Informatia Bucureştiului, mai 1973 (Anul 20, nr. 6117-6142)

1973-05-02 / nr. 6117

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.CR. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX­­ Nr. 6117 4 PAGINII 30 BANI Miercuri 2 mai 1973 Profund ataşament faţă de partid, hotărîre nestrămutată de a murci cu abnegaţie pentru propăşirea patriei, manifestare vie a solidarităţii internaţionaliste MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATA SĂRBĂTORIRII ZILEI DE 1 MAI In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de par­tid şi de stat, ieri dimineaţă, pe stadionul Republicii, a avut loc o mare adunare populară consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale, a frăţiei oame­nilor muncii din lumea în­treagă care luptă pentru li­bertate, democraţie şi inde­pendenţă naţională, pentru socialism şi pace. Ora 10,00, în atmosfera de puternică însufleţire, care domneşte pe întreg stadionul, sosesc conducătorii partidului şi statului, întîmpinaţi cu a­­plauze şi urale, care nu con­tenesc minute în şir. Zecile de mii de oameni ai muncii prezenţi la marea adunare populară dau entu­ziastă expresie înaltelor lor sentimente de stimă şi dra­goste, de preţuire şi încredere neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român şi Comite­tul său Central, faţă de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauş­escu. Se aclamă îndelung „P.C.R. — Ceauş­escu“, — „P.C.R. — Ceauşescu“. In­ovaţiile nesfîrşite ale ce­lor prezenţi, în tribuna ofi­cială au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Hie Verde*, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Danalache, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Rău­tu, Gheor­ghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Cornel Burtică, Mihai Dai­ca, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ştefan Andrei. In tribunele alăturate au luat loc, de , asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obş­teşti, vechi militanţi ai miş­cării comuniste şi muncito­reşti din ţara noastră. Sunt prezenţi şefii misiuni­lor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului di­plomatic. La marea sărbătoare a zi­lei de 1 Mai participă nume­roase delegaţii sindicale de peste hotare, reprezentanţi ai celor ce muncesc din nu­meroase ţări, alţi oaspeţi de peste hotare. Omagiul tradiţional pe care poporul român îl aduce Întîiu­­lui de Mai, încă de la insti­tuirea acestei glorioase săr­bători internaţionale, se îm­pleteşte în acest an cu cinsti­rea a două evenimente de deosebită însemnătate în is­toria patriei : aniversarea a opt decenii de la constituirea Partidului Social Democrat al Muncitorilor­­din România şi împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Tradi­ţiile revoluţionare, democrati­ce ale poporului român, ale forţelor progresiste, patrioti­ce, ale clasei muncitoare, în frunte cu cei mai buni fii a* (Continuare în pact a 11-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi şi prieteni, întregul nostru popor sărbătoreş­te astăzi ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc în lupta pentru libertate şi dreptate socială, pentru o viaţă mai bună, pentru progres social şi pace, cu hotărîrea de a înfăptui neabătut politica in­ternă şi externă a Partidului Co­munist Român. (Aplauze puternice, urale). Cu prilejul acestei măreţe sărbători muncitoreşti, doresc ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Con­siliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi al meu personal, să vă adresez dumneavoastră, paticipanţi­­lor la această mare adunare popu­lară, clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii din patria noastră socialis­tă un călduros salut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice, urale). Ziua de 1 Mai — măreaţa sărbă­toare a primăverii şi muncii — a in­trat în conştiinţa popoarelor ca un simbol al uriaşei energii revolu­ţionare şi a forţei înnoitoare a pro­letariatului, a milioanelor de făuri­tori ai bunurilor materiale, ai pro­gresului şi civilizaţiei umane, a că­rui misiune istorică este aceea de a dezrobi popoarele de sub jugul exploatării şi asupririi, de a asigu­ra clădirea societăţii noi — a ega­lităţii, echităţii şi justiţiei sociale, a demnităţii şi fericirii omului — la care au visat, de-a lungul seco­lelor, minţile cele mai luminate. Oamenii muncii din România sărbătoresc această zi de luptă re­voluţionară de aproape un veac. Se poate spune că, privite retrospectiv, manifestările muncitoreşti de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, de