi — una dintre cele mai cunoscute exponente ale stilu­lui „prissi“ (echilibru ritmic şi o graţioasă flexibilitate, cu o temă mai mult lirică, dezvoltată, în spre final, într-un ritm de-a dreptul ame­ţitor) — cît şi Krishnaveni Laksh­­manan — o Interpretă remarcabilă a stilului „Bharata Natyam" (unul din­tre cele mai vechi dansuri indiene, caracterizat prin dinamism, In care paşii, mişcările, creează In perma­nenţă momente de ritm) au de­monstrat clar deosebita complexitate a coregrafiei tradiţionale indiene, virtuozitatea dansatoarelor creînd, adesea, momente in care interpre­tarea s-a desfăşurat in imediata ve­cinătate a perfecţiunii. Dansul in­dian, prin elementele sale vechi, in­tact păstrate, descinde direct din funcţia sa primară — ritualul ma­gic — prin atmosfera de mister o­­r­ien­tal şi prin hieratismul expresi­ilor, desprinse parcă din străvechile sculpturi hinduse. Mişcările sunt sa­vant ordonate, în combinaţii impre­vizibile şi uneori parcă imposibile, amintind, pe undeva, de misterioasa ştiinţă a anulării clarelor principii fizice, proprii yoginilor. Muzica — în special recitalul la sitar al lui Abdul Halim Jaffer Khan — se situează mai degrabă In peri­metrul melodic oriental decît In cel asiatic, pentatonic. Sitarul — acest ciudat instrument cu 7 corzi princi­pale, 17 ajutătoare şi două cutii de rezonanţă — a demonstrat, sub de­getele lui Jaffer Khan, o mobilitate excepţională reuşind adesea să se substituie vocii omeneşti. Intrebuin­­ţind tehnica polifonică apuseană, ar­tistul indian a introdus in muzica tradiţională indiană un stil nou, nu­mit „Jaffer-Khani Baaj“, constind în folosirea simultană a două corzi şi redarea unor elemente de ecou. „Duetul*­sitar-tanpura (un alt instru­ment tradiţional, de percuţie) dintre Jaffer Khan şi Padmakar Shidhor a constituit o veritabilă surpriză, dezvăluind­, din partea aparent inex­presivului instrument de percuţie, ciudate combinaţii melodice. Remarcabilă prin rafinament şi virtuozitate, evoluţia artiştilor indieni a însemnat nu numai o reuşită de spectacol, ci şi un adevărat act de cultură. Octavian Andronic ANSAMBLUL INDIAN DE MUZICĂ ŞI DANSURI POST-RESTANT poartă, o intrare, un pHm accent Insei15 Pe cartea de vizită a unei localităţi, insti­­tuţ­ii sau organizaţii economice. Dacă cu tofii suntem de acord cu acest lucru, strr­­neşte uimire, faptul că, uneori, o asemenea in­trare mi întruneşte atributele ce­­ le conferim. Nu mai departe decit în centrul Capitalei, la parcajul subteran de la hotelul „Intercontinental“. Sute, mii de mașini, fac apel, zilnic, la unitatea serviee­i pentru spălări, gresări, lucrări meca- nistă de antrenament neutru cascadori... nice etc. din cadrul parcajului, nemaivorbind de acele turisme care beneficiază aici de găz­duire. Ele intră şi ies pe diferite porţi sau mai bine zis rampe de acces. Una dintre ele provoacă, pe bună dreptate, ne­mulţumirea automobiliştilor. Cea de pe str. Tudor Arghezi. Fiindcă numai intrare la service nu este aceasta. I.C.M. R. care execută. In apropiere, lu­crări pe şantierul Teatrului Naţional a găsit de cuviinţă să transforme intrarea In... depozit de materiale — cărămizi, cabluri — iar în urmă cu citeva zile a înălţat şi o „ciimă“ de nisip. Aşa că automobiliştii care au inspiraţia — deloc feri­cita — de a folosi această intrare, trebuie să se transforme in... cascadori pentTM a se feri de cărămizile care zboară, să treacă printr-o