Informatia Bucureştiului, februarie 1973 (Anul 20, nr. 6042-6065)

1973-02-01 / nr. 6042

Anul XX­ Nr. 6042 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 februarie 1973 PROLETARI DIN TO­ATE TARILE, BUNTI­T­A ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Zi de zi, la nivelul sarcinilor maximale - imperativ al angajamentului nostru CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE! Schimbul de experienţă al „INFORMAŢIEI“ (II) v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m\w »»« METALUL ŞI EFICIENŢA Prezentînd ieri In­ularul nostru prima par­te a discuţiei organizate pe tema valorificării superioare a metalului, continuăm azi prin a releva contribuţia adusă de către sectoarele de debitare la materializarea optimă a acestei activităţi. Astăzi, la între­prinderea „Flamu­ra roşie" a Intrat in funcţiune o nouă hală de pro­ducţie. Este de re­levat faptul că noua capacitate a fost dată în ex­ploatare — rod al unei colaborări strinse Intre con­structor şi benefi­ciar — cu opţiuni înainte de termen. Se va putea obţi­ne astfel o impor­tantă producţie suplimentară — 750 000 mp ţesă­turi de mătase. Ing. Adrian Călugăreanu­ (Uzina „Metalica“). Concepută ca un avanpost al secţiilor de fabricaţie, la noi „debitarea“ deservea iniţial, prin ateliere distincte, fiecare sector, livrindu-i, în funcţie de specific, materialele „semipregătite“. Sistemul avea, de bună seamă, un avantaj­­ eliminînd operaţia de lung trans­port, se asigura o livrare operativă, „pe fază“. Numai că procedura nu permitea şi o bună utilizare a me­talului, întrucît deseori deseuri de mari dimensiuni — folosibile in com­partimente ce fabricau repere mici — erau irosite. Acesta a fost de fapt motivul care ne-a determinat să adoptăm formula debitării cen­tralizate ; cu alte cuvinte, să înfiin­ţăm un atelier central care să cro­iască repere din acelaşi fond de ma­terial, pentru toate secţiile uzinei. Redacţia: Noua formulă organiza­torică a necesitat şi un nou sistem de lucru ? Ing. Adrian Călugăreanu : Desigur. El a necesitat Introducerea aşa-nu­­mitului plan de croire combinată, prin care se asigură maximum de repere realizabile, dintr-o supra­față dată, indiferent dacă ele sunt destinate unui sector­­sau altuia. De pildă , gindit în cadrul sectorului tehnologic, un asemenea „proiect“ înscrie profilul și numărul pieselor necesare la data calendaristică res­pectivă, specificînd totodată şi even­tualele deşeuri recuperabile. Redacţia : Recuperabile în ce mo­ment ? Ing. Nicolae Chiriac (Uzina „Steaua roşie“): Voi răspunde eu la această întrebare. Uneori imediat — fie di­rect în cadrul uzinei, fie de­­Către alte unităţi industriale. Adesea­ însă, posibilitatea lor de fructificare­ este decalată în timp. De aceea, după ce au fost „catalogate“ într-un album de deşeuri, trebuie să se procedeze la depozitarea lor într-o magaz­ie de materiale aferentă atelierului, şi, numai în momentul apariţiei unei cerinţe, capetele metalice să fie in­troduse în circuitul productiv. Ing. Mircea Ungureanu (Uzina „Timpuri Noi“)­­ Avantajele multiple ale debitării centralizate sesizabile din însuşi gradul de utilizare a me­talului atins la uzina „Metalica“ — 95 la sută — sunt­ diminuarea la maximum a deşeurilor şi derogări­lor, crearea unui decalaj optim în­tre sectoarele primare şi cele pre­lucrătoare... Acesta este şi motivul Roxana Costache-Gîndu Aurel Pavlovici (Continuare In pag. a II-a) O stare caracteristică pentru climatul nostru social este sen­timentul răspunderii, al