Informatia Bucureştiului, octombrie 1972 (Anul 20, nr. 5939-5964)
1972-10-02 / nr. 5939
Pag, a 2-a . Testrul „C. I .Nottara“ îşi va deschide .Stagiunea simbolă, 7 septembrie, cu premiera piesei „Stana“, scrisă de N. D. Pârvu şi Ştefan Petruţiu, după o idee de Agârbiceanu. Din distribuţie fac parte Lucia Mureştag, Eugenia Bosipceanu, Ioana Manolescu, Mariana Oprescu, George Buznea, Florin Stroe, Eugenia Marian, Maria Gheorghiu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Ion Popa. Decorurile sunt semnate de aph. Teodora Dinulescu, iar costumele sunt realizate de Maria Bartnovschi. înaintea primului •gong, regizorul Ion Olteanu ne-a spus : — M-am numărat printre primii cititori ai piesei. Am fost deosebit de impresionat de felul cum era scrisă şi mai ales de faptul că, pentru prima dată In dramaturgia românească, apărea corul antic. Deşi dintr-un anume pasaj al piesei reiese că acţiunea se petrece In timpul primului război mondial, ceea ce impresionează In „Stana“ este tragedia urmărilor războiului. Conceptnd spectacolul, am intenţionat nu o localizare, ci o generalizare a ideii. In cadrul acestei viziuni am căutat să prezint „Stana“ ca pe o tragedie plină de forţă şi „scuturată“ de linele Încărcături inutile. Am urmărit să surprind ceea ce constituie eternul, dar şi specificul românesc, să merg, către esenţă. De aceea, şi cadrul scenic va fi, simplu, aproape abstract, iar costumele sunt concepute ca pentru personaje de mit. Vizind maxima, esenţializare, am concentrat şi corul — un fel de „gura satului“, care comentează, participă, intr-un fel sau altul, la acţiune — doar la două personaje statuare. Nu în- tlmplător spectacolul se va derula fără pauză, tocmai pentru a menţine publicul In atmosfera piesei. M. I. ??STANA ii nori» Stroe, Lucia Minajan, George Buznt», la • repetiție cu »Stana* Fote I M. SVAICO • Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste se vor descinde două interesante expoziţii. Astfel, mîine, ora 13.30, la Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, are loc vernisajul celei intitulate „Olandezul, la el acasă şi nu lume”, cuprinzând 74 de capodopere ale picturii olandeze din secolul XVTI. A doua expoziţie — „Tapiseria slovacă* _ va fi găzduită, Inceptnd de miercuri, i octombrie, (vernisajul — la ora 13), de sala Dalie». • O expoziţie de sculptură ne propune — In sălile de expunere ale Ateneului e» artistul clujean Prelată la Jurnalul Galeriilor Benczedi Sándor. Vernisajul a avut loc azi la ■ prinz. • „Mediul e* realitate acUvă* este titlul expozitiei ce se va deschide mîine in foaierul Teatrului de Comedie Alcătuită din desene, fotografii şi... texte-comentariu, originala expoziţie, realizată de studentul Antonio Albiei (anul IV la institutul „N. Grigorescu”), este axată pe studenţierea legăturii organice dintre corpul omenesc şi mediul în care lucreaza omul. Desenele demonstrează, astfel, existenţa unor echivalent dintre părţile corpului omenesc şi mediul ambiant, de la realitatea cotidiană, la peisajul industrial etc. Fotografiile se constituie îndeosebi in aşa-zise „fizionomii* ale diferitelor părţi ala corpului omenesc, în relaţia lor funcţională în mediu. • Trei artişti amatori vor fi prezenţi intr-o expoziţie găzduită la Modern-club. Vernisajul are loc miine, ora I. Expune Liliana ştefănescu şi Marian Pinţoiu — pictură, Dumitru Angelescu — sculptură In lemn. Aceasta este prima expoziţie din seria manifestărilor organizate de cenaclul artiştilor plastici amatori din Capitală, recent constituit. INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI mmancrometi santam in ii tiSpune inimioară, spune!" A m «juna, în