Informatia Bucureştiului, martie 1973 (Anul 20, nr. 6066-6092)

1973-03-01 / nr. 6066

. I Sub ! I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, CMTI-VA ! INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.B.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX­­Nr. 6066 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 martie 1973 gs . I semnul­­ I obiectivului­­ I major I CINCINALUL ÎN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE! INIŢIATIVA RODEŞTE BOGAT ÎN ENTUZIASTA ÎNTRECERE BUCUREŞTEANĂ A­ m păţit astăzi în ultima lună a trimestrului de debut din 1973 — un hotărîtor al cincinalului şi, deopotrivă, a­ entuziastei întreceri dintre colectivele de muncă bucureştene pentru reali­zarea cincinalului cu un avans de şase luni. Ca urmare a acţiunilor întreprinse pe linia optimizării activităţii tehnico-economice, „cotele" producţiei înregistrează pretutindeni plusuri sem­nificative, evidenţiind totodată paşi fermi pe drumul înfăptuirii orientărilor prioritar calitative ale acestei etape, a hotăririlor Conferinţei Organizaţiei municipale de partid. Bilanţul primului trimestru — un bilanţ superior, la toţi Indicatorii, prevederilor maximale de plan , iată sensul major ce reuneşte, după cum o ilustrează şi grupajul nostru, iniţiativa creatoare aflată,­ zi de zi, in plină ofensivă. Aspecte «semănătoar» celei dlin fotografie se intilnesc nu numai In cartierul Drumul Tabe­rei, ci şi In Titan, Ber­cen!, bd. Armata Po­porului, ca şl In alte zone ale oraşului, unde se Înalţă zeci şi sute de blocuri destinate locu­inţelor. Numai în acest an se construiesc în Bucureşti aproape 23500 apartamente. In plus, continuă lucrările la spitalul „Dr. Marines­­­cu“, la Complexul cli­nic din cartierul Cotro­­ceni cu 1 540 de paturi, se construiesc creşe şi grădiniţe cu peste 4 200 de locuri, localuri de şcoli cu 200 de săli de clasă, o casă de copil şi altele. Peste sarcinile maximale de plan 9 Cincinalul în patru ani şi cinci luni • 10 milioane lei la producţia globală şi 6,5 milioane lei la producţia marfă • Prin autodotare, utilaje în valoare de 2,7 milioane lei acest an, peste sarcinile . .maxi­male ale planului, produse în va­loare de 10 milioane lei la produc-Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al Grupului de uzine pentru utilaje şi piese de schimb al Ministerului Economiei Forestie­re şi Materialelor de Construcţii s-a angajat să realizeze în (Continuare în pag. a Il-­a.) „CHEIA“ SUCCESELOR - RITMICITATEA — încă din primele zile ale anu­lui — ne spune tov. ing. Cristian Niculescu, secretar cu probleme eco­nomice al COMITETULUI DE PAR­TID AL SECTORULUI 7 — unităţi­le noastre industriale au realizat­ o ritmicitate corespunzătoare în pro­ducţie. Evident, este urmarea fireas­că a pregătirii temeinice a fabrica­ţiei. Au fost, astfel, aduse numeroa­se îmbunătăţiri tehnologiilor de lucru, iar programarea producţiei s-a făcut mult mai raţional. Eforturile depuse în această direcţie s-au fă­cut simţite încă din primele două luni ale anului, cînd sarcinile maxi­male la indicatorul producţiei mar­fă au fost depăşite cu 11 milioane lei. S-au realizat, suplimentar, în­semnate cantităţi de produse deose­bit de importante pentru economia naţională — motoare electrice, trans­formatoare, combine autopropulsate, obiecte sanitare ș.a. Tinerii 121000 locuri de muncă vă aşteaptă! O chemare cu larg ecou şi înaltă îndeplinire a angajamentului asu­mat de Organizaţia municipală de partid — cincinalul in patru ani şi jumătate — impune ca o condiţie esenţială, asigurarea şi pregătirea forţei de muncă necesară, atît sub aspect numeric cit şi al structurii pe LA UZINA „SEMĂNĂTOAREA-eficienţă meserii. Din studiile făcute în unită­ţile economice ale Capitalei a rezul­tat că în perioada 1973—1975, pentru N. Cucul (Continuare in pag. a IV-a) PRIMII PAŞI CONCREŢI SPRE REALIZAREA DEZIDERATULUI: Laboratorul uzinei , laboratorul facultăţii