Informatia Bucureştiului, noiembrie 1972 (Anul 20, nr. 5965-5990)

1972-11-01 / nr. 5965

Anul XX­­­IMr. 5965 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 1 noiembrie 1972 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA , ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. 11 AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI A fi econom - trăsătură etică a adevăratului gospodar! S­ă închidem cu energie canalele risipei MAI IEFTIN CA METALUL La UZINA DE MECANICA FINA SE desfăşoară o amplă acţiune de infod­isra­ct metalului cu mase plastice. Vixtik J® prezent, prin aplicarea unor studii care au vizat, in principal, modificarea solu­ţiilor constructive şi a tehnologiilor fabricaţie la termostate, manometr© şi termometre industriale, s-a realizat o economie de 17 tone metal. Prin rezul­tatele obţinute, s-au remarcat in mod deosebit tehnologii Stan Vasile, Ion Radu si maistrul Dan Cri­stache. 20 tone fire de bumbac din economii Aplicarea unor eficiente măsuri tehnico­­organizatorice In procesul de producţie a permis colectivului ÎNTREPRINDERII BUMBACARIA ROMANEASCA-JILAVA să înregistreze, de la Începutul anului şi pînă în prezent, importante economii. Astfel, s-au realizat, din materia primă economisită, peste 20 tone de fire de bumbac. De consemnat că prin obţinerea acestor rezultate colectivul fabricii şi-a depăşit cu 8 tone angajamentul aramat pe întregul an î n opt luni ale anului, la uzina „Laromet“ s-au înregistrat 9652 ore învoiri şi absenţe nemoti­vate, care dacă ar fi fost uti­lizate s-ar fi putut realiza 35 tone ţevi de alamă. Care sunt cauzele a­­cestor pierderi ? Am adresat întreba­rea tov. Teodor Bălăuică, inginer şef al uzinei. „ Pierderile care au rezultat ca urmare a nefolosirii judicioase a timpului de lucru şi-au avut sorgin­tea in carenţele la nivel de secţie sau formaţie de lucru, în organiza­rea producţiei, In aprovizionarea de­fectuoasă a locurilor de muncă, In slaba organizare a acţiunilor de în­treţinere şi reparare a utilajelor. — Cunoscînd cauzele, ce măsuri aţi întreprins ? — In primul rind ne-am preocupat de îmbunătăţirea măsurilor organiza­torice. Mă refer în special la asigu­rarea locurilor de muncă cu materii prime şi materiale. Astfel, am ame­najat o platformă pentru depozitarea deşeurilor pentru prelucrare şi a ma­smi­inuiHiHniiuimuimmmimnmmm­mnminnm terților prime, care a condus, pe lin­gă Înlăturarea manipulărilor inutile Şi la aprovizionarea ritmică a locu­rilor de muncă. De asemenea, prin Emil Munteanu (Continuare in pag. a II-ai I Fiecare minut de lucru o avuţie inestimabila iiiinnuwiwnwiînmHHTWfmHnmmnmnHiHimHini Fotografia reprezintă banda de alimentare a cuptoarelor cu piese glazurate din cadrul secţiei de obiecte sanitare, secţie fruntaşă a întreprinderii de produse din ceramică fină pentru construcţii. In ultimul timp, secţia şi-a îmbogăţit gama sorti­mentelor cu încă trei articole sanitare, ceea ce a dus la creşterea solicitărilor din partea beneficiarilor, precum şi la obţinerea unei producţii suplimentare, pe nouă luni, de 225 tone produse. „Scurtcircuite" in consumul de energie electrică PESTE 91,5 MILIOANE KW/H ENERGIE ELECTRICA. Aceasta este economia obţinută, pe trei trimestre care s-au scurs din a­­cest an, pe ansamblul industriei