Informatia Bucureştiului, mai 1973 (Anul 20, nr. 6117-6142)

1973-05-29 / nr. 6140

. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P. C. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI finul XX-­IIp* 6140 4 PAGINI 30 BANI Marţi 29 mai 1973 M­UREST UN SFERT DE VEAC DE LA ACTUL ISTORIC AL NAŢIONALIZĂRII DINAMICA LOCURILOR DE MUNCI IN INDUSTRIA CAPITALEI 1950 — 151.550 1960 — 252.550 1970 — 549.554 1972 — 596.205 „De 25 de ani, stăpâni in casa muncii noastre!“ A z! —­ cu siguranţă că ţi az! — unii dintre noi împlinesc 25 de ani Azi — poate nu c­hiar azi, dar marile sărbători nu urează niciodată o singură zi . Naţionalizarea împlineşte 25 de ani. Personificăm evenimentele ca pe fiinţe vii şi poate că nu există alt mod mai propriu de a ne identifica viaţa cu istoria trăită, decit a spune Istoriei — Tu ! Spu­nem Naţionalizarea, simplu­­l fi­resc, numind ceva al nostru, cum spunem Partidul, Eliberarea, Repu­blica... Unii dintre noi împlinesc, chiar azi, 25 de ani. Noi toţi împlinim, odată cu Naţionalizarea, 25 de ani. Acum cîteva săptămîni, la 8 Mai, de ziua Partidului, împlineam 52... Şi mai In urmă cu altele, In memoria primului partid al clasei muncitoare, 80... Nu contenim să împlinim, de cîteva luni, 125 . Bâl­­cescu, şi lancu, şi Cuza sînt prin­tre noi... E darul şi harul marilor sărbători de a ne reuni pe toţi cei ce simţim româneşte sub stea­gul pe care, din veac, stă scris „Unire' I — ...Ce vîrstă aveţi, tovarăşe Ni­colae Bănică ? — 46 de ani. — Dar dumneavoastră, Dumitru Bănică ? — 48. — Şi dumneavoastră, Otto En­­ceanu ? — 55. — Vă rog şi pe dumneavoas-Paul Lamport (Continuare in pag. a IV-a) v\\\\\m\\\\m\\\\m In fotografie: Uzina Vulcan, secţia mecanică redactoare, sec­tor dotat cu mașini de inaltă tehnicitate. •try­nd zilnic, dimineaţa o «o mulţime de oameni în­i'­torcîndu-se de la mun­ca din schimburile de noapte. Nu mă refer numai la cei care lucrează in uzinele unde utilajele nu se opresc niciodată, pentru că acolo bate inima fierbinte a cetăţii. Mă gîndesc, de exemplu, la vatma­nii, şoferii şi taxatorii de pe vehiculele de transport In co­mun din tura de noapte, acela care, Indiferent dacă cezul a Înstelat sau nu, sunt mereu la datorie. Dar salariaţii I.S.B.-ului? In zorii zilei cu braţele şi ochii obosiţi, el se îndreaptă spre casele lor. Datorită muncii lor \\\\m\\\\\VM» Anonimii nopţilor anonime, străzile oraşului stră­lucesc de curăţenie. Nu sint singurii anonimi ai nopţii oraşului nostru. Miliţie­nii veghează şi el pe cuprinsul sectorului lor, străbătindu-l cu pasul în lung şi-n lat. In timp ce oamenii se odihnesc in linişte, refăcîndu-şi energia necesară unei noi zile da muncă. Mă gîndesc, apoi, şi la oa­menii în halate albe, gata ori­­cînd să străbată oraşul de la o margine la alta în toiul nopţii, pentru a salva viaţa unor se­meni ai noştri. Dar cîţi astfel de anonimi ai nopţilor nu există. Cînd îl în­tâlnesc, dimineaţa. In drumul meu, simt îndemnul de a le adresa un cuvînt cald, de pre­ţuire, de simpatie, de mulţu­mire MARIA TĂRABIC muncitoare I.C.S.I.M. , INSTITUTUL METEOROLO­GIC COMUNICĂ: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 23 grade, iar mini­ma din cursul nopţii de 10 grade. Timpul probabil de mîine. Vre­me relativ frumoasă, cu cerul va­riabil. Temperatura aerului : mini­ma va fi cuprinsă între 8 și 10 grade, iar maxima între 24 și 26 de grade. Vîrjt slab pînă la potrivit. Serviciile publice vă stau la dispoziţie • ŞI DUMINICA (în­tre greda 8—13) se vor putea efectua comenzi pentru reparaţii urgente la televizoare, (la tele­foanele 15.18.22 şi 13.42.77 ale cooperativei „Radio­­progres“). „ COMENZI DE MO­A, cu plata în rate, pot fi făcute la centrul din calea Victoriei nr. 1­5 al cooperativei „Mo­bilă şi tapiţerie“, unde se află şi o expoziţie permanentă (repent re­­amenajată) cu hol mode­la­te garnituri pentru dormitoare, sufragerii, holuri, precum şi cu piese