balta acumulată din nu se Ştie ce... Izvoare şi care ascunde nu puţine cuie, Iar la ieşire, este In-"“® ie închipuit, cum va arăta maşina — cu grija spălată — după un asemenea traseu pe care este nevoită să-l străbată. Oare I.C.M. 2, insensibilă la repetatele intervenţii ale conducerii parcajului, ţine cu tot dinadinsul ca rampa de acces să devină o rampă de... rezi­duuri .... Un fapt este cert­­ aprovizionarea tehni­­co-materială la în­treprinderea „Indus­tria bumbacului", in ultima vreme, s-a îmbunătăţit conside­rabil. De altfel, şi adunarea generală a reprezentanţilor sa­lariaţilor a subliniat acest aspect. Şi totuşi, destul de des a mai fost a fi In cooperativele agricole de producţie din comunele suburbane (Urmare din pag I) peste 4 800 de elevi au răspuns pre­zent pe ogoare, contribuind, astfel, la stringerea recoltei, care, datorită vremii nefavorabile, se află In In­­tîrziere. S­tringerea recoltei de pe cimp şi din grădini trebuie să continue cu intensitate şi în zilele următoare. In acest sens să fie mobilizate toate forţele co­operatorilor, inclusiv mijloacele de transport. Aceasta se impu­ne cu atit mai mult, cu cit, dacă la Otopeni, Jilava, Glina şi Dudeşti numărul cooperatorilor prezenţi ieri la lucru a fost in raport cu posi­bilităţile cooperativelor respective, la Mogoşoaia au răspuns prezent doar... 8 cooperatori, iar la Dudu numai 29. Chiar la Dobroieşti şi Vîrteju, co­mune cu mare pondere legumicolă, numărul cooperatorilor a fost mic faţă de posibilităţile de care dispun cooperativele şi de necesităţile de sezon. In grădini sunt încă mari can­tităţi de legume care trebuie recol­tate înainte de a cădea bruma. In acelaşi timp, se impune ca şi între­prinderea de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fruc­telor să acorde o atenţie mai mare ridicării produselor recoltate şi sor­tate pentru ca ele să nu se strice pe cimp. Ieri, de exemplu, la C.A.P. O­­topeni au rămas neridicate 5 000 kg roşii sortate şi aşezate în lădiţe, de­oarece delegatul întreprinderii res­pective nu s-a prezentat pentru a le recepţiona. O atenţie sporită trebuie acor­dată şi recoltării porumbului şi eliberării terenurilor de coceni pentru a se putea trece la Semănatul orzului şi pregătirea tere­nurilor pentru recolta anului viitor. Folosirea oricărui moment prielnic, atît pentru recoltat cit şi la însă­mânţat, se impune în mod deosebit în condiţiile specifice de lucru ale acestei toamne. După cum se cere intensificată acţiunea de însilozare a nutreţurilor pentru hrana vitelor pe timpul iernii. Cooperativele care n-au ştiut să folosească vremea fru­moasă de la sfîrşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, printre care Măgurele, Vîrteju şi altele, un­de nu s-au însilozat decît 37 şi, respectiv, 50 la sută din cantităţile planificate, trebuie să ia toate mă­surile pentru ca nutreţurile, care se găsesc din belşug, să fie strinse şi depozitate. Consiliilor de conducere ale coo­perativelor, comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, comi­tetelor de partid le revine sarcina ca în tot cursul lunii octombrie să acţi­oneze intens pentru recuperarea ră­­minerilor în urmă, pentru ca recolta să nu se irosească pe cimp ci să ia drumul locurilor de depozitare şi al pieţelor pentru aprovizionarea popu­laţiei. • „Direcţiile principale ale dez­voltării României in următoarele decenii: îndeplinirea cincinalului In patru ani şi