Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)
1973-03-01 / nr. 6066
. I Sub ! I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, CMTI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.B.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XXNr. 6066 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 martie 1973 gs . I semnul I obiectivului I major I CINCINALUL ÎN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE! INIŢIATIVA RODEŞTE BOGAT ÎN ENTUZIASTA ÎNTRECERE BUCUREŞTEANĂ A m păţit astăzi în ultima lună a trimestrului de debut din 1973 — un hotărîtor al cincinalului şi, deopotrivă, a entuziastei întreceri dintre colectivele de muncă bucureştene pentru realizarea cincinalului cu un avans de şase luni. Ca urmare a acţiunilor întreprinse pe linia optimizării activităţii tehnico-economice, „cotele" producţiei înregistrează pretutindeni plusuri semnificative, evidenţiind totodată paşi fermi pe drumul înfăptuirii orientărilor prioritar calitative ale acestei etape, a hotăririlor Conferinţei Organizaţiei municipale de partid. Bilanţul primului trimestru — un bilanţ superior, la toţi Indicatorii, prevederilor maximale de plan , iată sensul major ce reuneşte, după cum o ilustrează şi grupajul nostru, iniţiativa creatoare aflată, zi de zi, in plină ofensivă. Aspecte «semănătoar» celei dlin fotografie se intilnesc nu numai In cartierul Drumul Taberei, ci şi In Titan, Bercen!, bd. Armata Poporului, ca şl In alte zone ale oraşului, unde se Înalţă zeci şi sute de blocuri destinate locuinţelor. Numai în acest an se construiesc în Bucureşti aproape 23500 apartamente. In plus, continuă lucrările la spitalul „Dr. Marinescu“, la Complexul clinic din cartierul Cotroceni cu 1 540 de paturi, se construiesc creşe şi grădiniţe cu peste 4 200 de locuri, localuri de şcoli cu 200 de săli de clasă, o casă de copil şi altele. Peste sarcinile maximale de plan 9 Cincinalul în patru ani şi cinci luni • 10 milioane lei la producţia globală şi 6,5 milioane lei la producţia marfă • Prin autodotare, utilaje în valoare de 2,7 milioane lei acest an, peste sarcinile . .maximale ale planului, produse în valoare de 10 milioane lei la produc-Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Grupului de uzine pentru utilaje şi piese de schimb al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii s-a angajat să realizeze în (Continuare în pag. a Il-a.) „CHEIA“ SUCCESELOR - RITMICITATEA — încă din primele zile ale anului — ne spune tov. ing. Cristian Niculescu, secretar cu probleme economice al COMITETULUI DE PARTID AL SECTORULUI 7 — unităţile noastre industriale au realizat o ritmicitate corespunzătoare în producţie. Evident, este urmarea firească a pregătirii temeinice a fabricaţiei. Au fost, astfel, aduse numeroase îmbunătăţiri tehnologiilor de lucru, iar programarea producţiei s-a făcut mult mai raţional. Eforturile depuse în această direcţie s-au făcut simţite încă din primele două luni ale anului, cînd sarcinile maximale la indicatorul producţiei marfă au fost depăşite cu 11 milioane lei. S-au realizat, suplimentar, însemnate cantităţi de produse deosebit de importante pentru economia naţională — motoare electrice, transformatoare, combine autopropulsate, obiecte sanitare ș.a. Tinerii 121000 locuri de muncă vă aşteaptă! O chemare cu larg ecou şi înaltă îndeplinire a angajamentului asumat de Organizaţia municipală de partid — cincinalul in patru ani şi jumătate — impune ca o condiţie esenţială, asigurarea şi pregătirea forţei de muncă necesară, atît sub aspect numeric cit şi al structurii pe LA UZINA „SEMĂNĂTOAREA-eficienţă meserii. Din studiile făcute în unităţile economice ale Capitalei a rezultat că în perioada 1973—1975, pentru N. Cucul (Continuare in pag. a IV-a) PRIMII PAŞI CONCREŢI SPRE REALIZAREA DEZIDERATULUI: Laboratorul uzinei , laboratorul facultăţii în spatele unei mari uşi metalice, care poartă Inscripţia Laboratorul de maşini agricole, dăm peste prototipul uruitor al unei combine, pusă in funcţiune de un motor electric, prin intermediul unei axe cardanice. Se probează, la turaţii maxime, un reper care, in funcţie de rezultatele obţinute, urmează să fie asimilat de producţia uzinelor, scutindu-ne de import. — Studenţii, profesorii de la Facultatea de mecanică agricolă, unde sunt ? II întreb pe un tehnician. Mi se indică un glasvand. Intru intr-o încăpere, compartimentată la rindu-i, cu ajutorul unor paravane. Mese de lucru, planşete, aparatură. Aici lucrează