Capitalei. Şi totuşi, realizările ar fi putut fi mult mai mari dacă în această vastă acţiune, în cadrul căreia s-au adoptat eficiente mă­suri tehnico-organizatorice, nu s-ar fi înregistrat şi minusuri la unele unităţi industriale bucureştene. • UZINA DE UTILAJ CHIMIC „GRIVITA ROŞIE" A DEPĂŞIT CONSUMUL PLANIFICAT DE E­­NERGIE ELECTRICA CU 3,9 MI­LIOANE KW/H, IAR UZINA DE POMPE CU 2,4 MILIOANE KW/H, CELE 6,3 MILIOANE KW/H DE ENERGIE ELECTRICA, CONSUM DEPĂȘIT LA ACESTE DOUA U­­ZINE, REPREZINTĂ NU MAI PU­ȚIN DE APROAPE 2 MILIOANE LEI, CARE GREVEAZĂ ASUPRA VOLUMULUI CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE. • Importante depășiri la acest însemnat capitol de cheltuieli de producţie s-au înregistrat şi la u­­zina „Neferal“, fabricile „Ţesători­­ile reunite”, „Filatura de lînă piep­tănată”, „Flamura roşie“, „Flacăra roşie“, „7 Noiembrie“, „13 Decem­brie“ ş.a. RISIPEI TREBUIE SA I SE RĂS­PUNDĂ CU UN NU HOTARIT, DAR PENTRU ACEASTA SUNT­ NECESARE MASURI ENERGICE, APLICATE IN PERMANENTA LA FIECARE LOC DE MUNCA. 5 • IMPORTANŢA TRANSPORTU -­LUI INTERUZINAL ÎN CREŞTEREA $ RITMICITĂŢII PRODUCŢIEI Şl A $ PRODUCTIVITĂŢII este tema unui ^ schimb de experienţă, iniţiat de J, către Consiliul sindicatelor din sec- 0 torul 3, care va avea loc azi ja după amiază la uzina „23 Au- 5­­gust". Vor participa ingineri, teh­­­­nicieni, specialisti in acest dome­­­­­niu de la FMUAB, uzinele „Re- 1­ publica", Uzina de pompe, U­­zina de mecanică fină, Electro- 0 aparataj, Acumulatorul, Neferal. (Vasile Codrea-corespondent) « Trustul de construcţii drumuri, poduri, porturi şi aeroporturi, din Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor a terminat, ieri, sarcina fizică anuală de plan la construcţii şi modernizări de dru­muri naţionale. Se desfăşoară lu­crările de drumuri prevăzute în planul anului 1973. 'A\ r­s­arzar/ar/ar/as Iv I Prestigiu NICOLAE JIANU Am fost şi eu acolo. După un masiv stagiu de anticameră, sunt primit in birou­ directorului. At­mosferă sobră, de lucru intens, directorul se uită la ceas şi eu înţeleg că trebuie să fiu scurt, concis, limpede, să nu risipesc timpul devenit aici avere obşteas­că. Un funcţionar votează atent intr-un registru tot ce spun eu. Vorbesc în numele mai multor ce­tăţeni, cererea mi se pare logică, absolut firească, în spiritul legilor noastre, sînt stăpînit de un sen­timent de încredere şi optimism, nu accept insă că o instituţie sau o întreprindere prestigioasă poate eluda interesele cetăţenilor, rămî­­nind surdă la semnalele lor sau indueîndu-i în eroare. Pe această încredere se sprijină aşezarea so­cietăţii şi nu îngădui nimănui să mi-o clatine. După vreo trei lunî mi se răspunde, prin scrisoare recomandată : „Lucrarea nu se poate executa". Fără explicaţii, fără risipă de vorbe, cei de acolo sunt oameni ai acţiunii, al faptei, nu se încurcă în vorbe. Rămân senin, nu mi pierd încrederea, vor fi existind motive majore, mate­riale, bani, mina de lucru, alte lucrări urgente etc. Dar, iată că încep să apară, iei şi colo, prin ziare, note alarmante, nemulţut­(Continuare în pag. a III-a) Is I\ \s I Is Recent, între­prinderea „Stă­ruinţa“ şi-a mă­rit simţitor capa­citatea de pro­ducţie, prin in­trarea în funcţiune a unor utilaje complexe, de mare randament. Faţă de