sala Operetei, la o »repetiţie de lumini“. Act cu act, tablou cu tablou şi scenă cu scenă, „actorii“ din culise puneau la punct intervenţiile reflectoarelor in desfăşurarea viitoarei premiere, în săli, doar trei „spectatori" : regizorul George Zaharescu, compozitorul Edy Homan şi scenograful George Doroşenco. — Mă aflu, de data aceasta, la cea de a râncea montare a unei operete originale şi la prima colaborare cu Opereta bucureşteanâ, ne-a declarat regizorul ieşean George Zaharescu. — Ce probleme deosebite v-a pus aceasta din urmă ? — Mai until una de sugerare a atmosferei epocii şi de dozare a lintiţelor de dramatism şi de comedie. Am Intenţionat, împreună cu George Doroşenco (cu care lucrez de vreo opt ani), precum şi cu întregul colectiv care a participat la punerea In scenă a acestei operete, să nu ne ancorăm Intr-o reconstituire strictă a epocii, ci să ne apropiem de firesc şi de acele sentimente umane care au dominat vremea şi ideile sale (Opereta s-a Inspirat din viaţă şi din creaţia acelui pionier al poeziei româneşti care a fost Ienăchiţă Văcărescu). — Cum *-a Integrat muzica în concepţia de spectacol 7 *— M-a atras, de la bun început, marea varietate melodică şi larga *a re* cesibilitate — de altfel o condiţie esenţială a reuşitei — precum şi glndirea foarte teatrală (în bunul Înţeles al cuvintului) a partiturii dramatice. — Ce părere aveţi, maestre Edy Roman, despre felul cum prinde viaţă pescenă opereta dv. 7 — Am căutat să ofer din punct de vedere muzical o haină nouă unui conţinut de idei generos. Şi, spre plăcuta mea surpriză, am găsit traduse în fapt toate gîndurile şi intenţiile mele. Nu este (sper) numai o operetă, ci un spectacol de teatru, în care nici un personaj nu a fost creat în afara ideii dramatice. — o ultimă întrebare pentru scenograful George Doroşenco , ce fel de personalitate aţi intenţionatsă oferiţi prin intermediul acestui capitol, viitoarei premiere . — Una mai sobră, mai serioasă, aş zice. Fără palete, lameuri şi, în general, fără abuzul de recuzită. Nu un decor luxuriant, ci unul de idei, care să nu abată atenţia spectatorului de la faptul artistic, ci să o concentreze asupra sa. Premiera : vineri, 1 octombrie, ora SO. U. A. riLa start, vedetele C ircul bucureştean Işi invita publicul simbătă 11 octombrie, ora. 19.3o, la primul spectacol al noii stagiuni. Premiera de debut se intitulează „La start, vedetele“ şi reuneşte, intr-un program variat, o serie dintre ce mai apreciaţi artişti ai circului nostru. . In regia lui Mircea Gheorghiu vor evolua sub cupolă, printre alţii, trupa Lupaşcu (patine parofile), jonglerie Lidia şi Ecaterina Dumitrescu, trupa Cirneanu (baie), Ioana Iordănescu (într-un număr de inaltă şcoală), Iancu şi Elena Dumitrache (plastică acrobatică), lei adresaţi de Stan Aurel, Stănescu (perş), acrobaţii Duo Vasilov, porumbeii dresaţi de Gizela Toth, Duo Panaitescu (echilibristică pe fringhie). Pasajele comice vor fi susţinute de Siminică şi Bimbirică. EVENIMENTUL CINEMATOGRAFIC • Filmul românesc DRUM IN PENUMBRA (regia — Lucian Bratu, ecenariul — Petru Popescu, Imaginea — Nicolae Girardi), anunţat de noi în rubrica anterioară, îşi face astăzi Intrarea pe ecrane. • Sub semnătura regizorului Vasill Riaşenko, o producţie a studioului „A. P. Dovjenko" : ORIZONT ABRUPT. In distribuție : Nikolai Timofeev, Boris Haider,berg, Tatiana Koniuhova. • După Mania grandorii, o nouă comedie de Gérard Oury, cu Louis de Funés în rolul principal : MAREA HOINĂREALĂ. Totodată ai un prilej de a-1 revedea pe Bourvil. • Pentru amatorii filmului de suspense recomandăm pelicula — deja prezentată în cadrul Zilelor filmului polonez — AGENTUL NR. 1 de Zbigniew Kuzminski. Pe Interpretul principal îl puteţi vedea în fotografia alăturată. • în încheierea acestei săptămin.1 cinematografice, încă un film de aventuri, semnat de regizorul giaghiar Tainas Fejer : MISIUNEA LOCOTENENTULUI SIPOS. In rolul titular : Gabor Harsanyi. Imagine dinfilmul mAgentul nr. I“ AVIZIER MUZICAL FILARMONICA • Vineri (S) si stejbătă (7 octombrie), ora 10 in sala mare * Ateneului, concert, simfonic dirijat de Willem Van Otterloo (Olanda). Inprogram: Haydn (Simfonia nr. S3 in Sol major), Stravinsky (Pulcinella, suita de balet) si Berlioz (Simfonia fantastică). Interpretează Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu". RADIO • Joi (9 octombrie), orele 20, în studioul de concerte din etr- Nuferilor, are loc concertul extraordinar de deschidere a stagiunii. Vor participa Orchestra Simfonică, Orchestra de studio, corul mare și corul de copil. Dirijon : Iosif Conta, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Ion Vanica. În program lucrări de George Enescu, Gavriil Muslvescu, Ionel Brătianu, Ioan D. Chirescu, Gheorghe Dumitrescu, Tiberiu Oiah, Radu Paladi, Liviu Ionescu, Tudor Jarda şi George Draga. Solişti : Magda Ianculescu, Gheorghe Crăsnaru şi Corneliu Rădulescu. OPERA • Marţi (3 octombrie) ora 19.30 : „Bal mascat", cu Cornel Stavru, Nicolae Hernea şi Mariana Stoica. • Miercuri (4 octombrie) ora 19 30 : „Romeo şi Julieta", cu Magdalena Popa, Ama 11 o Checiulescu, Gheorghe Cotovelea şi Petre Ciontea. • Duminică (3 octombrie) ora 11 : „Răpirea din Seral”, cu Valentin Teodorian, Mariane Mirea, Pompei Hârăşteanu, Antonio Nicolescu. • Duminică (8 octombrie) ora 19.30 : „Boema“ cu Antonio Nicolescu, Maria Crişan, Viorel Ban şi Eugenia Moldoveanu. Filarmonica din Dresda • Marţi (3) şi miercuri (4 octombrie), ora 20, In sala Ateneului. Fondată In 1870, această orchestră a devenit, în cursul istoriei sale centenare, un adevărat mesager al înaltei culturi muzicale a oraşului. încă din 1871 şi 1872 întreprindea turnee la Petersburg, In 1879 la Varșovia, in1883 la Amsterdam și în 1909 in America. In stagiunea 1888—1889, Ceaikovski și-a dirijat Simfonia a IV-a, iar Dvorak, Simfonia a V-a. Cu orchestra din Dresda au mai cîntat Brahms, von Bülow, R. Strauss, Rubinstein, Rachmaninov, Sarasate, Kreisler, Thibaud, Casals, Isage. Autonită „Orchestră * a Filarmonicii dinDresda“ în 1915, capătă numele de Lhilarmonica din Dresda* în 1924. La numai o lună de la sfesitul celui de-al doilea război mondial, Filar- 3 monica și-a reluat activitatea. Condusă, Intre 1947 si 1964, de emeritul dirijor-profesor Heinz Bonganz, Filarmonica a reuşit să redevină o formaţie de prestigiu internaţional. In prezent, în fruntea acestui colectiv se află dirijorul Günter Herbig, director general al ansamblului. In concertul din 3 octombrie, Filarmonica din Dresda va cînta : Don AMA Juan de Strauss, Concertul pentru pian de Reiner Kunad (solist Günter Kootz) şi Simfonia I in do minor de Brahms. Iar in concertul din 4 octombrie Maeştrii cîntăreţi de Wagner, Simfonia nr. 8 In si minor de Schubert şi Simfonia nr. 8 în Sol major de Dvorak. Dirijors Günter Herbig. fi!lti!!!îl!!!!!!!!!llllî!ll!!