doi tineri asistenţii Leonard Gavriliu (Continuare in pag. a III-a) Iubitorii de natură MIHAI STOIAN Cu inerente „contradicţii“, Primăvara se apropie... îi simţim revenirea in atmosfera înconjurătoare, dar şi in noi înşine. Parc-am fi mai tineri (cei ceva mai virstnici !), parc-am fi mai copilăroşi (cei totuşi trecuţi peste pragul maturităţii). O dată cu sosirea tulburătorului anotimp, cum e şi timpul mărţişoarelor, poate că n-ar trebui scăpat prilejul de a-i dărui — fiecare — cite un mărţişor care să-i facă nespusă plăcere măcar un puiet» (de ce-o fi !) plantat în curtea proprie. In parcul din apropiere, in vecinătatea şcolii în care învaţă copiii noştri (împreună cu ei, desigur), sau (Continuare in pag. a I!~a) Intrebăni Reţeaua de asistenţă medicală a locuitorilor Capitalei s-a extins, in ultimii ani, in mod substanţial. Spitalele, policlinicile şi dispensarele comasate au lărgit posibilităţile de acces ale pacienţilor la medic, la specialist. Continuă, insă, să se menţină deficitar sistemul asistenţei medicale la domiciliu, mai ales în ceea ce priveşte efectuarea tratamentelor. Ne-am mai adresat Direcţieisanitare a municipiului cu o întrebare privitoare la unele măsuri necesare de îmbunătăţire şi diversificare a modului în care se acordă — pentru copii şi adulţi — asistenţă la domiciliu. Ni s-a răspuns că se studiază toate posibilităţile pentru a rezolva problema asigurării asistenţei medicale la domiciliu. Repetăm Întrebarea cînd va fi el materializat? O picătură de primăvară, o metaforă prinsă pe şnur, o tradiţie cu efigie de simbol ! MĂRŢIŞORUL Chiar dacă iarna ne mai face semne cu degete de gheaţă, zâmbetul de lumină al mărţişorului ne încălzeşte sufletele, adunind în noi pulberi de vis şi de legendă, de stele şi de dor. Spunând „dor", n-am aşternut o rimă facilă a mărţişorului, ci un alt cuvînt tipic românesc, şoptit cu buze de soare... Intîiul de martie, ziua tuturor dorurilor rostite şi nerostite, tuturor urărilor cintate şi nedlrdate. PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, cu început lucrări!« Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Deschizând lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată in unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii in agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la ministere, centrale şi organizaţii economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului; informare cu privire la principalele concluzii asupra activităţii de educaţie fizică şi sport. *■* Lucrările Plenarei Comitetului Centrelor Partidului Comunist Român au fost reluate azi, 1 martie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în conformitate cu ordinea de zi, in şedinţa plenară de dimineaţă au fost expuse informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Informarea Consiliului de Miniştri a fost prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Informarea Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român a fost prezentată de tovarăşul 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Comunist Romăn şi statul român in anul 1972. Prezintă Informări Secretariatul CC şi P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotâririi plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrari participa ca invitaţi : membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid; prim-vicepreşedinţii consiliilor populare judeţene; directori ai centralelor economice; directori şi secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale ; directori ai institutelor de cercetări şi proiectări , directori ai întreprinderilor de comerţ exterior , redactorişefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate şi de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R.: Comisia pentru problemele economice; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi formelor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii ; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară ; Comisia pentru relaţii internaţionale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului in ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central iși continuă lucrările joi, 1 martie. * Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. in vederea examinării şi dezbaterii aprofundate, concrete, a problemelor înscrise pe ordinea de zi — probleme de o deosebită importanţă pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale, pentru dezvoltarea economiei şi ridicarea nivelului