parti­cipării, exprimat în energie cheltuită, in bucuria de a crea şi a folosi­­deopotrivă roadele muncii. Acesta este, cred, unul din marile cîştiguri ale orin­­duirii noastre şi este firesc să devină una din coordonatele principale ale educaţiei cetăţe­ [propoide] '''«ssaissgggigiggss®*’­'' Surprize ale turiştilor NICOLAE JIANU­ neşti. Astfel apare explicabilă sensibilitatea opiniei publice faţă de nepăsarea, dispreţul, neglijenţa manifestate ici şi colo în legătură cu zestrea noastră obştească. Este de ne­înţeles şi condamnabil, în ace­laşi timp, să uiţi că orice rea­lizare de ordin material sau spiritual este rezultatul unui efort colectiv, este o investiţie cu rosturi adinei şi eu e fina­(Continuare în pag. a ÎI-a) .Milioanele griviţenilor­ la UZINA MECANICA DE MA­TERIAL RULANT „GRIVIŢA RO­ŞIE“ preluarea iniţiativei „Fiecare inginer, tehnician, maistru să reali­zeze in afara sarcinilor de serviciu, un volum de economii echivalent cu nivelul retribuţiei sale anuale“ a re­lansat, la un nivel superior, activi­tatea de asimilare a pieselor de schimb pentru vagoanele de con­strucţie nouă. DIN CELE 135 DE TEME LA A CĂROR REZOLVARE AU FOST ANTRENATE 169 DE CA­­DRE TEHNICE. IN ANUL 1972 AU FOST FINALIZATE 90, CU O EFI­CIENTA ECONOMICA DE 4 MILI­OANE LEI. Iată şi citeva exemple­­ cilindri de amortizori hidraulici, cu­plaje elastice, blocuri amortizoare la traversele dansante, diferite garni­turi de frînă. Numărul temelor fiind in, continuă creștere se preconizează ca anul acesta eficienta lor să de­pășească cifra de 11 milioane lei. Economii mari din... saci mici Faima de bun! gospodari le-au a­­dus-o muncitorilor de la întreprin­derea „INDUSTRIA IUTEI” acţiunea de valorificare a tuturor categoriilor de deşeuri. Atenţia s-a îndreptat­ cu precădere asupra capetelor de pinză rezultate din croirea sacilor. Din resturile rămas® se puteau însă confecţiona saci de dimensiuni mici. Primele mostre au fost prezentate beneficiarilor, iar în urma acceptu­lui lor, s-a trecut la producţia cu­rentă. Dar iniţiativa nu s-a oprit aici. Pentru a înlătura munca ma­nuală, un grup de tehnicieni a pro­iectat şi executat, în­­propriul ate­lier mecanic, o maşină specială de confecţionat saci cu ajutorul căreia s-au valorificat 13 000 kg de capete, din care au fost confecţionaţi 60 000 de saci. Eficienţa 1 Economii în va­loare de 411 000 lei. ECONOMII CARE, LA SFÎRŞITUL ACESTUI AN VOR ÎNSUMA 600 0­10 LEI. Arta nu decit ri se na adevăr" Interlocutor: ANA BLANDIANA — Ce fel de mărturie credeţi că poate depune scriitorul despre vre­mea sa, spre a putea fi considerat drept reprezentativ pentru epoca în care trăieşte 1 — Scriitorul depune, cred eu, a­­cea mărturie, In întregime adevă­rată, capabilă Să reprezinte o epocă nu numai prin evenimentele sale, ci şi prin motivaţiile sale, prin resor­turile ei cele mai intime. Şi, prin aceasta, mărturia lui devine concre­tă, vie, nuanţată, convingătoare. Oricît ar părea de paradoxal, scrii­torul — subiectiv, impresionabil — este inflexibil în judecata ea, pentru că nimic nu, e mai Inflexibil decit legea potrivit căreia arta nu se naş­te decit din adevăr. îmi vine să spun ■ pentru a ît re­prezentativ, scriitorul trebuie să fie cinstit Dar Îmi dau seama că-i prea puţin. Lucrurile sunt mult mai com­plicate, într-un anume sens, repre­zentativ pentru o epocă este scriito­rul care seamănă acelei epoci­­ pen­tru o epocă revoluţionară, unul re­voluţionar; pentru o epocă de luptă, unul luptător. Intr-un alt sens Insă, reprezentativ pentru o epocă este scrii­tori­l care reuşeşte să reprezinte acea epocă In faţa posterităţii. Acest mare scriitor va îi marcat, desigur, de epoca sa­u ca om, ca glnditor, să zi­cem, el este produsul unui prezent cuprins intre două date ; ca atare el va proiecta, fără greş, întot­deauna, a asupra epocii sale, lumina fierbinte a viitorului. Se ştie Insă că nu numai epoca marchează pe scriitor, c! şi scriitorul poate marca epoca sa. Aş «sune chiar, mal ales, trăsăturile feţei moşteni® cu gărtaîîi trăsăturile spiritului Ie moştenim de la marii scriitori. Sîntem marcaţi şi, adesea, chiar creaţi de scriitorii pe care i-ara citit. In ultimele două secole, ale civilizației cărții, în ultimul se­col mai ales, cînd tirajele au atins Ion Butnaru­ (Continuare in pag. a II-*) .W«W.V.WAW.WV,V.VVAW.’.­ La redacţie am primit mai mult® scrisori prin care cetăţenii sesizează lipsa bidoanelor de tablă de S şl­io litri, necesare transportului combustibilului li­chid. In acest sens, adresăm în­trebarea ICRM-Ului Bucureşti şi OCL aTehnometal“, pentru a afla ce masuri au fost luate ca a­­ceste articole, strict necesare In sezonul rece, să se găsească In magazinele de specialitate. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora S, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 6 grade. Maxima de ieri un aer a fost de plus 3 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 7 grade. Timpul probabil de mline . Cerul va fi mai mult noros, favorabil precipitaţiilor. VJnt moderat din sectorul sud-estic. Temperatura minimă va oscila între minus * și a&yuu t R*â*i ut mutau ista » & pis* * «r«4*. ©imîat.«* «i mt* $s»îâ. Consumul de metal a fost redus cu 15 la sută Pentru lămpile fluorescente tu­bulare *de 20 waţi — ne relatează ing. RADU GEORGESCU, şeful ser­viciului tehnic, de la Uzina de ci­nescoape, a fost omologat un nou „balast“, cu secţiune redusă. Rea­lizat la nivelul celor mai exigente solicitări interne și externe, noul „balast“ a fost conceput de ing. Geta Antoniu, din cadrul serviciu­lui tehnic Prin folosirea lui con-­ sum­ul de metal se reduce cu 15 la sută.­ ­ 1 In vederea alegerilor parţiale de deputat d­in Marea Adunare Nationala ADUNARE ELECTORALĂ IN CIRCUMSCRIPŢIA NR. 22 „GIULEŞTI“ In Sala Teatrului Giuleşti sute de cetăţeni din cartierul cu acelaşi nu­me s-au întrunit ieri după amiază în cadrul unei adunări electorale cu to­varăşul Gheorghe Cioară, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., prima­rul general al Capitalei, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circum­scripţia electorală nr. 22 „Giuleşti“ din sectorul 7, pentru alegerile par­ţiale de deputaţi in Marea Adunare Naţională. La această nouă intilnire dintre cetăţeni şi candidatul lor, tovarăşul Gheorghe Cioară, după ce a trecut in revistă realizările obţinute in ulti­mii ani in circumscripţie, în dezvol­tarea sectorului ca şi a Capitalei, a prezentat perspectivele anilor viitori. In continuare, vorbitorul a arătat că propunerile făcute de cetăţeni pentru mai buna gospodărire a cartierului, o­rg­an­iscarea reţ­elei comerciale şi de transport In comun şi altele au fost studiate şi analizate, cu atenţie. Can­didatul a menţionat că la unele din­tre acestea s-au şi găsit soluţii de rezolvare. Alte propuneri urmează a fi analizate şi rezolvate ulterior. Luind cuvîntul, numeroşi cetăţeni participanţi la întîlnire — printre (Continuare în pag. a II-a) Azi, ora 18, in incinta librăriei „M. Eminescu”, din bd. Republicii nr. 5, are loc o întîlnire cu