jumătate, condiţie importantă a accelerării progresu­lui economico-social al patriei noastre“ este tema dezbaterii pro­gramată pentru mîine la clubul Întreprinderii „Mătasea populară“ (ora 14.30). Manifestări cu aceeaşi temă sunt programate şi la Uzina -Republica“ (mîine la or­a 15.30), Casa de cultură a sectorului 3 (miercuri 4 oct­om­brie ora 19.39) etc. • La Academia de ştiinţe agri­cole şi silvice va avea loc miercuri 4 octombrie, ora 14.30 o masă ro­­tundă în cadrul căreia va fi abor­dată problema perfecţionării le­gislaţiei în conformitate cu dez­voltarea forţelor şi relaţiilor de producţie din ţara noastră. Va fi dezbătut conţinutul noilor legi apărute în urma Conferinţei­­Na­ţionale a P. C.R. din iulie a.c. • Pentru Joi 9 octombrie,­­ora 19, la Institutul de proiectări con­strucţii este pregătită o dezbatere p­rivind problemele actuale ale educaţiei culturale a tinerilor. La discuţie au fost invitaţi­­membri ai conducerii Muzeului literaturii române. • Mîine ora 18 la Ateneul tine­retului va avea loc un schimb de experienţă privind modul de or­ganizare a expediţiilor ştiinţifice cu elevii. întilnirea este organi­zată de Comitetul U.T.C. din sec­torul 3. • Mîine la ora 13,30 In sala Clubului lucrătorilor sanitari are loc plenara Consiliului municipal al sindicatelor. Va fi analizaţii activitatea politică şi cultural-e­­ducativă de masă desfăşurată de sindicate pentru întărirea discipli­nei In muncă. • Miercuri ora 19, sala de fes­tivităţi a Liceului „Gheorghe La­­zăr“ va găzdui plenara­­consiliu­lui elevilor din municipiul Bucu­reşti. Va fi analizată activitatea desfăşurată in timpul vacanţei de vară a elevilor şi va fi adoptat planul de activitate pentru pul an şcolar. • „Munca politică desfăşurată de organele şi organizaţiile U.T.C. pentru integrarea in procesul de producţie a tinerilor absolvenţi ai şcolilor profesionale, cursurilor de calificare de scurta durată şi prin ucenicie la locul de muncă“ -a constitui obiectul dezbaterilor ple­nare a Comitetului U.T.C. din sec­torul 8 (miercuri 4 octombrie ora 16). Nu se poate ţ­i­i tara... mai este — folosit fi adversativul „in­­să“... Neajunsuri au existat, de pildă, la aprovizionarea sec­ţiilor cu necesarul de petrol, benzină, textolit, materiale e­­lectrice neferoase. Aceste „buturugi mici“ au afectat, nu o dată, întreaga acti­vitate Cauzele ? Este vorba, printre altele, de parcul de mașini „însă"? auto. Intr-o zi lip­­seau accesoriile pen­tru reparat, in alta nu era carburant cici etc. In timpul acesta, se pierdea... timpul. Iată de ce am su­gera celor responsa­bili un „transport" cit mai rapid — dus fi întors — pe di­r­ecția... propriilor re­zerve. O „PATA“ DE... 500 LEI Purtat de roţile maşinilor, varul scurs dintr-o basculantă pe splaiul Independenţei, în dreptul străzii Elie Radu, a determinat murdărirea a sute de metri de străzi. Această „contribuţie” nedorită la curăţenia oraşului se datorează neglijenţei şo­ferului Florea Ene de­­pe maşina nr. 31-B-1306, aparţinînd şantierului­­-C.E.T.-vest al întreprinderii „E­nergoconstrucţia“, care nu a ţinut seama că transportă pastă de var Pentru această faptă, ce contra­vine Deciziei nr. 31/1970 a C.P.M.B., şoferul a fost amendat. Dar pentru efectuarea curăţeniei necesare, cu cisterne, autoperii, s-a făcut o chel­tuială suplimentară de circa 500 lei. Aceşti bani cine-i plăteşte ? W\\W\\\\\\W^^ lucrează aici ? A. POCH REGISTRATURĂ

Next