în spatele unei mari uşi metalice, care poartă Inscripţia Laboratorul de maşini agricole, dăm peste prototipul urui­tor al unei combine, pusă in funcţiune de un motor electric, prin­ intermediul unei axe cardanice. Se probează, la turaţii maxime, un re­per care, in funcţie de rezultatele obţinute, urmează să fie asimilat de producţia uzinelor, scutindu-ne de import. — Studenţii, profesorii de la Fa­cultatea de mecanică agricolă, unde sunt ? II întreb pe un tehnician. Mi se indică un glasvand. Intru in­tr-o încăpere, compartimentată la rindu-i, cu ajutorul unor paravane. Mese de lucru, planşete, aparatură. Aici lucrează doi tineri­­ asistenţii Leonard Gavriliu (Continuare in pag. a III-a) Iubitorii de natură MIHAI STOIAN Cu inerente „contradicţii“, Primăvara se apropie... îi sim­ţim revenirea in atmosfera în­conjurătoare, dar şi in noi în­şine. Parc-am fi mai tineri (cei ceva mai virstnici !), parc-am fi mai copilăroşi (cei totuşi trecuţi peste pragul ma­turităţii). O dată cu sosirea tulburătorului anotimp, cum e şi timpul mărţişoarelor, poate că n-ar trebui scăpat prilejul de a-i dărui — fiecare — cite un mărţişor care să-i facă ne­spusă plăcere­­ măcar un pu­iet» (de ce-o fi !) plantat în curtea proprie. In parcul din apropiere, in vecinătatea şco­lii în care învaţă copiii noştri (împreună cu ei, desigur), sau (Continuare in pag. a I!~a) I­­­­­ntre­băni Reţeaua de asistenţă medicală a locuitorilor Capitalei s-a extins, in ultimii ani, in mod substanţial. Spi­talele, policlinicile şi dispensarele comasate au lărgit posibilităţile de acces ale pacienţilor la medic, la spe­cialist. Continuă, insă, să se menţi­nă deficitar sistemul asistenţei me­dicale la domiciliu, mai ales în ceea ce priveşte efectuarea tratamentelor. Ne-am mai adresat Direcţiei­­sanita­re a municipiului cu o întrebare pri­vitoare la unele măsuri necesare de îmbunătăţire şi diversificare a mo­dului în care se acordă — pentru copii şi adulţi — asistenţă la do­miciliu. Ni s-a răspuns că se studia­ză toate posibilităţile pentru a re­zolva problema asigurării asistenţei medicale la domiciliu. Repetăm În­trebarea­­ cînd va fi el materializat? O picătură de primăvară, o me­taforă prinsă pe şnur, o tradiţie cu efigie de sim­bol ! MĂRŢIŞO­RUL Chiar dacă iarna ne mai face semne cu degete de ghea­ţă, zâmbetul de lumină al mărţi­şorului ne încăl­zeşte sufletele, a­­dunind în noi pulberi de vis şi de legendă, de stele şi de dor. Spunând „dor", n-am aşternut o rimă facilă a mărţişorului, ci un alt cuvînt ti­pic românesc, şop­tit cu buze de soare... Intîiul de martie, ziua tu­turor dorurilor rostite şi neros­tite, tuturor ură­rilor cintate şi nedlrdate. PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, cu început lucrări!« Ple­narei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Deschizând lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus urmă­toarea ordine de zi, care a fost adoptată in unanimi­tate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări­­ Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organi­zarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Fi­nanciar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţio­narea Consiliului pentru problemele organizării econo­­mico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locu­inţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raportu­rilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţirea or­ganizării şi retribuirii muncii in agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de con­ducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la mi­nistere, centrale şi organizaţii economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea con­tinuă a educaţiei fizice şi sportului; informare cu pri­vire la principalele concluzii asupra activităţii de edu­caţie fizică şi sport. *■­­* Lucrările Plenarei Comitetului Centrel­or Partidului Comunist Român au fost reluate