sistemul de lu­cru utilizat pînă acum, cu ajutorul noilor maşini, a sporit calitatea produselor şi s-a dublat productivi­tatea muncii la operaţiunile de tipărit, ştanţat, biguit, pliat şi nu­mărat ambalaje din carton. In fotografie — unul din noile utilaje De ce preparatele culinare ati conservate prin frig nu răspund întotdeauna cerinţelor gospodinelor ? împreună cu tovarăşele ing. Maria Jilăveanu, inspector şef adjunct, Ele­na Băltărescu, inspector principal, şi dr. Terenţiu Buicescu, Ion Voican, in­spector şef de grupă, din cadrul In­spectoratului general pentru controlul calităţii produselor din municipiul Bucureşti. „Cintarul* şi-a propus si reliefeze cauzele pentru care prepa­ratele culinare conservate prin frig (legume, fructe, diverse mîncăruri), menite să uşureze munca gospodine­lor, au încă o prezenţă ocazională în meniurile zilnice. Cu alte cuvinte de ce aceste mîncăruri nu sunt ceea ce ar trebui de fapt să fie ? întreprinderea producătoare „An­­trefrig", punctul final al investiga­ţiilor noastre, a fost reprezentată de tovarăşii : ing. Nicolae Muşetescu, di­rector, ing. şef Lucian Vasilescu, medic veterinar, şef compartiment C.T.C., Emilia Ionescu şi ing. Aurelia Croveanu, şefa secţiei preparate cu­linare. Pornind de la un ,,răspuns" Râspunzînd unor Întrebări adresate de ziarul nostru, directorul comercial al Romeo Groapă (Continuare în pag. a III-a) 110 hectare plantate cu legume timpurii • După cum ne informează corespon­dentul nostru Marin Costache, in cele două C.A.P. din Chiajna şi Dudu, sunt mobilizate toate forţele pentru termina­rea însăminţatului de toamnă. Au fost Insămînţate, in afara unor mari suprafeţe de grlu, orz şi masă verde, şi 110 hec­tare cu spanac, salată, ridichi, şi alte legume timpurii, destinate aprovizionării pieţelor Capitalei. 10000 de bucureşteni pe ogoarele I.A.S. • Pe ogoarele IAS din judeţul Ilfov mii de bucureşteni continua să ajute la recoltatul porumbului şi al altor culturi de toamnă. Ieri, alături de lucratorii IAS, au participat aproape 19 900 de muncitori, funcţionari, studenţi, elevi care au recoltat porumbul de pe 230 hectare, au despănuşat 16 tone porumb, încăr­când şi transportînd 522 tone. De ase­menea, din grădinile IAS au fost strinse 40 tone de legume. ­ Îmbunătăţirea activităţii Ieri la M.C.I. a avut loc o şedin­ţă de lucru, prezidată de tovară­şul Virgil Trofin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al comerţului interior. La şedinţă au participat reprezentanţi ai tuturor ministerelor, ai U.G.S.R. şi C.S.E.A.L. S-a dezbătut modul In care se apli­că legea nr. 9/1971 privind cantinele­­restaurant. In vederea strictei res­pectări a legii s-au luat o serie de măsuri. Pînă la 15 noiembrie vor fi preluate toate cantinele care, con­form prevederilor legii, trebuie să treacă în administrarea comerțului. Alte măsuri vizează îmbunătăţirea activităţii cantinelor-restaurant emis­ CANTINELOR RESTAURANT tente, începînd cu personalul acesto­­ra şi pînă la diversificarea meniuri­­lor.Pentru realizarea măsurilor stabili­­te s-au format colective centrale de lucru alcătuite din reprezentanți ai M.C.I., U.G.S.R., C.S.E.R.L. și organe­lor locale. • în cartierul Ghencea ICHF șantierul nr. 2 lucrează la insta­larea unui mare canal colector, pe o