de viaţă al celor ce muncesc, pentru realizarea cincinalului inainte de termen , lucrările plenarei au continuat apoi pe comisii, constituite pe următoarele domenii : industria metalurgică; industria construcţiilor de maşini ; industria minieră, petrol, energetică; industria chimică; industria uşoară ; economia forestieră ; agricultură şi industria alimentară ; transporturi ; comerţ exterior; Industria locală. Lucrările se reiau după-amiază in şedinţă plenară .. .Istă principalul caificativ al instalaţiei de automatizare pentru piroliză II — destinată Grupului industrial petrochimia Piteşti — pe care a realizat-o colectivul uzinei .Automatica*. In ciuda dimensiunilor sale impresionante (numai camera de comandă, cu un ansamblu de 54 de panouri, însumează o lungime de 44 metri), ea se remarcă prin înalta precizie şi fineţe a execuţiei, dovedind graduol superior de specializare atins In această tundră sub PREMIERI PE ŢARA, ramuri a Industriei noastre constructoare de maşini. Realizată după un proiect al institutului de proiectări pentru automatizări, instalaţia conduce automat întregul proces tehnologic, efectuind in acelaşi timp şi analiza de calitate a produselor. Clteva date se cer menţionate şi, in egală măsură, reţinute. Aparatura componentă este, in proporţie de $3 la sută, de fabricaţie româneasca, iar modul in care este conceput sistemul de automatizare oferă posibilitatea cuplării la un calculator de proces, . . ha, această dată,. ultimele controaletehnice isunt, efectuate,, instalația urmind să părăsească întreprinderea cu două săptămini mai devreme fața de termenul planificat. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, La ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului afost de minus 2 grade. Maxima de ierita aer a fost da plus 9 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 2 grade. Timpul probabil de mtine ! In următoarele 24 de ore, vreme relativ gAimpati cer variabila viat slab pină la potrivit. Temperatura minimă vg oseiîir între au« I g asiisu* i grade, feu maxima între piu* « gi piu* 1 gr*3«. . PLENARA CONSILIULUI AL FRONTULUI UNITĂŢII Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul . Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii Socialiste in viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicităţii. . Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale , vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc, Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv: — Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tovarăşi : Dumitru Bălan, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila al NATIONAL SOCIALISTE Frontului Unităţii Socialiste, Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militar, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. (Continuare in pag. a IV-a) în căutarea SPECIFICULUI prin magazinele cooperaţiei meşteşugăreşti în comparaţie cu unităţile de desfacere aparţinând întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale, cele aproximativ 40 de magazine ale U.C.M.R. „Confecţii, Încălţăminte, prestări neindustriale“ sunt net avantajate. Datorită centrelor de fabricaţie pe care le au „la îndemină", posibilităţi de a realiza, cu precădere, cerii scurte sau chiar unicate, aceste magazine au toate condiţiile pentru a fi veritabile „staţii-plot" de declanşare a noului şi,implicit, de satisfacere încondiţii superioare, a cerinţelor populaţiei. Acestei idei, acreditată de însăşi conducerea UDMR, am căutat să-i găsim corespondentul fapt,cin magazinele cooperaţiei. De la bun început, ţinem să evidenţiem prezenţa unor unităţi bine aprovizionate, unde se practică un comerţ conform exigenţelor actuale atrăgindu-şi aprecierile cumpărătorilor. In acest sens putem nota magazinele „Marama“ şi „Meşterii făurari“ (str. Gabroveni), „Artizanatul“ (bd. Bălcescu), „Confecţia" (str. Lipscani), „Condurul" (str. Gabroveni) unde fondul de marfă adecvat şi întreaga organizare a activităţii tind către realizarea dezideratului de „magazine-pilot“. Raidul nostru ne-a prilejuit, însă, întîlniri cu numeroase alte unităţi, în care există deficienţe ce aduc prejudicii atît satisfacerii cerinţelor publicului, cît şi firmei cooperaţiei meşteşugăreşti. Consecinţele ? Din sondajul pe care l-am efectuat în 10 magazine de confecţii, galanterie şi încălţăminte, a reieşit că : .1)70 la sută din cai care veniseră să cumpere, nu au găsit ceea ce îşi doreau, în ciuda faptului că rafturile erau