autorii volumului „Sinteze de limba româ­nă", apărut în Editura didactică și pedagogică. Sunt incluse textele ce­lor mai izbutite emisiuni de radio și televiziune. Prezintă acad. Al. Graur. • Cooperativa meşteşugărească „Arta populară" a reuşit, în cursul lunii ianuarie a.c., să producă o cantitate de covoare înnodate şi cu specific românesc, destinată expor­tului, mai mare decit cea stabilită in sarcinile planului maximal. Ca ur­mare au fost livrate,, suplimentar, u­­nor beneficiari din Anglia și Republi­ca Federală a Germaniei, covoare in valoare de 250 000 iei valută. Centre volante de preschimbare buteliilor de aragaz In vederea asigurării unor condiţii mai bune de preschimbare a buteliilor de aragaz, I.L.P.P., a înfiinţat 12 cen­tre volante, la diferite zone ale Capita­lei şi anume : Foişorul de Foc, str. Agricultori, piaţa Vitan, podul Lemaitre, Bariera Vergului, şos. Viilor, bd. Macaralei, piaţa Domnul Tudor, piaţa Puişor, str. Mîntuleasa (la inter­secţia cu şos. Călăraşi), Piaţa Unirii şi podul Basarab. Centrele respective vor intra în funcţiune de azi, 1 februarie, avînd programul intre orele 9—17. Preţul de desfacere al buteliilor la aceste centre este de 12,60 lei. Amintim, totodată, că cele 36 centre fixe ale I.L.P.P. își con­tinuă activitatea între orele 7,30—13 și 15,30—18. a Creaţie tehnică medicală românească premiată La Salonul de invenţii de la Vien­s a fost premiată cu medalia de aur o crec­­ţie tehnică medicală românească* apa­ratul de anestezie portabil. Realizatori: Alexandru Manof, Radu Paraschi­v­escu şi Constantin Niţă. Aparatul poate fi utilizat în orice condiţii, fie în interiorul spitalului, fie în afara acestuia, dato­rită greutăţii lui reduse, care îngăduie o manevrare uşoară. La întreprinderea tehnică medicală s-au realizat pînă acum 20 de aparate de acest fel, la strada Popa Tatu nr. *1983, *« des­chide în cxlrînd, cea de a treia unitara a cooperativei meşteşugăreşti „Deservi­rea“ pentru închirieri de veselă, mate­riale sportive şi de turism. Casa de comenzi Titan Şi Profesor pedagog noţiuni inseparabile . Profesor şi peda­gog... Sunt noţiuni di­ferite, complementare, ori poate una şi ace­eaşi noţiune în ipos­taze diferite, sau, mai degrabă, o simplă pe­reche de sinonime ? — în viaţa cotidiană a şcolii, ne răspunde prof. FELICIA HAICA, director al liceului „Gheorghe Şincai", cred că se face adesea o uşoară diferenţiere între no­ţiunea de profesor şi cea de pedagog, în sensul că primului i se atribuie mai ales o competenţă didactică, priceperea de a trans­mite cunoştinţe, de a „mobila" intelectul, pe cînd celui de al doi­lea i se recunoaşte ca­litatea de educator pro­­priu-zis, care intervine cu tact în rezolvarea problemelor colectivu­lui sau a unor pro­bleme personale, în­­grijindu-se de cultiva­rea însuşirilor şi t­­fisă­­turilor pozitive ale personalităţii integrale a celui educat. Dife­renţierea la care mă refeream o consider ne­­corespunzătoare, arbi­trară, de vreme ce orice profesor trebuia neapărat să fie şi pe­dagog, cu specificarea că ,,reciproca" nu este valabilă, deoarece nu toţi pedagogii sînt sau trebuie să fie profe­sori. A fi însă profe­sor, fără a­i pedagog, consider că este un non-sens. Un profe­sor preocupat numai Leonard Gavriliu (Continuare tn pag. a Il-a) Continuă acţiunea de degajare a arterelor de circulaţie Sun­tem în plină iarnă şi e posibil ca în zilele următoare — o spun şi meteo­rologii — să ningă din nou, motiv pen­tru care activitatea de deblocare a stră­zilor, de evacuare