îl!il! Vodevilul elementelor (în „DIVERTISMENT") • Joi (5), vluerl (8) și sunimui (7 octombrie), ora 19.39, la sala Operei române. In 1918, la teatrul de pe Henry Street din cartierul de est al New York-ului, Alwin Nikolais punea bazele unei Instituţii Baletul „Nikolais“ (S. U. A.) de dans care avea să aducă elemente noi, de importanţă deosebită pentru această artă. Baletul prezentat de Nikolais solicită experienţa senzorială a spectatorului. Caracteristica sa este dinamică, realizată prin modelarea noţiunilor abstracte de sunet, timp, formă, culoare, lumina şi mişcare. Coregrafia nu are o structură lineară, aşa Încât, in loc sa se urmărească lipit unei naraţiuni , realizează o comunicare directă, plină de poezie şi sensibilitate. Imaginile sugerează publicului o interpretare bazată pe asociaţii de idei. Ansamblul a întreprins turnee In toată lumea, printre ultimele sale succese remarcîndu-se cel de la Bienala de la Teheran, o lună de spectacole cu casa închisă la „Theatre de la Villé" din Paris şi evoluţiile în faţa a 7000 de spectatori le Festivalul Cartagina, in Tunisia. In program : ziua I — „Divertisment“, „Scenariu“, „Cort“; ziua a n-* — „ Somnyog“, „Preludiu“, „Turn“; ziua a III-a — „Divertisment“, „Cort“, „Turn“, coregrafia, muzica, costume şi lumini de Alwin Nikolais. Cu: Llsbeth Eagnotcl, Rob Esposito. Bill Groves. Lynn Levine, Suzanne Me Dermaid, Gerald Otte, Anne Marie Eldgway, Gladys Roman, James Teeters, Fred Timm, Curs pentru preşcolari cu aptitudini muzicale Pentru stimularea şi valorificarea aptitudinilor muzicale ale copiilor, la Liceul de muzică „George Enescu" (str. Lt. Lemnea nr. 30) va funcţiona un curs de preşcolari. In scopul selecţionării celor dotaţi, in ziua de 14 octombrie a.c. va avea loc concursul de admitere. înscrierile se primesc la secretariatul liceului pînă in ajunul concursului. O REFLECTOR • Spre sfârşitul acestei luni, un prestigios turneu la Bucureşti : „Royal Shakespeare Company“ din Londra. • Un musical pentru tineret, intitulat „Făt Frumos din Dacia". Autori : compozitorul H. Mălineanu și libretistul H. Negrin. Premiera 7 Se află în proiectele Teatrului „Ion Vasilescu". • Anda Călugăreanu se pregătește pentru un nou itinerar muzical : va cînta, în cursul acestei luni, In R. D. Germană. • în pregătire la Teatrul T.V. , comedia „Vizită I® Malu* de Paul Everae. „Tripticia“ calităţii - modern, economic, competitiv (Urmare din pag .) menta acumulată, de la condiţiile noastre specifice, am considerat că este mai eficient să punem accentul pe asimilarea de noi produse — practic, este vorba de familii de pompe — decît pe modernizarea celor existente din fabricaţie (ceea ce nu înseamnă neglijarea acestui aspect, ci analizarea cu discernămînt a fiecărui caz). Este o cale ce presupune eforturi mai mari din primul rînd, un susţinut efort de creaţie tehnică şi apoi o temeinică pregătire tehnico-organizatorică atît în sectoarele de concepţie cit şi în cele productive — însă şi rezultatele sînt superioare. — Cum s-a materializat această orientare ? — La modul general, prin dimensionarea în perspectivă a activităţii privind înnoirea producţiei. Concret, desigur, prin numeroase acţiuni. Astfel, am căutat să optimizăm sub aspect organizatoric sectorul de proiectare. Serviciul propriu-zis a fost transformat intr-un centru de proiectare, încadrat corespunzător cu ingineri și tehnicieni, inclusiv prin redistribuirea cadrelor existente. La fel am procedat cu atelierul de prototipuri — capacitatea sa a sporit cu circa 20 la sută — iar la modelărie, un adevărat punct „cheie“ ; am introdus lucrul în două schimburi. — Sunt toate acestea măsuri care, desigur, au înlăturat unele deficiențe, însă exclusiv sub raport organizatoric. Important este faptul dacă s-a adoptat şi un program menit să asigure un ritm rapid de asimilare. — Fără îndoială. Pentru etapa premergătoare omologării noilor familii de pompe s-a întocmit un program de urmărire pe faze, cu responsabilităţi şi termene precise. Sunt angrenate astfel — colaborînd string şi in deplină corelare pentru realizarea la timp a