distanță de 1300 metri. Ci fiarbori sunt în Bucureşti? • La intarbarea din titlu vom primi răspuns la.... primăvară. Deo­camdată ştim ce se va planta In această toamnă • Extinderea scenelor de vegetaţie • 71 000 trandafiri A Verde şi Iarna In ansamblul peisagistic al oraşului nu sunt deloc lipsite de importanţă direcţiile de dezvoltare a vegetaţiei, pe specii, în funcţie nu numai de cerinţele ecologice, dar şi de criterii funcţionale şi estetice Faţă de această necesitate Direcţia de drumuri şi spaţii verzi a iniţiat efectuarea, în această iarnă, a unei statistici care să evidenţieze si­tuaţia existentă, atît pe ansamblu, cit şi pe cartiere. Astfel, la primăvară, realitatea va fi cunoscută, aceasta con­stituind baza de programare a plantări­lor viitoare. Pînă atunci, nu-i lipsit, to­tuşi, de importanţă să aflăm ce şi cît se plantează în toamna 1972. • Anul acesta, numărul (necunoscut Încă) al arborilor, arbuştilor, lianelor, trandafirilor etc. va spori cu 337 797 (de subliniat precizia unităţilor). • De remarcat că, pentru diversifica­rea formelor, volumelor şi a succesiunii de înflorire, pentru amplificarea efec­tului decorativ şi extinderea scenelor de vegetaţie, se vor planta peste 11000 arbori foioşi şi aproape 200 000 arbuşti în boschete şi garduri vii. • Şi iara poate beneficia de un de­cor verde, prin diverse specii de răşi­­noase. Sporul va fi de aproximativ 3000 arbori. • Varietatea ansamblului ftortocol va avea de clştigat prin extinderea plantă­rilor de trandafiri de-a lungul benzilor centrale de pe arterele de circulaţie, in zonele verzi din cartiere şi In parcuri (peste 70 000 numai In această toamnă) selecţionaţi din noile varietăţi reali­zate în pepinierele CPMB. • Ansamblul central al cartierului Drumul Taberei va fi amenajat cu ma­terial dendrologic valoros, după un pro­iect realizat de I.P.B. Alte proiecte vi­zează amenajări şi plantări în noile parcuri: Titan, Tineretului şi Pantelimon II. • 7500 noi arbori de aliniament vor fi sădiţi de-a lungul noilor artere, cum sunt Ion Şulea, Postăvarului, Liviu Rer­breanu, Brăncoveanu, Luică, Metalur­giei, Vitan Bîrzeşti, Rahovei, Prelun­girea Ghencea, A. R. Tineri, 121000 locuri de muncă vă aşteaptă! A­ceşti oameni din primele rânduri Frumosul e simplu Simţul datoriei e cea mai frumoasă dovadă de sănătate a unui suflet — spune undeva N. Iorga. Muncitorul betonist intilnit in una din zilele acestei toamne la locul său de mun­că — poligonul­­ prefabricate panouri mari din beton din cadrul fabricii „Gra­nitul“ — tînărul co­munist Ion Crăcănel «i-a făcut o profesie de credinţă din acest simţ al datoriei de care vorbea marele gînditor. Tînărul cu ochii albaştri, adinei, cu părul blond Incadrîn­­du-i figura hotărîtă, îmi inspiră din pri­mul moment­­ al dis­cuţiei un sentiment de sinceră simpatie, de încredere, nn cel mai propriu sens al cuvintelor. Are o bio­grafie simplă, obiş­nuită, capabilă însă, tocmai prin simplita­te, să poarte cu sine semnificaţii notabile, sensuri majore. Fru­mosul e simplu; viaţa şi munca unui om privite in această u­­nitate inseparabilă nu nia pot fi decit fru­moase. Mihai Bărbulescu (Continuare in pag. a II-a) „Clubul noului angajat“ In programul Casei de cultură a sectorului 8 şi-a făcut debutul — cu succes — o manifestare dedicată ti­nerilor nou angajaţi In întreprinde­rile din sector. „Clubul noului an­gajat“ a fost astfel conceput, încî­t să ofere tinerilor muncitori, tehni­cieni etc. un cadru util schimbului de experienţă pe teme ale activităţii profesionale, de comportare, de dez­voltare a cunoştinţelor. La prima întîlnire au participat peste 180 de salariaţi de la I.I.S. „Dacia“, Uzinele „Griviţa Roşie“, CIUIU, cooperativa „Meseriaşii ciz­mari“. începutul a fost promiţător. Diver­sitatea programului­­ de la confe­siunile lui Ştefan Lungu despre viaţa şi faptele unui Erou al Muncii Socialiste, de la interesanta întilnire cu poetul Ion Crînguleanu pe tema „Poezia tinereţii şi a muncii“, la momentul vesel cu Ciupi Rădulescu şi filmul documentar „Aceşti oa­meni“ — constituie principalul ele­ment de atracţie dar şi de interes. Din acest ultim punct de vedere se cere apreciată dezbaterea condusă de cercetătorul ştiinţific Paul Ca­­ravia („Aportul tineretului la înde­plinirea cincinalului in patru ani şi jumătate“) , o discuţie vie, eficientă despre disciplina muncii în socie­tate, despre dragostea de meserie. Lăudabil, aşadar, modul în care organizatorii au gîndit această pri­mă „şedinţă“, in care au fost as­cultate şi frumoase versuri de Za­­haria Stancu şi Dragoş Vrinceanu I. Hoit !continuare in pag a d­­a) • In interesul facilitării traficului rutier, recent au fost reduse HO restricţii de circulaţie (staţionare, oprire etc.) pe un număr de circa 50 de artere (Colţea, Brezoianu, Nuferilor, Cosmonauţilor, Do­robanţi s.a.) De asemenea, a fost re­luată circulația pe unele străzi (Sta­­vropoleos, Smirdan, Ilfov etc.) interzise, pînă de curînd, accesului autovehicule­lor. in competiţia cu autoturismele a fost uitat un concurent. COPIII! O scrisoare sosită la redacţie ne informa că, lingă blocul 1 din calea Griviţei nr. 212, existau două terenuri unde se jucau copiii. Unul a fost des­fiinţat, pentru a se construi trei — doar trei — garaje particulare. — Unde se vor mai juca aproximativ 2 400 de copii din cele şase blocuri de lo­cuinţe din apropiere? — este întrebarea care considerăm ca ne justifică inter­venţia. lată mai întîi cîteva amănunte: în preajma blocului J. din calea Griviţei se află două terenuri triunghiulare, li­bere, dar nu prea mari, provenite din demolările care au făcut posibilă con­struirea, pe la Începutul deceniului trecut, a actualelor blocuri. Cele două terenuri erau în mod cert folosite şi ca loc de joacă pentru copiii din clă­dirile apropiate. Se pare că pă­rinţii lor, interesaţi de buna gospodărire a blocurilor (mai ales in ultimul an), Liviu Nistor (Continuare in pag. a lll-a) ffu/ef/i? mefeoro/ogfc INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 8 grade. Ma­xima de ieri un aer a fost de 11 grade, iar minima din cursul nopţii da 8 grade. Timpul probabil de mnâine . Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea. Ceață slabă dimi­neața. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă Intre 2 și 4 grade, iar maxima între 19 șî 18 grade. —1 ---------— .. Cursuri pentru pregătirea cadrelor necesare centrelor de calcul electronic La Liceul pentru prelucrarea automată a datelor „Dr. Petru Groza“ s-a deschis un curs pentru pregătirea cadrelor de ajutori de analişti şi ajutori de progra­matori. El se desfăşoară sub egida­­Insti­tutului central pentru sisteme de con­ducere cu mijloace de automatizare. Cursanţii sunt salariaţi ai centrelor ele calcul electronic şi ai întreprinderilor la care este prevăzută introducerea siste­melor de conducere cu mijloace de pre­lucrare automată a datelor. Cursurile vor avea o durată de 5 luni (curs intensiv) şi 7 luni practică în producție. (Ion Vasilescu — corespondent). Excursii la sfirşit de saptamina Oficiul de turism Bucureşti organizea­ză, la sfîrşitul acestei săptămîni, excursii la cabanele de pe Valea Prahovei (Gura Diham, Căminul alpin, Cuibul dorului, Furnica, Poiana stînii, Cota 1500), pentru practicarea sporturilor de iarnă. Pleca­rea, slmbătă (ora 15.15) din Gara de Nord. Duminică dimineaţa se pleacă cu autocarul la Poiana Braşov, Curtea de Argeş — hidrocentrală, Cîmpulung, Rucăr, Bran, Cheia, Vălenii de Munte. La solicitarea unor instituţii sau şcoli, excursiile pot avea şi alte itinerare. REVELION B.T.T. Agenţia Bucureşti a B.T.T. organizează pentru tinerii din Capitali excursii cu petrecerea revelionului In urmitoarele ţâri: R.P. Ungari, perioada 29 XII 197* — 3.1.1973; R.P. Polonă, perioada *7.xn. 197* — 4.1.1973; Urt.B.3., perioada 30 xn.1971 — 8.1.1973; R.S. Cehoslovacă, perioada 21.XII.1972 — 5­1.1973. Înscrieri şi relaţii suplimentare la w*­ d*ul agenţiei din atr. Cosmonauţilor nr. 21­, sectorul 1, telefon W.47.00. Dotări sociale pentru salariaţii I. T. B. Realizarea, în ultima vreme, a câtorva obiective menite să satisfacă diferite ne­cesităţi sociale ale salariaţilor I.T.B.? este relevantă. Printre acestea notăm :­­. construirea şi atribuirea a 370 aparta­mente (anexă la contractul de muncă) , în afara celor două cămine pentru nefa­­m­ili şti, cu 500 de locuri, date în folosinţă anul trecut. De asemenea, capacitatea creşei a fost extinsă cu încă 116 locuri. Este de menţionat şi preocuparea pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire profesională la Grupul şcolar unde, prin extinderea­ localului, numărul de clase a fost dublat. Magazinul cu produse alimentare „Hala Unirii“ atrage zilnic un mare număr de cumpărători. P­rintre instituţiile cărora le revine un rol important în e­­ducaţia patriotică a elevilor se numără şi întreprinderea cinema­tografică a municipiului Bucureşti. O seamă de manifestări cultural-e­ducative cu filmul, realizate în anul şcolar precedent, au demonstrat e­­ficacitatea acestora. De aceea, între­băm conducerea acestei întreprin­deri ce acţiuni şi-a propus să orga­nizeze în sprijinul formării conştiin­ţei socialiste a elevilor ? CU UN ZGOMOT ASURZI­TOR racheta meteorologică străpunge tenebrele nopţii po­lare şi dispare in înălţimi. Pen­tru o clipă, coloana de flăcări inundă cu o lumină puternică spaţiile polare, crestele aisber­gurilor, lanţul căsuţelor cu aco­perişul îngropat sub zăpadă, an­tenele de radio. Spectacolul a­­cesta feeric este familiar pe arhipelagului Franz Josef, si­tuată în spaţiile imense­­ ale oceanului de gheaţă dintre insulele Spitzbergen şi Sever­naia Zemlea. Situată la sudul paralelei 81, la 1000 km de Polul Nord, insu­la Heiss adăposteşte observatorul geofizic cel mai de miază-noapte, insula Heiss, minuscula parcelă a (Continuare I) pag. a IV-a.

Next