a zăpezii, în primul rînd de pe arterele de mare circulaţie, a continuat intens in cursul după-amie­­zii de ieri, noaptea şi azi dimineaţă. De remarcat că, în afara formaţiilor apar­­ţinînd întreprinderilor specializate, la lucrări au participat zeci de mii de ce­tăţeni. In sectorul 2, de pildă, 7 500 de tineri au degajat­ de zăpadă şoseaua ştefan cel Mare şi şoseaua Colentina. Există însă şi locuri (str. Polizu, bd. Bucureştii Noi — în faţa depoului I.T.B. etc.) unde nu s-a simţit spriji­nul salariaţilor instituţiilor situate în apropiere. în această activitate au existat — aşa cum a rezultat la şedinţa Comandamen­tului de deszăpezire pe Capitală — şi unele cazuri de neutilizare raţională a utilajelor speciale şi a maşinilor de transport. Unele încărcătoare n-au fost folosite în capacitatea normală, deoarece nu li s-a asigurat numărul corespunză­tor de basculante. Maşinile ITA au so­sit la program cu întîrziere. Locurile de descărcare de la podurile Izvor şi Mi­­hai Vodă au fost supraaglomerate, în timp ce spre altele, libere, n-au fost dirijate maşini etc. Comandamentul de deszăpezire a luat măsuri imediate pentru utilizarea com­pletă a tuturor forţelor afectate acţiunii de deszăpezire. S-a remarcat aportul celor 8 noi autoateliere puse la dispo­ziţie pentru efectuarea operativă a re­paraţiilor utilajelor. In acelaşi timp s-au luat măsuri de deblocare a unor artere înguste dar cu mare trafic. Astfel, azi noapte. Intre orele 22.30 şi 4.30, întreaga circulaţie (inclusiv a tramvaielor) a fost suspendată pe calea Călăraşi, pentru a se putea evacua zăpada. S-au numit responsabili, în fiecare sector, care să urmărească graficul de dirijare şi de utilizare a maşinilor. De asemenea, con­tinuă să stea în atenţie evacuarea apei provenite din topirea zăpezii, I.C.A.R. avînd sarcina să acţioneze cu toate mij­loacele, aşa cum a făcut-o, ieri, cu bu­ne rezultate. Totodată, echipe ale IDPR şi ale ser­viciilor specializate de la sectoare au trecut la repararea denivelărilor care­, au apărut pe străzile de pe care zăpada a fost ridicată. O dată cu evacuarea zăpezii de pe ar­terele principale, se desfăşoară deblo­carea cu ajutorul tractoarelor cu plug şi perie, a străzilor din cartiere. Cetăţenii sunt chemaţi să sprijine formaţiile de lucru, curăţînd trotuarele, rigolele, gu­rile de canal. Şi pe bd. Gării de Nord cetăţenii au participat la îndepărtarea zăpezii Prin autodotare de curând au fost date în funcţiune trei standuri pentru probarea instala­ţiilor electrice de la vagoanele UVa — ne spune tovarăşul MARIN IANCU, se­cretarul comitetului de partid de la UMMR „Griviţa Roşie“. Dotarea atelie­rului electric cu aceste standuri, reali­zate prin forţe proprii, va permite creşterea productivităţii muncii, îmbu­nătăţirea calităţii lucrărilor de insta­laţie, contribuind totodată la instruirea teoretică şi practică a viitorilor elec­tricieni. Soluţiile adoptate la realiza­rea lor vor fi extinse şi la alte unităţi cu profil asemănător. In cursul acestei luni la Fabrica de nasturi şi mase plastice au fost asimilate şi introduse in fabricaţia de serie peste 20 sortimente noi — articole de menaj şi accesorii de îm­brăcăminte. In fotografie : aspect din secţia de extrudere. w\\\m\m Interpretări (diferite) ale noţiunii de urgenţă Fără a ne propune o definiţie exactă a noţiunii de urgenţă, vom spune doar că acum, în miez de iarnă, aceasta capătă, în diferite împrejurări, valenţe specifice, de o deosebită acuitate. O instalaţie de încălzire de­fectă, un geam