proiectelor, tehnologiilor, SDV-urilor şi a modelelor — centrul de proiectare, serviciul tehnologic, precum şi atelierele de prototipurîmodelărie. O importanţă sporită acordăm elaborării tehnologiilor, accentul căzind pe tipizarea reperelor, ceea ce ne permite fabricaţia de loturi mari, deci mecanizarea operaţiilor de formare şi turnare, iar la prelucrări şi montaj, organizarea de linii tehnologice în flux. Nu a fost neglijată nici etapa de introducere propriu-zisă in fabricaţie, de „lansare“ a produselor. In acest scop a fost elaborat un grafic de execuţie aflat permanent in atenţia serviciilor dispecer şi tehnologic, a secţiilor de producţie. Pentru însuşirea optimă a fabricaţiei s-a stabilit ca noile produse să aibă prioritate. Iată, aşadar, elementele unei adevărate strategii de promovare a noutăţii tehnice. Să notăm aici totodată să rezultatele o recomandă ca deosebit ,de eficientă. Ansamblul de măsuri adoptat a permis ca, ptnă In prezent, lucrările înscrise in planul de asimilare pe 1973 să fie elaborate in proporţie de peste 70 la sută. De altfel, o mare parte a noilor produse vor „debuta“ chiar în cursul acestui trimestru, fapt ce creează condiţii deosebit de favorabile pentru viitorul an. Aşa se explică şi de ce colectivul uzinei şi-a asumat, peste prevederi, sarcina realizării unor noi tipuri de pompe, destinate exportului. Experienţa acestui fmn, clnd !nc* din primele zile ale lunii ianuarie am fost In măsură să livrăm beneficiarilor propusele noastre — ne relatează tov. ing. Ştefan Rusu, directorul Fabricii de mobilă Militari — ne-a determinat să aplicăm in continuare sistemul de lucru adoptat, îmbogăţit pe parcurs cu unele elemente noi, impuse de practică. — Este vorba de modul de pregătire a fabricaţiei viitoare . — Mai exact, de crearea unui decalaj corespunzător. Astfel, cu clteva zile In urmă, am finalizat programarea producţiei ce urmează să fie realizată în prima parte a anului viitor. Mîine, va fi lansat in fabricaţie, la secţia de croit, primul lot al anului ’73. Conform graficului întocmit, finisarea produselor respective va avea loc în primele zile din ianuarie. „ Acest sistem de lucru este propriu şi cind vorbim de noile produse . — Da. Cu atît mai mult cu cît din volumul de producţie pe 1973 circa 30 la sută ii reprezintă sortimentele noi. In luna ianuarie, de pildă, vom avea patru premiere. In prezent sint executate prototipurile, firmînd să aibă loc un dialog între sectorul de concepţie şi secţiile productive (cu participarea unor maiştri şi muncitori de înaltă calificare). Cu acest prilej se vor definitiva tehnologiile de execuţie. — Dar sub aspectul integrării cit mai rapide în ritmul de producţie planificat, ce ne puteţi spune 7 — Atenţia noastră a fost îndreptată spre asigurarea unor condiţii optime de activitate la fiecare loc de muncă, ceea ce în ultimă instanţă înseamnă utilizarea deplină a potenţialului tehnic şi a timpului de lucru. Astfel, programarea făcută ne-a asigurat o judicioasă încărcare a utilajelor, în prezent fiind preocupaţi de aplicarea unor măsuri privind perfecţionarea activităţii de întreţinere şi reparaţii. Trebuie să subliniez că, în ansamblul lor, acţiunile la care m-am referit ne vor crea condiţii ca, încă din luna noiembrie a.c., să atingem ritmul de producţie prevăzut pentru primul trimestru al anului viitor, inclusiv In ceea ce priveşte noile produse. .Desigur, realităţile consemnate I* cele două unităţi sunt elocvente prin ele tusele. Preocuparea — Intensă şi eficient materializată — pentru pregătirea noutăţilor anului viitor, atât sub aspectul conceperii propriu-zise, cît şi a tot ceea ce implică fabricaţia, constituie garanţia unor notabile reuşite. De aceea, la final, am sublinia datoria centralelor industriale tutelare de a acorda toată atenţia extinderii acestor experienţe pozitive şi în celelalte unităţi subordonate, cu atît mai mult cu cit se luduiesc încă nu puţine note distonante. Rafinamentul şi complexitatea unei arte milenare .