azi, 1 martie, sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în conformitate cu ordinea de zi, in şedinţa plenară de dimineaţă au fost expuse informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Informarea Consiliului de Miniştri a fost prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri. Informarea Secretariatului Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român a fost prezentată de tovarăşul 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Comunist Romăn şi statul român in anul 1972. Prezintă Informări Secretariatul CC şi P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotâririi plenarei din noiembrie 1972, recon­firmată şi de actuala plenară, la lucrari participa ca invitaţi : membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid; prim-vice­­preşedinţii consiliilor populare judeţene; directori ai centralelor economice; directori şi secretari ai comi­tetelor de partid din mari întreprinderi industriale ; di­rectori ai institutelor de cercetări şi proiectări , direc­tori ai întreprinderilor de comerţ exterior , redactori­­şefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate şi de următoarele comisii permanente ale Co­mitetului Central al P.C.R.: Comisia pentru problemele economice; Comisia pentru problemele muncii orga­nizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi for­melor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii ; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară ; Comisia pentru re­laţii internaţionale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul­ Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea so­cialismului in ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central iși continuă lucrările joi, 1 martie. * Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. in vederea examinării şi dezbaterii aprofundate, con­crete, a problemelor înscrise pe ordinea de zi — pro­bleme de o deosebită importanţă pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale, pentru dezvoltarea economiei şi ridicarea nivelului de viaţă al celor ce muncesc, pentru realizarea cinci­nalului inainte de termen , lucrările plenarei au con­tinuat apoi pe comisii, constituite pe următoarele dome­nii : industria metalurgică; industria construcţiilor de maşini ; industria minieră, petrol, energetică; industria chimică; industria uşoară ; economia forestieră ; agri­cultură şi industria alimentară ; transporturi ; comerţ exterior; Industria locală. Lucrările se reiau după-amiază in şedinţă plenară­ .. .Istă principalul ca­­ificativ al instalaţiei de automatizare pen­tru piroliză II — des­tinată Grupului in­dustrial petrochimia Piteşti — pe care a realizat-o colectivul u­­zinei .Automatica*. In ciuda dimensiunilor sale impresionante (nu­mai camera de coman­dă, cu un ansamblu de 54 de panouri, însu­mează o lungime de 44 metri), ea se remarcă prin înalta precizie şi fineţe a execuţiei, do­vedind graduol superior­ de specializare atins In această tundră sub­ PREMIERI PE ŢARA­, ramuri a Industriei noastre constructoare de maşini. Realizată după un proiect al institutului de proiectări pentru au­tomatizări, instalaţia conduce automat în­tregul proces tehnolo­gic, efectuind in ace­laşi timp şi analiza de calitate a produselor. Clteva date se cer men­ţionate şi, in egală măsură, reţinute. A­­paratura componentă este, in proporţie de $3 la sută, de fabrica­ţie româneasca, iar modul in care este conceput sistemul de automatizare oferă po­sibilitatea cuplării la un calculator de pro­ces, . . ha, această­ dată,. ul­timele controale­­teh­nice isunt, efectuate,, in­stalația urmind să pă­răsească întreprinde­rea cu două săptă­­mini mai devreme fața de termenul planifi­cat. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, La ora 8, in Bucuresti, tempe­ratura aerului a­­fost de minus 2 grade. Maxima de ieri­ta aer a fost da plus 9 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 2 grade. Timpul probabil de mtine ! In următoarele 24 de ore, vreme relativ gAimpati cer variabila­­ viat slab pină la potrivit. Temperatura minimă vg oseiîir între au« I g asiisu* i grade, feu maxima între piu* « gi piu* 1 gr*3«. . PLENARA CONSILIULUI AL FRONTULUI UNITĂŢII Miercuri, 28 februarie 1973, a avut­ loc plenara Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul . Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Na­ţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea ac­tivităţii şi creşterea rolului consi­liilor Frontului Unităţii Socialiste in­ viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată­ pu­blicităţii. . Plenara a­ aprobat cererile de a­­derare la Frontul Unităţii Socia­liste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei genera­le , vînătorilor şi pescarilor spor­tivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc, Frontul Unităţii Socia­liste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa­ Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv: — Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii to­varăşi : Dumitru Bălan, preşedinte­le Consiliului Judeţean Brăila al NATIONAL SOCIALISTE Frontului Unităţii Socialiste, Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului ju­deţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşe­dintele Consiliului judeţean Mehe­dinţi al Frontului Unităţii Socia­liste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militar, preşedintele Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român al U­­niunii Interparlamentare. (Continuare in pag. a IV-a) în căutarea SPECIFICULUI prin magazinele cooperaţiei meşteşugăreşti în comparaţie cu unităţile de des­facere aparţinând întreprinderilor şi or­ganizaţiilor comerciale, cele aproxima­tiv 40 de magazine ale U.C.M.R. „Con­fecţii, Încălţăminte, prestări neindustri­­­ale“ sunt net avantajate. Datorită cen­trelor de fabricaţie pe care le au „la îndemină", posibilităţi­ de a­­ realiza, cu precădere, cerii scurte sau chiar uni­cate, aceste magazine au toate condi­ţiile pentru a fi veritabile „staţii-plot" de declanşare a noului şi,­­implicit, de satisfacere în­­condiţii­ superioare, a ce­rinţelor populaţiei. Acestei idei, acredi­tată de însăşi conducerea UDMR, am căutat să-i găsim corespondentul fapt­,c­in magazinele cooperaţiei. De la bun început, ţinem să eviden­ţiem prezenţa unor unităţi bine aprovi­zionate, unde se practică un comerţ conform exigenţelor actuale atrăgindu-şi aprecierile cumpărătorilor. In acest sens putem nota magazinele „Marama“ şi „Meşterii făurari“ (str. Gabroveni), „Ar­tizanatul“ (bd. Bălcescu), „Confecţia" (str. Lipscani), „Condurul" (str. Gabro­veni) unde fondul de marfă adecvat şi întreaga organizare a activităţii tind către realizarea dezideratului de „ma­­gazine-pilot“. Raidul nostru ne-a prile­juit, însă, întîlniri cu numeroase alte unităţi, în care există deficienţe ce aduc prejudicii atît satisfacerii cerinţelor pu­blicului, cît şi firmei cooperaţiei meşte­şugăreşti. Consecinţele ? Din sondajul pe care l-am efectuat în 10 magazine de confecţii, galanterie şi încălţăminte, a reieşit că : .1)­70 la sută din cai care veniseră să­­­ cumpere, nu au găsit ceea ce îşi doreau, în ciuda faptului că raf­turile erau doldora de mărfuri ; 2) 10 lă, sută.­.intrasera. doar că Să se infor­meze ; S) 10 la sută au reuşit să cum­pere ceea ce işi doriseră. Ba magazinul ..Elegant" (str. Şelari fir. 1). aparţinind­ cooperativei „Sporul" a­ncheta INFORMAŢIEI cumpărătorii nu puteau fi satisfăcuţi datorită absenţei numărului sau taliei solicitate, a modelului sau coloritului, sau chiar absenţei totale a unor măr­furi. De pildă, Gh. Savu, lăcătuş me­canic la Uzinele „23 August“ ne relata că doreşte o canadiană cu nasturi bom­baţi. i s-au oferit, mai înutii, canadiene cu alt tip de nasturi, iar apoi cu nas­turi bombaţi, dar şi cu... glugă. Deşi erau confecţionate din materiale plăcute ca­ aspect pardesiere sport nu erau so­licitate deoarece cooperativa a „uitat" să producă gările de­talii şi numere ne­cesare. Gestionarul unităţii, Florică Ste­pan, ne oferea o curioasă soluţie : „Pen­tru cumpărătorii cu talia I, există cen­tre de comandă ! Şi cei de acolo t­re­­buie să aibă ce face ." în consecinţă, respectivul magazin de prezentare şi desfacere arată o magazie în care sunt stopate, printre altele, 600 canadiene şi alte, mărfuri în valoare­­ de circa 5 m­il­­oa de lei.