spart, o ţeava fisurată şi alte aseme­nea situaţii, orîcînd posibile, devin, în funcţie de... mercurul termometrului, putentice „probleme“ ce nu su­­portă amînare. De la aceste Imperative, am pornit atunci cind ne-am propus să apelăm la o seamă da servicii de urgenţă, in postura unor cetăţeni aflaţi într-un (ipo­tetic) impas. Valoarea (nescriptică) — Notaţi vă rogi pe strada... este spartă o ţeavă de apă, aşa încît po­leiul... — Sesizarea a fost Înregistrată. Vom trimite imediat o echipă— Am reprodus dialogul de mai sus, tocmai pentru că, în aceste zile, la care gerul şi zăpada au pus în faţa unui serios examen întreprinderile a unui pahar cu apă flNGHEIA NOASTRĂ de specialitate, I.C.A.R.-ul (ca şi ce­lelalte unităţi ale gospodăriei comu­nale a oraşului) şi-a mobilizat ope­rativ forţele, pentru a răspunde ce­rinţelor sporite. Notăm, bunăoară, că duminică, 28 ianuarie, acest colectiv a avut o zi de lucru plină, cu în­tregul efectiv, reuşind, printre al­tele, să remedieze un număr impor­tant de defecţiuni în reţea (pentru a doua zi au rămas cele mai puţine restanţe din ultimii patru ani). De asemenea, pentru a se asigura ne­cesarul de apă al populaţiei, In con­diţiile cînd debitul Dîmboviţei a scă­zut la jumătate, salariaţii I.C.A.R.­­ului au muncit zi şi noapte spre a somesfi«* ssssî reflsit, statiU* de pompare de pe riul Argeş *1 suprasolicitarea surselor subterane. In perioada 27—30 ianuarie, au fost pompate, zilnic, in reţea, cantităţi de apă variind între 873 000 şi 918 500 m.c. Să ne gândim, aşadar, şi la această valoare a paharului cu apă, care nu poate fi exprimată în cifre absolute... Regula e bună, dar ce facem cu excepţiile? — Deci, soba... — Soba, da... — Scoate fuxii, va să zică... — Oho, nu se poate sta în casă ! — Telefonaţi dv. la serviciul pro­ducţie... — Am sunat, nu răspunde nimeni... — Aşteptaţi, vă dăm noi pe ci­neva... a* 3LlJelS.«U itt I? — Grupul 5 ? Soba... — Vă putem ajuta abia mîine. Staţi in frig ? Ce să-i faci ! A venit acum un sobar, dar zice că pînă mîine... Iată o înţelegere a noţiunii de ur­genţă, surprinsă la cooperativa „Con­ (continuare în pag. a Ill-a) ü Din gogoşi — 125000 lei venituri ilicite Prin sentința nr. 4994/1972 a ju­decătoriei sectorului 8, Andrei Bartoș (str. Dr. Felix nr. 10 A) a fost obligat la plata unui impozit de 100 000 lei, asupra bunurilor în valoare de­ 125 000 lei, dobîndite în mod ilicit. Recursul introdus de A.B. a fost respins ca nefon­dat, înainte de a reda discuţia cu A. Bartoş, să vedem cine este el. Cofetar de meserie, a avut gestiu­nea unei unităţi a TLCR 1. In 1971 s-a transferat la o patiserie a cooperativei de consum din co­muna Voluntari. Pe urmă... Dar, mai bine să ne spună singur. (O paranteză­­ cu prilejul vizitei noastre ne-a deschis soţia. Am fost invitaţi cu multă amabilitate! „Sînteţi din partea domnului Vă­­leanu ? Bine că aţi venit. Să ştiţi că mai am citeva butelii de ara­gaz, la mama acasă“. După ce ne-am declarat calitatea, femeia s-a bătut cu mina peste gură şi n-a mai scos un cuvînt). Bartoș încearcă să facă din negru-alb. P. Dinescu Aurel Radu (Continuare In pag. a Ill-a) Africa australă în faza actuală a luptei de eliberare Semnificaţii ale unificării forţelor patriotice din Angola • Succese militare şi politico-diplomatice Unificarea celor două mişcări de eliberare din Angola• Mişcarea Populară pentru Eliberarea Ango­­lei (MiF&AJ. de Apostinhe Neto, și Frontul de Eliberare Națio­nal Angolen (F.L.N.A.), condus de \ MmMmctre 4jl«SÍL8‘HS'äI -

Next