în India, dansul a cunoscut, de-a lungul a citorva milenii, o mare dezvoltare şi o impresionantă diversificare de forme. Exponenţii săi de astăzi au mers chiar pînă acolo incit au descifrat, pe baza unor texte vechi, inscripţii sau basoreliefuri, noi elemente coregrafice pe care le-au perfecţionat continuu. Dansul este, aici, o disciplină cel mai adesea individuală. El se bazează pe o veritabilă ştiinţă, cu o rigoare a temelor de-a dreptul impresionantă. Atît Sanjukta Panigrahi — una dintre cele mai cunoscute exponente ale stilului „prissi“ (echilibru ritmic şi o graţioasă flexibilitate, cu o temă mai mult lirică, dezvoltată, în spre final, într-un ritm de-a dreptul ameţitor) — cît şi Krishnaveni Lakshmanan — o Interpretă remarcabilă a stilului „Bharata Natyam" (unul dintre cele mai vechi dansuri indiene, caracterizat prin dinamism, In care paşii, mişcările, creează In permanenţă momente de ritm) au demonstrat clar deosebita complexitate a coregrafiei tradiţionale indiene, virtuozitatea dansatoarelor creînd, adesea, momente in care interpretarea s-a desfăşurat in imediata vecinătate a perfecţiunii. Dansul indian, prin elementele sale vechi, intact păstrate, descinde direct din funcţia sa primară — ritualul magic — prin atmosfera de mister oriental şi prin hieratismul expresiilor, desprinse parcă din străvechile sculpturi hinduse. Mişcările sunt savant ordonate, în combinaţii imprevizibile şi uneori parcă imposibile, amintind, pe undeva, de misterioasa ştiinţă a anulării clarelor principii fizice, proprii yoginilor. Muzica — în special recitalul la sitar al lui Abdul Halim Jaffer Khan — se situează mai degrabă In perimetrul melodic oriental decît In cel asiatic, pentatonic. Sitarul — acest ciudat instrument cu 7 corzi principale, 17 ajutătoare şi două cutii de rezonanţă — a demonstrat, sub degetele lui Jaffer Khan, o mobilitate excepţională reuşind adesea să se substituie vocii omeneşti. Intrebuinţind tehnica polifonică apuseană, artistul indian a introdus in muzica tradiţională indiană un stil nou, numit „Jaffer-Khani Baaj“, constind în folosirea simultană a două corzi şi redarea unor elemente de ecou. „Duetul*sitar-tanpura (un alt instrument tradiţional, de percuţie) dintre Jaffer Khan şi Padmakar Shidhor a constituit o veritabilă surpriză, dezvăluind, din partea aparent inexpresivului instrument de percuţie, ciudate combinaţii melodice. Remarcabilă prin rafinament şi virtuozitate, evoluţia artiştilor indieni a însemnat nu numai o reuşită de spectacol, ci şi un adevărat act de cultură. Octavian Andronic ANSAMBLUL INDIAN DE MUZICĂ ŞI DANSURI POST-RESTANT poartă, o intrare, un pHm accent Insei15 Pe cartea de vizită a unei localităţi, instituţii sau organizaţii economice. Dacă cu tofii suntem de acord cu acest lucru, strrneşte uimire, faptul că, uneori, o asemenea intrare mi întruneşte atributele ce le conferim. Nu mai departe decit în centrul Capitalei, la parcajul subteran de la hotelul „Intercontinental“. Sute, mii de mașini, fac apel, zilnic, la unitatea servieei pentru spălări, gresări, lucrări meca- nistă de antrenament neutru cascadori... nice etc. din cadrul parcajului, nemaivorbind de acele turisme care beneficiază aici de găzduire. Ele intră şi ies pe diferite porţi sau mai bine zis rampe de acces. Una dintre ele provoacă, pe bună