Informatia Bucureştiului, mai 1973 (Anul 20, nr. 6117-6142)
1973-05-02 / nr. 6117
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.CR. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX Nr. 6117 4 PAGINII 30 BANI Miercuri 2 mai 1973 Profund ataşament faţă de partid, hotărîre nestrămutată de a murci cu abnegaţie pentru propăşirea patriei, manifestare vie a solidarităţii internaţionaliste MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATA SĂRBĂTORIRII ZILEI DE 1 MAI In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, ieri dimineaţă, pe stadionul Republicii, a avut loc o mare adunare populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale, a frăţiei oamenilor muncii din lumea întreagă care luptă pentru libertate, democraţie şi independenţă naţională, pentru socialism şi pace. Ora 10,00, în atmosfera de puternică însufleţire, care domneşte pe întreg stadionul, sosesc conducătorii partidului şi statului, întîmpinaţi cu aplauze şi urale, care nu contenesc minute în şir. Zecile de mii de oameni ai muncii prezenţi la marea adunare populară dau entuziastă expresie înaltelor lor sentimente de stimă şi dragoste, de preţuire şi încredere neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se aclamă îndelung „P.C.R. — Ceauşescu“, — „P.C.R. — Ceauşescu“. Inovaţiile nesfîrşite ale celor prezenţi, în tribuna oficială au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Hie Verde*, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Danalache, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Cornel Burtică, Mihai Daica, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ştefan Andrei. In tribunele alăturate au luat loc, de , asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră. Sunt prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. La marea sărbătoare a zilei de 1 Mai participă numeroase delegaţii sindicale de peste hotare, reprezentanţi ai celor ce muncesc din numeroase ţări, alţi oaspeţi de peste hotare. Omagiul tradiţional pe care poporul român îl aduce Întîiului de Mai, încă de la instituirea acestei glorioase sărbători internaţionale, se împleteşte în acest an cu cinstirea a două evenimente de deosebită însemnătate în istoria patriei : aniversarea a opt decenii de la constituirea Partidului Social Democrat al Muncitorilordin România şi împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Tradiţiile revoluţionare, democratice ale poporului român, ale forţelor progresiste, patriotice, ale clasei muncitoare, în frunte cu cei mai buni fii a* (Continuare în pact a 11-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi şi prieteni, întregul nostru popor sărbătoreşte astăzi ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc în lupta pentru libertate şi dreptate socială, pentru o viaţă mai bună, pentru progres social şi pace, cu hotărîrea de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român. (Aplauze puternice, urale). Cu prilejul acestei măreţe sărbători muncitoreşti, doresc ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi al meu personal, să vă adresez dumneavoastră, paticipanţilor la această mare adunare populară, clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii din patria noastră socialistă un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice, urale). Ziua de 1 Mai — măreaţa sărbătoare a primăverii şi muncii — a intrat în conştiinţa popoarelor ca un simbol al uriaşei energii revoluţionare şi a forţei înnoitoare a proletariatului, a milioanelor de făuritori ai bunurilor materiale, ai progresului şi civilizaţiei umane, a cărui misiune istorică este aceea de a dezrobi popoarele de sub jugul exploatării şi asupririi, de a asigura clădirea societăţii noi — a egalităţii, echităţii şi justiţiei sociale, a demnităţii şi fericirii omului — la care au visat, de-a lungul secolelor, minţile cele mai luminate. Oamenii muncii din România sărbătoresc această zi de luptă revoluţionară de aproape un veac. Se poate spune că, privite retrospectiv, manifestările muncitoreşti de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, de la începuturile organizării sale, de la crearea partidului său politic revoluţionar cu 80 de ani în urmă, pînă la cucerirea victoriei la revoluţia socialistă şi zidirea cu succes a noii orinduiri