separate de mobi­lier. • MAGAZINUL­ UNI­VERSAL „VICTORIA“ o­­fera vizitatorilor săi nu numai variata sortimente de mărfuri, ci şi diferi­te servicii. Astfel, la ce­rerea cumpărătorilor, o­­biectele voluminoasa sun d­isportate la domici­liu. In magazin funcţio­nează raioane pentru re­parat stilouri, pentru re­maiat ciorapi şi se pri­mesc comenzi pentru e­­xactitarea de bijuterii din metale preţioase. Aici funcţionează şi un punct C.E.C. care efec­tuează operaţii de depu­­neri-restituiri. • PENTRU CETĂŢE­NII care nu cunosc noile ■ numere de telefon ale Consiliului popular al sectorului 1, racordat® la centrala din str. Ni­colae Iorga, transcriem pe cele ale unor servi­cii de largă audienţă ce­tăţenească : biroul de informaţii — 50.25.80 ; biroul de sesizări (şi sta­rea civilă) — 50.62.60 ; serviciul de îndrumare a activităţii obşteşti — 50.23.70 ; serviciul comer­cial — 50.65.60 ; serviciul pentru disciplina în con­strucții — 50.31.15. • Comisia municipală de Cruce Roşie a organizat, în sectoarele Ca­pitalei, concursuri „Sanitarii pri­cepuţi“ — destinate pionierilor şi e­­levilor. Din fiecare sector au parti­cipat — la probele teoretice şi prac­tice — aproximativ 20 de echipaje. S-au acordat premii pentru cel mai tînăr echipaj, cel mai corect răspuns, cea mai frumoasă ținută. La începu­tul lunii următoare se va desfășura faza pe Capitală. Locul meu de muncă— izvorul împlinirii mele Marea familie a făurarilor de bunuri materiale vă aşteaptă! (in pag. a lll-a) Punct-contrapunct „Cunoaştem situaţia“. Ajunge numai atît? Şeful de unitate era „la şedinţă“. Mi­cul dejun în orice caz nu-l servise la restaurantul ce cu o­­noare îl conduce — „Lacto Bulevard“ — pentru simplul motiv că acolo nu ar fi a­­vut ce mînca... Ora 8:15 , vitrina frigori­fică consuma energie electrică de pomană, pentru că, în afară de cîteva sticle de circ — care, chiar dacă sint reci, nu sint In­dicate pe stomacul gol — nu adăpostea nimic. Puteai, In schimb, să mănlnei... din ochi listele de meniu — bogate — sau afișele îndemnînd la un sănătos regim lacto-vegetarian. Bu­cătarul şef, Ileana Dănilă, recunoaşte cu seninătate­­ „E o si­tuaţie care se repe­tă I o pline cu lap­te, brînză cu smîntî­­nă şi mămăliguţă — Mihaii Bărbulescu (Continuare în pag. a II-a) In prezenta tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ieri a avut loc, solemnitatea decorării tovarăşului George Macovescu, ministrul afacerilor externa al Român. • Apreciata (de consumatori) produsele de simigerie, patise­rie au început să fie. .. a­­preciate şi de organizatorii co­merţului. In ultima vreme, 106­ sortimente tradiţionale au fost îmbogăţite cu 12 preparate noi. De asemenea, a fost extins nu­­­­ărul unităţilor care lucrează în două schimburi. Să predăm cursuri universitare în liceu? Parcurgem un fel de „sezon** al meditaţiilor pentru admite­rea în facultăţi. Pretinşi „ex­perţi“ In pregătirea candidaţi­lor — „asistenţi universitari" „doctoranzi“, „doctori“ etc. — îşi oferă la „Mica publicitate* serviciile, promiţînd reuşite miraculoase. Muncii serioase, perseverente, interesului auten­tic pentru ştiinţă, aptitudinilor manifestate constant pe par­cursul anilor de liceu, el tind să la opună un „asalt“ ad-hoc, efortul de memorie momentan, concentrarea de informaţie cu bătaie scurtă, uitată definitiv a doua zi după examen. Ce şanse de succes au can­didaţii care mizează pe acest mijloc expeditiv de a ocupa un loc pe băncile facultăţii ? Răspund la întrebarea noas­tră mai multe cadre didactice cu experienţă, precum şi unul dintre cei mai buni studenţi de la Facultatea de chimie a Universității. Leonard Gavriliu (Continuare în pag. a II-a) Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La Invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federal« Germania, dr. Gustav W. Heinemann, fi a doam­nei Hainea»»*, preşedintei« Cons­­il­ului de Stat al Republicii Soini­lista