­ Ia­­ timp ce, pentru întreg se­zonul de iarnă, cumpărătorii nu au avut la dispoziţie, aici, decit vreo 60 pal­toane. Dezasortările şi-au impus nota dominantă şi în alte unităţi. Astfel, din magazinul de confecţii, galanterie, În­călţăminte (str. şelari nr. 30) existau nuim­ai cearșafuri^plic, care, însă, lip- Eugen Eftimiu Liviu Nistor-Livescu (Continuare in pag. a III-a) Ziarele de dimineaţă publică Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la plenara C. C. al P. C. J­. Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Fructuos schimb de experienţă intre gospodari în localul Şcolii generale nr. 49 a avut loc un rodnic schimb de experienţă , între comitetele de cetăţeni din circumscripţiile electo­rale ale sectorului 3 nr. 33 şi 102 La întîlnire au participat şi repre­zentanţi ai altor circumscripţii din raza sectorului 3 , 28, 100, 32. Cu acest prilej au fost expuse meto­dele folosite în antrenarea unui număr cit mai mare de cetăţeni pentru înfrumuseţarea străzilor, întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, instaurarea unui climat de bună vecinătate şi înţelegere, de co­lectare a fierului vechi şi a macu­laturii, curățenia şi estetica cartie­relor. O recidivă a cazului „R-R"? Acum doi ani, cazul „R-R“ a a­­vut un efect exploziv in Anglia. Era firesc ca pericolul unui imi­nent faliment al firmei „Rolls- Royce" să stirnească multe emoţii: implicaţiile economice se anunţau din cele mai grave...dar se iscate &­­ ehtsHm* ie prtttigm. 4*00» rece — așa cum scrisese ziarul «Evening News’ — „Rolls-Royce“ este drapelul britanic deghizat in emblemă comercială". Astăzi a­­-■eastă emblemă — o statuetă a Anton Celoru fe­w. «.qm l\ CAR. Pf l\ IMUIPMXDtPM D! INSTALA­TI­I MONTAJ Preţul lipsei de răspundere­peste 450000 lei .„Instanța a fixat. In cele­­din urmă, un nou termen de judeca­­tă. Inculpatul ceruse expertului să facă citeva precizări suplimen-, tare. Asistăm la una dintre ședin­țele de judecată ale procesului infractorului Constantin Istriţea­­nu (str. Vigoniei nr. 4), fost contabil al Casei de ajutor re­­ciproc din cadrul întreprinderii dle instalaţii-montaj Bucureşti. Ascultasem, din nou, depoziţii de martori, intervenţii ale apărării... .Povestea a început în urmă cu ani, carii prin 1964, Cînd inculpatul de azi a fost ales în funcţia de conta­bil al respectivei CAR. Fiindcă, tot de la acea dată, Istriţeanu a declan­şat o operaţie de proporţii, concreti­zată într-un prejudiciu de sute de mii de lei. Sustrageri după sustrageri, falsuri după falsuri, înşelătorii după înşelătorii. Nu intenţionăm să de­scriem, „particularităţile“ manopere­lor folosite de delapidator. Pentru că, în afara farteziei sale Infracţio­nale, Istriţeanu a beneficiat, în lunga sa „carieră“­, de­ o împrejurare esen­ţială : neglijenţa celor ce aveau obli­gaţia de a veghea asupra integrităţii fondurilor comune ale salariaţilor, încălcarea repetată a disciplinei fi­nanciare. Printre altele, de pildă, fostul contabil ajunsese şi... casier, cumul care, în afară de caracterul său ilegal, era şi­ extrem de produc­tiv. Iată un singur exemplu, în acest sens, cel al zilei de 29 februarie 1869, cînd, printr-o trăsătură de con­dei (a se citi fals grosolan), o sumă de 8 000 lei se metamorfozează­­ în 18 000. Diferenţa ? A luat, ca atitea alte zeci şi zeci de mii de Iei, aceeaşi Val. Voiculescu . jIesaPmim in pag. a II­-a)

Next