la începuturile organizării sale, de la crearea partidului său politic revoluţionar cu 80 de ani în urmă, pînă la cucerirea victoriei la revo­luţia socialistă şi zidirea cu succes a noii orinduiri sociale, orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, urale). Idealurile pentru care au luptat şi s-au jertfit generaţii de militanţi revoluţionari, pentru care oamenii muncii au înfruntat cu abnegaţie şi neînfricare represiunile exploata­torilor încă din secolul trecut, s-au împlinit : clasa muncitoare a deve­nit clasa conducătoare în stat, în viaţa socială s-a întronat principiul deplinei egalităţi în drepturi între toţi cetăţenii, poporul este liber şi stăpîn pe soarta sa, îşi făureşte în mod conştient propriul viitor, pro­pria sa istorie. (Aplauze puternice, prelungite). Anul acesta, ziua de 1 Mai este marcată de puternicul entuziasm cu care întregul popor munceşte pen­tru realizarea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidu­lui, în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Clasa muncitoare, ţărănimea şi in­telectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, de­pun eforturi susţinute pentru reali­zarea cincinalului înainte de ter­men, pentru îndeplinirea angaja­mentelor menite să asigure accele­rarea dezvoltării economico-sociale a patriei. Pe primele 4 luni ale acestui am­­ hotărîtor pentru înfăptuirea cu succes a cincinalului — planul pro­ducţiei industriale a fost îndeplinit, după date preliminate, în proporţie de 100,5 la sută, realizîndu-se un ritm de creştere, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, de 14,5 la sută. In agricultură, oamenii muncii depun, de asemenea, efor­turi susţinute pentru ca, în ciuda condiţiilor climatice nefavorabile, să termine cit mai repede şi în bune condiţii lucrările agricole c­e primăvară, să asigure şi în acest an obţinerea unor recolte bogate. Hotărîrile recentei plenare a Co­mitetului Central al partidului privind perfecţionarea în continua­re a activităţii de conducere şi organizare a societăţii, repartizarea raţională a forţei de muncă, ridica­rea productivităţii muncii sociale au fost primite cu satisfacţie de întregul popor. Aceste măsuri se realizează cu succes, creînd condiţii pentru punerea mai deplină în va­loare a potenţialului material şi uman al ţării, pentru mereu­ mai ferm înainte al patriei noastre pe calea progresului, a bunăstării şi fericirii. (Aplauze puternice, urale). Dezvoltarea cu succes a economi­ei naţionale asigură ridicarea con­tinuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor , ţelul suprem al politicii partidului nostru, scopul esenţial al însuşi so­cialismului şi comunismului. (A­­plauze puternice). Succesele obţinute în industrie şi agricultură, în ştiinţă, cultură şi învăţămînt,­ în ridicarea nivelului de trai al maselor sînt o grăitoare dovadă a minunatei capacităţi crea­toare a clasei muncitoare, a între­gului popor român, a justeţii poli­ticii marxist-leniniste a partidului nostru, a hotărîrii cu care toţi cei ce muncesc transpun în viaţă mă­reţul program adoptat de Congre­sul al X-lea şi de Conferinţa Na­ţională a partidului. (Aplauze pu­ternice). Pentru strălucitele rezulta­te obţinute în toate domeniile con­strucţiei socialiste, doresc să adresez, în numele conducerii de partid şi de stat, precum şi al­ meu personal, tuturor celor ce muncesc — munci­tori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, tineri şi vîrst­­nici, bărbaţi şi femei — cele mai calde felicitări, precum şi urarea de a dobîndi noi şi însemnate rea­lizări în activitatea viitoare, în munca pentru propăşirea şi ferici­rea României socialiste. (Aplauze puternice, îndelung repetate, u­­rale). Dragi tovarăşi şi prieteni, Şi în acest an, ca întotdeauna în decursul istoriei, clasa muncitoare, oamenii muncii din România săr­bătoresc ziua de 1 Mai în strînsă unitate cu proletariatul din toate ţările, cu forţele revoluţionare, pro­gresiste, antiimperialiste de pretu­tindeni. Sunt cunoscute vechile şi bogatele tradiţii internaţionaliste ale proletariatului român, ale militan­ţilor socialişti şi comunişti din ţara noastră, începînd de la Comuna din Paris, clasa­­ muncitoare din România şi partidul ei revoluţio­nar s-au solidarizat cu toate marile lupte de clasă ale proletariatului din celelalte ţări, au sprijinit bătă­liile celor ce muncesc de pretutin­deni pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru eliberare socia­lă şi naţională, pentru o viaţă mai bună. La rîndu-i, cli­sa noastră muncitoare a primit sprijinul fră­ţesc al proletariatului din alte ţări, al partidelor sale politice, atît în lupta revoluţionară pentru înlătu­rarea vechii orinduiri, cît şi în mă­reaţa operă de construcţie a socia­lismului. Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste, neabătut, ro­lul de detaşament activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale, al marelui front antiimpe­rialist. In condiţiile de astăzi, cînd socialismul a devenit realitate în 14 state, cînd noi şi noi popoare, în­­tr-o formă sau alta, trec pe calea organizării socialiste a societăţii, un obiectiv de prim ordin al activităţii (Continuat d in pag. a lll-a) • CONSTRUCTORII D­IN AVANS. Lotul condus de teh­nicianul Silviu Marinescu, din cadrul şantierului nr. 3 al în­treprinderii de construcţii din prefabricate Bucureşti, a intrat în a cincea lună a anului cu o bogată „zestre“. Aceasta per­mite ca blocul O.D. 1 (132 de apartamente) din Drumul Ta­­­berei, microraionul 4, să fie predat la 31 mai (cu o lună mai devreme decit data plani­ficată), iar alte 65 de aparta­mente din planul semestrului IV să fie terminate cu 30 de zile în avans. Și încă un angaja­ment : planul anual va fi de­vansat cu circa 20 de zile. Deviza fiecărei zile de lucru. ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A ANGAJAMENTULUI ASUMAT tIMtIMMLUL - in patru ani WiilXMAtfi și jumătate! • La Uzina de maşini electrice trimestrul II a început la 25 martie, iar în luna aprilie s-a mai cîştigat o zi. Dacă adăugăm şi a­­vansul obţinut în anii 1971 şi 1972 rezulta că pînă acum s-au acu­mulat in „contul* devansării peste 40 de zile. Aceasta înseamnă realizarea suplimentară a circa 3 000 diferite mașini electrice. Schimbul de noapte a predat celui de azi Ştafeta... focului continuu Imagine firească de lucru. Fo­cul devorează fibra solemnă a oţe­lului. Cuptoarele pulsează din plă­­mînii lor încinşi la mii de grade. Ciocanul de şase tone forţă, sub bagheta matriţerului Cristea O. Cristea, lansează în aerul halei bubuiturile cu care urechea s-a obişnuit aici de mult. Podurile ru­lante­­astîmpără foamea de metal a locurilor de muncă. Forjă de mare calibru, forja grea a Uzinei „23 August" lucrează din plin. In secţie se munceşte normal. Nor­mal, adică într-o reală competi­ţie cu timpul. „Pentru că, vorba maistrului Mitică Grecu, aici lu­crul nu se opreşte. Mai mult, forţa trebuie să aibă un avans faţă de celelalte sectoare de pre­lucrare“. Toate maşinile-cheie — între ele şi ciocanul de 1 000 cu 0 coloană, şi presa hidraulică de­ 1 500 tone — au mers fără în-Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a IV-a) ( Toate culorile primăverii ^ 1 Mai 1973. Stadio­nul Republicii. Pe a­­renă şi în tribune, zeci de mii de oa­meni. Oameni ai muncii, ai oţelului, ai cărbunelui, ai magis­tralelor, ai argintului şi ai aurului, oameni ai visului. Cerul, la început pare-se plum­buriu — trage către soare şi către albas­tru fiindcă, azi, tot soarele a coborît fru­mos în cele patru puncte cardinale ale stadionului Republicii. Da ! Aici, deasupra noastră , dedesubtul nostru, in statura noastră, în noi înşi­ne, domneşte soarele, soarele României so­cialiste, soarele tu­turora. Mii de dra­pele îşi aruncă toate culorile, toate culo­rile pămîntului şi ale cerului, în faldurile vîntului înfrăţirii de pretutindeni, în culo­rile zilei de 1 Mai, în culorile solidarităţii internaţionale, in cu­lorile primăverii, cînd întreaga natură reîn­vie chemînd la viaţă Universul. 1 Mai. Demonstra­ţie. O demonstraţie a tuturor culorilor. Roşu de mac, galben de grîu, albastru de cer. Apoi alb de marga­rete, mov de liliac, frez de fragă ş.a.m.d. Mai 1973. Natura întreagă este intr-o sublimă explozie. Oa­menii muncit de pe plaiurile noastre săr­bătoresc Intr-un dulce alai. Inimitabil, de primăvară, Victoria. Ţara noastră de vis construieşte. Timpul de cărbune a fost învins. Nimeni însă nu uită ringele văr­sat pentru sfînta li­bertate. Sînt la săr­bătoare, la demon­straţie, toţi oamenii muncii din România purtînd cu demnitate pe frunte laurii vic­toriilor care ne duc pe culmile de­venit ale dorinţei. E sărbătoare pe stadionul Republicii şi e sărbătoare aici, şi peste tot. E primă­vară, primăvara noas­tră, primăvara po­poarelor. Sunt prezen­te toate culorile lu­mii. Dar, iată, în a­­ceastă clipă de ex­taz s-au ivit în văz­duh, în semn de bună pace, şi porumbeii. România I 1 Mai 1973. O sublimă de­monstraţie a culorilor — a colorilor certi­tudinii şi ale speron­­ ţi'ION BANUJA

Next