România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Re­public« Federali Germania, Intre M «1 M iunie 1871. In Industria sectorului 6 Suplimentar, 100 milioane lei producţie marfă Sîmbătă, in unităţile industriale din SECTORUL 6 au fost îndeplinite sarcinile de plan la indicatorul producţie marfă pe primele cinci luni ale anului Este rezultatul unor preocupări susţinute îndreptate spre mai buna organizare a producţiei şi a muncii, spre ridicarea cotei efi­cienţei economice pe trepte cit mai înalte. Realizări de seamă în aceas­tă direcţie au fost obţinute de uzinele „Vulcan“, Electromagnetica“, Fabrica de ventilatoare, întreprinderile „Aurora“, „Stafe da mobilă". Fabrica de nutreţuri combinate „Sabarul", întreprinderea de nasturi şi mase plastice. Concentrîndu-şi, mai departe, eforturile pentru fructificarea cu maximum de randament a potenţialului tehnic şi a timpului de lucru, colectivele de muncă din unităţile industriale ale sectorului preliminar să înscrie în graficul întrecerii, pînă la finele lunii, noi şi importante succese , realizarea unei producţii marfă suplimentare în valoare de circa 100 milioane lei. Se va înfăptui, astfel, în proporţie de peste 50 la sută angajamentul asumat in Întrecere pe Întregul an la acest impor­tant capitol. Magazin de prezentare In calea Văcăreşti nr. 29 au apărut o nouă firmă şi... un nou magazin­­ „Crinul“ — unitate de prezentare şi desfacere a fabricii cu acelaşi nume. Aici se vor desface 100 de sortimente pentru femei, bărbaţi şi copii, modele originale, serii scurte şi exclusivităţi — zilnic, la dispoziția cumpărătorilor între orele 9—17. V Indiferente la ciclul anotimpurilor, un sere se lucrează după un calendar aparte, care programează o primăvară­­rară cu durată de minimum 12 luni pe an. Sera Şcolii (aşa-i zice, nu e vorba de nici o şcoală) nu face excepţia de la această regulă ad-hoc — conform precizărilor tehnicienei Aurelia Arsuca. Sesizările cetăţenilor şi optimizarea relaţiei intre unităţi şi clientelă • A răspunde sesizărilor — obligaţie stabilită prin lege 9 Largă modalitate de sondare a cerinţelor populaţiei # „Vă mulţumim pentru ajutor..." Dar nu se schimbă nimic ! R­eţinem uneori acea politicoasă formulă „Vă mulţumim pen­tru ajutorul...“, atît de des întâlnită în răspunsurile la sesizările şi reclamaţiile cetă­ţenilor. Desigur, nu formula ca atare este criticabilă (politeţea nu trebuie, în nici un caz, incriminată), ci formalismul pe care ea îl ascunde uneori. Pentru că, atunci cînd sesi­zarea este „rezolvată“ doar printr-un „mulţumesc“, cetăţeanul în cauză nu are de ce să fie... mulţumit. Se ştie, a răspunde sesizărilor ce­tăţenilor constituie o obligaţie stabi­lită prin lege. Insă, dincolo de obli­gaţie, este vorba de preluarea celor mai avizate şi serioase opinii vizînd îmbunătăţirea activităţii în variate sectoare de interes general.. Suges­tiile publicului constituie, fără în­doială, o, largă şi profundă modali­tate de sondare a cerinţelor la care trebuie să răspundă unităţile de ser­vire. In acest sens, conducerile în­treprinderilor şi instituţiilor din reţeaua prestărilor de servicii au în publicul cumpărător un aliat eficace, un exigent controlor , valorificarea sesizărilor şi reclamaţiilor sale cre­ează posibilitatea de a se verifica cu promptitudine cum este asigurată optimizarea relaţiei unitare de ser­­vire-client. Din păcate, în mult, și-Liviu Nistor-Livescu (Continuare în pag. a IV-a) a ..............................Mm -aar—-t-i A IV-a Conferinţă naţională de acustică Azi dimineaţă, la Institutul politeh­nic, s-au deschis lucrările celei de a IV-a Conferinţe naţionale de acus­tică, ce beneficiază de participarea a 60 de specialişti de peste hotare. In cadrul conferinţei se vor prezenta comuniicări ştiinţifice. In patru aecții de specietitate, urmind ca lucrării* sâ se Închei* la 81 mai «.