sociale, orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, urale). Idealurile pentru care au luptat şi s-au jertfit generaţii de militanţi revoluţionari, pentru care oamenii muncii au înfruntat cu abnegaţie şi neînfricare represiunile exploatatorilor încă din secolul trecut, s-au împlinit : clasa muncitoare a devenit clasa conducătoare în stat, în viaţa socială s-a întronat principiul deplinei egalităţi în drepturi între toţi cetăţenii, poporul este liber şi stăpîn pe soarta sa, îşi făureşte în mod conştient propriul viitor, propria sa istorie. (Aplauze puternice, prelungite). Anul acesta, ziua de 1 Mai este marcată de puternicul entuziasm cu care întregul popor munceşte pentru realizarea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului, în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Clasa muncitoare, ţărănimea şi intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, depun eforturi susţinute pentru realizarea cincinalului înainte de termen, pentru îndeplinirea angajamentelor menite să asigure accelerarea dezvoltării economico-sociale a patriei. Pe primele 4 luni ale acestui am hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a cincinalului — planul producţiei industriale a fost îndeplinit, după date preliminate, în proporţie de 100,5 la sută, realizîndu-se un ritm de creştere, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, de 14,5 la sută. In agricultură, oamenii muncii depun, de asemenea, eforturi susţinute pentru ca, în ciuda condiţiilor climatice nefavorabile, să termine cit mai repede şi în bune condiţii lucrările agricole ce primăvară, să asigure şi în acest an obţinerea unor recolte bogate. Hotărîrile recentei plenare a Comitetului Central al partidului privind perfecţionarea în continuare a activităţii de conducere şi organizare a societăţii, repartizarea raţională a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale au fost primite cu satisfacţie de întregul popor. Aceste măsuri se realizează cu succes, creînd condiţii pentru punerea mai deplină în valoare a potenţialului material şi uman al ţării, pentru mereu mai ferm înainte al patriei noastre pe calea progresului, a bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice, urale). Dezvoltarea cu succes a economiei naţionale asigură ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor , ţelul suprem al politicii partidului nostru, scopul esenţial al însuşi socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice). Succesele obţinute în industrie şi agricultură, în ştiinţă, cultură şi învăţămînt, în ridicarea nivelului de trai al maselor sînt o grăitoare dovadă a minunatei capacităţi creatoare a clasei muncitoare, a întregului popor român, a justeţii politicii marxist-leniniste a partidului nostru, a hotărîrii cu care toţi cei ce muncesc transpun în viaţă măreţul program adoptat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului. (Aplauze puternice). Pentru strălucitele rezultate obţinute în toate domeniile construcţiei socialiste, doresc să adresez, în numele conducerii de partid şi de stat, precum şi al meu personal, tuturor celor ce muncesc — muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei — cele mai calde felicitări, precum şi urarea de a dobîndi noi şi însemnate realizări în activitatea viitoare, în munca pentru propăşirea şi fericirea României socialiste. (Aplauze puternice, îndelung repetate, urale). Dragi tovarăşi şi prieteni, Şi în acest an, ca întotdeauna în decursul istoriei, clasa muncitoare, oamenii muncii din România sărbătoresc ziua de 1 Mai în strînsă unitate cu proletariatul din toate ţările, cu forţele revoluţionare, progresiste, antiimperialiste de pretutindeni. Sunt cunoscute vechile şi bogatele tradiţii internaţionaliste ale proletariatului român, ale militanţilor socialişti şi comunişti din ţara noastră, începînd de la Comuna din Paris, clasa muncitoare din România şi partidul ei revoluţionar s-au solidarizat cu toate marile lupte de clasă ale proletariatului din celelalte ţări, au sprijinit bătăliile celor ce muncesc de pretutindeni pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru eliberare socială şi naţională, pentru o viaţă mai bună. La rîndu-i, clisa noastră muncitoare a primit sprijinul frăţesc al proletariatului din alte ţări, al partidelor sale politice, atît în lupta revoluţionară pentru înlăturarea vechii orinduiri, cît şi în măreaţa operă de construcţie a socialismului. Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste, neabătut, rolul de detaşament activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al marelui front antiimperialist. In condiţiile de astăzi, cînd socialismul a devenit realitate în 14 state, cînd noi şi noi popoare, într-o formă sau alta, trec pe calea organizării socialiste a societăţii, un obiectiv de prim ordin al activităţii (Continuat d in pag. a lll-a) • CONSTRUCTORII DIN AVANS. Lotul condus de tehnicianul Silviu Marinescu, din cadrul şantierului nr. 3 al întreprinderii de construcţii din prefabricate Bucureşti, a intrat în a cincea lună a anului cu o bogată „zestre“. Aceasta permite ca blocul O.D. 1 (132 de apartamente) din Drumul Taberei, microraionul 4, să fie predat la 31 mai (cu o lună mai devreme decit data planificată), iar alte 65 de apartamente din planul semestrului IV să fie terminate cu 30 de zile în avans. Și încă un angajament : planul anual va fi devansat cu circa 20 de zile. Deviza fiecărei zile de lucru. ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A ANGAJAMENTULUI ASUMAT tIMtIMMLUL - in patru ani WiilXMAtfi și jumătate! • La Uzina de maşini electrice trimestrul II a început la 25 martie, iar în luna aprilie s-a mai cîştigat o zi. Dacă adăugăm şi avansul obţinut în anii 1971 şi 1972 rezulta că pînă acum s-au acumulat in „contul* devansării peste 40 de zile. Aceasta înseamnă realizarea suplimentară a circa 3 000 diferite mașini electrice. Schimbul de noapte a predat celui de azi Ştafeta... focului continuu Imagine firească de lucru. Focul devorează fibra solemnă a oţelului. Cuptoarele pulsează din plămînii lor încinşi la mii de grade. Ciocanul de şase tone forţă, sub bagheta matriţerului Cristea O. Cristea, lansează în aerul halei bubuiturile cu care urechea s-a obişnuit aici de mult. Podurile rulanteastîmpără foamea de metal a locurilor de muncă. Forjă de mare calibru, forja grea a Uzinei „23 August" lucrează din plin. In secţie se munceşte normal. Normal, adică într-o reală competiţie cu timpul. „Pentru că, vorba maistrului Mitică Grecu, aici lucrul nu se opreşte. Mai mult, forţa trebuie să aibă un avans faţă de celelalte sectoare de prelucrare“. Toate maşinile-cheie — între ele şi ciocanul de 1 000 cu 0 coloană, şi presa hidraulică de 1 500 tone — au mers fără în-Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a IV-a) ( Toate culorile primăverii ^ 1 Mai 1973. Stadionul Republicii. Pe arenă şi în tribune, zeci de mii de oameni. Oameni ai muncii, ai oţelului, ai cărbunelui, ai magistralelor, ai argintului şi ai aurului, oameni ai visului. Cerul, la început pare-se plumburiu — trage către soare şi către albastru fiindcă, azi, tot soarele a coborît frumos în cele patru puncte cardinale ale stadionului Republicii. Da ! Aici, deasupra noastră , dedesubtul nostru, in statura noastră, în noi înşine, domneşte soarele, soarele României socialiste, soarele tuturora. Mii de drapele îşi aruncă toate culorile, toate culorile pămîntului şi ale cerului, în faldurile vîntului înfrăţirii de pretutindeni, în culorile zilei de 1 Mai, în culorile solidarităţii internaţionale, in culorile primăverii, cînd întreaga natură reînvie chemînd la viaţă Universul. 1 Mai. Demonstraţie. O demonstraţie a tuturor culorilor. Roşu de mac, galben de grîu, albastru de cer. Apoi alb de margarete, mov de liliac, frez de fragă ş.a.m.d. Mai 1973. Natura întreagă este intr-o sublimă explozie. Oamenii muncit de pe plaiurile noastre sărbătoresc Intr-un dulce alai. Inimitabil, de primăvară, Victoria. Ţara noastră de vis construieşte. Timpul de cărbune a fost învins. Nimeni însă nu uită ringele vărsat pentru sfînta libertate. Sînt la sărbătoare, la demonstraţie, toţi oamenii muncii din România purtînd cu demnitate pe frunte laurii victoriilor care ne duc pe culmile devenit ale dorinţei. E sărbătoare pe stadionul Republicii şi e sărbătoare aici, şi peste tot. E primăvară, primăvara noastră, primăvara popoarelor. Sunt prezente toate culorile lumii. Dar, iată, în această clipă de extaz s-au ivit în văzduh, în semn de bună pace, şi porumbeii. România I 1 Mai 1973. O sublimă demonstraţie a culorilor — a colorilor certitudinii şi ale speron ţi'ION BANUJA