dreptate, nemulţumirea automobiliştilor. Cea de pe str. Tudor Arghezi. Fiindcă numai intrare la service nu este aceasta. I.C.M. R. care execută. In apropiere, lucrări pe şantierul Teatrului Naţional a găsit de cuviinţă să transforme intrarea In... depozit de materiale — cărămizi, cabluri — iar în urmă cu citeva zile a înălţat şi o „ciimă“ de nisip. Aşa că automobiliştii care au inspiraţia — deloc fericita — de a folosi această intrare, trebuie să se transforme in... cascadori pentTM a se feri de cărămizile care zboară, să treacă printr-o balta acumulată din nu se Ştie ce... Izvoare şi care ascunde nu puţine cuie, Iar la ieşire, este In-"“® ie închipuit, cum va arăta maşina — cu grija spălată — după un asemenea traseu pe care este nevoită să-l străbată. Oare I.C.M. 2, insensibilă la repetatele intervenţii ale conducerii parcajului, ţine cu tot dinadinsul ca rampa de acces să devină o rampă de... reziduuri .... Un fapt este cert aprovizionarea tehnico-materială la întreprinderea „Industria bumbacului", in ultima vreme, s-a îmbunătăţit considerabil. De altfel, şi adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor a subliniat acest aspect. Şi totuşi, destul de des a mai fost a fi In cooperativele agricole de producţie din comunele suburbane (Urmare din pag I) peste 4 800 de elevi au răspuns prezent pe ogoare, contribuind, astfel, la stringerea recoltei, care, datorită vremii nefavorabile, se află In Intîrziere. Stringerea recoltei de pe cimp şi din grădini trebuie să continue cu intensitate şi în zilele următoare. In acest sens să fie mobilizate toate forţele cooperatorilor, inclusiv mijloacele de transport. Aceasta se impune cu atit mai mult, cu cit, dacă la Otopeni, Jilava, Glina şi Dudeşti numărul cooperatorilor prezenţi ieri la lucru a fost in raport cu posibilităţile cooperativelor respective, la Mogoşoaia au răspuns prezent doar... 8 cooperatori, iar la Dudu numai 29. Chiar la Dobroieşti şi Vîrteju, comune cu mare pondere legumicolă, numărul cooperatorilor a fost mic faţă de posibilităţile de care dispun cooperativele şi de necesităţile de sezon. In grădini sunt încă mari cantităţi de legume care trebuie recoltate înainte de a cădea bruma. In acelaşi timp, se impune ca şi întreprinderea de producere, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor să acorde o atenţie mai mare ridicării produselor recoltate şi sortate pentru ca ele să nu se strice pe cimp. Ieri, de exemplu, la C.A.P. Otopeni au rămas neridicate 5 000 kg roşii sortate şi aşezate în lădiţe, deoarece delegatul întreprinderii respective nu s-a prezentat pentru a le recepţiona. O atenţie sporită trebuie acordată şi recoltării porumbului şi eliberării terenurilor de coceni pentru a se putea trece la Semănatul orzului şi pregătirea terenurilor pentru recolta anului viitor. Folosirea oricărui moment prielnic, atît pentru recoltat cit şi la însămânţat, se impune în mod deosebit în condiţiile specifice de lucru ale acestei toamne. După cum se cere intensificată acţiunea de însilozare a nutreţurilor pentru hrana vitelor pe timpul iernii. Cooperativele care n-au ştiut să folosească vremea frumoasă de la sfîrşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, printre care Măgurele, Vîrteju şi altele, unde nu s-au însilozat decît 37 şi, respectiv, 50 la sută din cantităţile planificate, trebuie să ia toate măsurile pentru ca nutreţurile, care se găsesc din belşug, să fie strinse şi depozitate. Consiliilor de conducere ale cooperativelor, comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, comitetelor de partid le revine sarcina ca în tot cursul lunii octombrie să acţioneze intens