doldora de mărfuri ; 2) 10 lă, sută..intrasera. doar că Să se informeze ; S) 10 la sută au reuşit să cumpere ceea ce işi doriseră. Ba magazinul ..Elegant" (str. Şelari fir. 1). aparţinind cooperativei „Sporul" ancheta INFORMAŢIEI cumpărătorii nu puteau fi satisfăcuţi datorită absenţei numărului sau taliei solicitate, a modelului sau coloritului, sau chiar absenţei totale a unor mărfuri. De pildă, Gh. Savu, lăcătuş mecanic la Uzinele „23 August“ ne relata că doreşte o canadiană cu nasturi bombaţi. i s-au oferit, mai înutii, canadiene cu alt tip de nasturi, iar apoi cu nasturi bombaţi, dar şi cu... glugă. Deşi erau confecţionate din materiale plăcute ca aspect pardesiere sport nu erau solicitate deoarece cooperativa a „uitat" să producă gările detalii şi numere necesare. Gestionarul unităţii, Florică Stepan, ne oferea o curioasă soluţie : „Pentru cumpărătorii cu talia I, există centre de comandă ! Şi cei de acolo trebuie să aibă ce face ." în consecinţă, respectivul magazin de prezentare şi desfacere arată o magazie în care sunt stopate, printre altele, 600 canadiene şi alte, mărfuri în valoare de circa 5 miloa de lei. Ia timp ce, pentru întreg sezonul de iarnă, cumpărătorii nu au avut la dispoziţie, aici, decit vreo 60 paltoane. Dezasortările şi-au impus nota dominantă şi în alte unităţi. Astfel, din magazinul de confecţii, galanterie, Încălţăminte (str. şelari nr. 30) existau nuimai cearșafuri^plic, care, însă, lip- Eugen Eftimiu Liviu Nistor-Livescu (Continuare in pag. a III-a) Ziarele de dimineaţă publică Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la plenara C. C. al P. C. J. Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Fructuos schimb de experienţă intre gospodari în localul Şcolii generale nr. 49 a avut loc un rodnic schimb de experienţă , între comitetele de cetăţeni din circumscripţiile electorale ale sectorului 3 nr. 33 şi 102 La întîlnire au participat şi reprezentanţi ai altor circumscripţii din raza sectorului 3 , 28, 100, 32. Cu acest prilej au fost expuse metodele folosite în antrenarea unui număr cit mai mare de cetăţeni pentru înfrumuseţarea străzilor, întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, instaurarea unui climat de bună vecinătate şi înţelegere, de colectare a fierului vechi şi a maculaturii, curățenia şi estetica cartierelor. O recidivă a cazului „R-R"? Acum doi ani, cazul „R-R“ a avut un efect exploziv in Anglia. Era firesc ca pericolul unui iminent faliment al firmei „Rolls- Royce" să stirnească multe emoţii: implicaţiile economice se anunţau din cele mai grave...dar se iscate & ehtsHm* ie prtttigm. 4*00» rece — așa cum scrisese ziarul «Evening News’ — „Rolls-Royce“ este drapelul britanic deghizat in emblemă comercială". Astăzi a-■eastă emblemă — o statuetă a Anton Celoru few. «.qm l\ CAR. Pf l\ IMUIPMXDtPM D! INSTALATII MONTAJ Preţul lipsei de răspunderepeste 450000 lei .„Instanța a fixat. In celedin urmă, un nou termen de judecată. Inculpatul ceruse expertului să facă citeva precizări suplimen-, tare. Asistăm la una dintre ședințele de judecată ale procesului infractorului Constantin Istriţeanu (str. Vigoniei nr. 4), fost contabil al Casei de ajutor reciproc din cadrul întreprinderii dle instalaţii-montaj Bucureşti. Ascultasem, din nou, depoziţii de martori, intervenţii ale apărării... .Povestea a început în urmă cu ani, carii prin 1964, Cînd inculpatul de azi a fost ales în funcţia de contabil al respectivei CAR. Fiindcă, tot de la acea dată, Istriţeanu a declanşat o operaţie de proporţii, concretizată într-un prejudiciu de sute de mii de lei. Sustrageri după sustrageri, falsuri după falsuri, înşelătorii după înşelătorii. Nu intenţionăm să descriem, „particularităţile“ manoperelor folosite de delapidator. Pentru că, în afara farteziei sale Infracţionale, Istriţeanu a beneficiat, în lunga sa „carieră“, de o împrejurare esenţială : neglijenţa celor ce aveau obligaţia de a veghea asupra integrităţii fondurilor comune ale salariaţilor, încălcarea repetată a disciplinei financiare. Printre altele, de pildă, fostul contabil ajunsese şi... casier, cumul care, în afară de caracterul său ilegal, era şi extrem de productiv. Iată un singur exemplu, în acest sens, cel al zilei de 29 februarie 1869, cînd, printr-o trăsătură de condei (a se citi fals grosolan), o sumă de 8 000 lei se metamorfozează în 18 000. Diferenţa ? A luat, ca atitea alte zeci şi zeci de mii de Iei, aceeaşi Val. Voiculescu . jIesaPmim in pag. a II-a)