«. v Ample lucrări edilitar-gospodăreşti Azi la ora 8, şi parcurile din Drumul Taberei şi Giuleţti —­ secto­rul 7, un adevărat şantier. Cetăţe­nii, Împreună cu tehnicieni, lucrează la amenajarea unui teren de mini­­fotbal, handbal, pavarea aleilor cu dale, plantarea de flori şi amenaja­rea de noi spaţii verzi. De altfel, numai In anul acesta, zestrea secto­rului — la acest capitol — a crescut ­ntre orele Un nou lăcaş de cultură şi educa­ţie : Şcoala gene­rală nr. 19 (str. Tu­dor Arghezi). Clase spaţioase, labora­toare modern uti­late, mobilier nou... toate aşteaptă con­fruntarea cu „be­neficiarii“ , elevii, cu 20 ha. Pe străzile Basmului, Ber­becului, Niţă Nicolae,­­Alfabetului, lu­crările de pavare a trotuarelor cu date sunt în plină desfăşurare. Supra­faţa trotuarelor pavate anul acesta cu sprijinul cetăţenilor totalizează 5 000 mp, iar reţeaua cu apă potabilă şi canalizare a fost extinsă pe o lun­gime de 8 000 metri şi, respectiv, 875 metri. Moda in ,,haina subţire“ 140 articole noi în 1000 de desene Vara, cu zilele ei caniculare ne Îndreap­tă preferinţele spre ţesăturile comode, spre imprimeurile fanteziste, spre culorile vii. Cum răspund pro­ducătorii opţiunilor noastre ? Interlocutor Trudi Popescu, şefa a­­telierului de proiectare de la CENTRALA IN­DUSTRIEI MĂTĂSII, INULUI ŞI CINEPEI I — Casele de modă ne-au „avertizat“ din timp asupra preferinţe­lor estivale ’73. Creatorii noştri şi-au investit fantezia unicr-um bogat sortiment de ţesături din fibre poliesterice, poliamidice şi ames­tecuri „Petrina“, „Tri­­nela“, „Tridona“, „Siu-Emil Minnteanu-Retevaescu (Continuare in pag. a IV-a) \\\\\\\\\\m\m M­ARŢI GHEORGHE TOMOZEI :\\\\\\\\\\\\\m SCRISORILE Bucurie: cutia de scrisori din holul blocului pare să găzduiască un mesaj aşteptat. Portiţa e descuiată cu grijă dar — stupoare! — există într-adevăr o scrisoare, numai că ea nu-ţi este adresată. Alt nume, altă adresă. E vorba de un bloc din apropiere. Dacă te în­cumeţi să corectezi o operaţie care ţine de datoria poştei, devii fără să vrei mesager, dacă nu ... Dacă nu, scrisoarea se pierde. E cineva care o aşteaptă. N-o va primi. Şi dacă schimba un destin? Dacă ajungerea ei la ţintă ar fi salvat onoarea (ori viaţa) unui om, dacă era o inefabilă „rachetă purtătoare" a dragostei ? Un funcţionar nea­tent a greşit o adresă, lucrul poate să pară firesc, dar nu excepţia mă intrigă, ci gestul prea des repetat: nu există o răspundere severă în transmisia mesagiilor, neglijenţa face adesea casă bună cu ... bu­na intenţie şi mă simt chemat să dau glas unor mustrări fireşti: me­canismul poştei poate că mai are unele piese anacronice, care nu-l mai servesc, ori care îi modifică intenţiile... Iubim prea mult ritualul sfînt al mijlocirii comunicării dintre oa­meni şi nutrim un prea mare respect şi simpatie pentru cei ce-l slu­jesc cu credinţă şi conştiinciozitate pentru a tolera imixtiunea bru­tală a unor personagii nutrind o vinovată indolenţă ori o voluntară atracţie către superficialitate. Cindva, imaginînd o nuvelă cinematografică (scrisă ulterior de prietenul Fănuş Neagu) gîndeam că noi, oamenii, suntem­ etern cău­taţi de scrisori care ne sînt adresate şi care întîrzie să ne găsească, dar care ne caută, neabătut. Fiecare dintre noi poate primi — azi, mîine, niciodată — un mesaj suprem. Merită să exişti măcar pentru a trăi miracolul acestei aşteptări. Să veghem, aşadar, pentru ca dialogul om-om să nu fie între­rupt de nimeni şi de nimic. Cum? Considerîndu-l pe fiecare cetăţean care trimite sau pri­meşte scrisori membru al unei poetice confrerii poştale... Atenţie, scrisorile ne caută. Ne vor mai găsi tineri, ca acum? însemnări de călătorie din Iran Metamorfoze industriale NASCINDU-SE lîngă oglinzile de apă ale Caspicii, El­­burz-ul, lanţ muntos cu frunţi golaşe, înaintează spre apus ca să ajungă, printr-o ultimă zvîcnire tectonică, lîngă Teheran, ca­pitala iraniană. Acesta este, In nord, AUREL DUMITRESCU (Continuare tra­pag. a IV-a)

Next