pentru recuperarea răminerilor în urmă, pentru ca recolta să nu se irosească pe cimp ci să ia drumul locurilor de depozitare şi al pieţelor pentru aprovizionarea populaţiei. • „Direcţiile principale ale dezvoltării României in următoarele decenii: îndeplinirea cincinalului In patru ani şi jumătate, condiţie importantă a accelerării progresului economico-social al patriei noastre“ este tema dezbaterii programată pentru mîine la clubul Întreprinderii „Mătasea populară“ (ora 14.30). Manifestări cu aceeaşi temă sunt programate şi la Uzina -Republica“ (mîine la ora 15.30), Casa de cultură a sectorului 3 (miercuri 4 octombrie ora 19.39) etc. • La Academia de ştiinţe agricole şi silvice va avea loc miercuri 4 octombrie, ora 14.30 o masă rotundă în cadrul căreia va fi abordată problema perfecţionării legislaţiei în conformitate cu dezvoltarea forţelor şi relaţiilor de producţie din ţara noastră. Va fi dezbătut conţinutul noilor legi apărute în urma ConferinţeiNaţionale a P. C.R. din iulie a.c. • Pentru Joi 9 octombrie,ora 19, la Institutul de proiectări construcţii este pregătită o dezbatere privind problemele actuale ale educaţiei culturale a tinerilor. La discuţie au fost invitaţimembri ai conducerii Muzeului literaturii române. • Mîine ora 18 la Ateneul tineretului va avea loc un schimb de experienţă privind modul de organizare a expediţiilor ştiinţifice cu elevii. întilnirea este organizată de Comitetul U.T.C. din sectorul 3. • Mîine la ora 13,30 In sala Clubului lucrătorilor sanitari are loc plenara Consiliului municipal al sindicatelor. Va fi analizaţii activitatea politică şi cultural-educativă de masă desfăşurată de sindicate pentru întărirea disciplinei In muncă. • Miercuri ora 19, sala de festivităţi a Liceului „Gheorghe Lazăr“ va găzdui plenaraconsiliului elevilor din municipiul Bucureşti. Va fi analizată activitatea desfăşurată in timpul vacanţei de vară a elevilor şi va fi adoptat planul de activitate pentru pul an şcolar. • „Munca politică desfăşurată de organele şi organizaţiile U.T.C. pentru integrarea in procesul de producţie a tinerilor absolvenţi ai şcolilor profesionale, cursurilor de calificare de scurta durată şi prin ucenicie la locul de muncă“ -a constitui obiectul dezbaterilor plenare a Comitetului U.T.C. din sectorul 8 (miercuri 4 octombrie ora 16). Nu se poate ţii tara... mai este — folosit fi adversativul „insă“... Neajunsuri au existat, de pildă, la aprovizionarea secţiilor cu necesarul de petrol, benzină, textolit, materiale electrice neferoase. Aceste „buturugi mici“ au afectat, nu o dată, întreaga activitate Cauzele ? Este vorba, printre altele, de parcul de mașini „însă"? auto. Intr-o zi lipseau accesoriile pentru reparat, in alta nu era carburant cici etc. In timpul acesta, se pierdea... timpul. Iată de ce am sugera celor responsabili un „transport" cit mai rapid — dus fi întors — pe direcția... propriilor rezerve. O „PATA“ DE... 500 LEI Purtat de roţile maşinilor, varul scurs dintr-o basculantă pe splaiul Independenţei, în dreptul străzii Elie Radu, a determinat murdărirea a sute de metri de străzi. Această „contribuţie” nedorită la curăţenia oraşului se datorează neglijenţei şoferului Florea Ene depe maşina nr. 31-B-1306, aparţinînd şantierului-C.E.T.-vest al întreprinderii „Energoconstrucţia“, care nu a ţinut seama că transportă pastă de var Pentru această faptă, ce contravine Deciziei nr. 31/1970 a C.P.M.B., şoferul a fost amendat. Dar pentru efectuarea curăţeniei necesare, cu cisterne, autoperii, s-a făcut o cheltuială suplimentară de circa 500 lei. Aceşti bani cine-i plăteşte ? W\\W\\\\\\W^^ lucrează aici ? A. POCH REGISTRATURĂ