Informatia Bucureştiului, iunie 1973 (Anul 20, nr. 6143-6167)

1973-06-01 / nr. 6143

PROLETARI DIN TOATE TÄRILE, ÜNITI-VÄ INFORMA TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI , Anul XX­­ Nr. 6143 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 iunie 1973 . Comisiile pentru modernizarea produselor şi a tehnologiilor la lucru eînnoirea produselor şi tehnologiilor de fabricaţie nu poate fi considerată ca o acţiune de mo­ment şi nici doar sarcina unui număr restrîns de cai­re. Răspunzînd imperativelor industriei mo­derne, această acţiune necesită o permanentă antrenare a masei largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni, a colectivelor ştiinţifice din învăţământul superior şi din cercetare care, nemijlocit şi con­stant, să participe la actul modernizării. Comisiile pentru modernizarea produselor şi a tehnologiilor, înfiinţate la nivelul sectoarelor de partid, şi-au însuşit tocmai responsabilitatea organizării, coordonării şi supravegherii acestui proces. Estimînd obiectiv necesităţile şi potenţialul existent, ele au concretizat programe eficiente de acţiune, trecând nemijlocit la materializarea lor.­­ — Prima acţiune — ne de­clară tovarăşul Gheorghe Cio­­ruţă, secretar al Comitetului de partid al sectorului 2 — a con­stat în formarea unui colectiv de specialişti care, deplasîndu-se în­ întreprinderi, a analizat vîrs­­ta şi curba vînzării produselor aflate în fabricaţie , identificînd tipurile ce trebuie moderni­zate (o atenţie deosebită s-a acordat producţiei electronice, la care, se ştie, ritmul mondial de înnoire este superior tuturor ce- Roxana Costache-Gindu (iContinuare în pag. a 111-a) Oraşul sorial ilIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIllll în lumea virstei noastre Cînd am venit, eu, prima oară aici la Palat, eram „bo­­boc" într-a-ntîia. Şi mi s-a părut — aşa înecat în verdea­ţă şi flori cum e — ca un castel din poveste. Mi-aduc »■ minte că am vizitat atunci toa­te cercurile, parcul, serele şi oriunde ne opream, mi se pă­rea la fel de frumos şi inte­resant. Seara, am povestit nu­mai toate minunăţiile văzute şi nu mai pridideam : „Cind o să fiu pionieră !... o să mă duc la balet (unde am auzit că a fost şi Magdalena Popa). Sau la cercul de broderii. Sau la navo-modele , nu ! asta nu-i pentru fete...“. Iar cînd am devenit cu adevărat pionieră m-am înscris... la literatură. Am să vă spun un secret­ cîteodată, după amiaza, imi place să intredeschid ușile pe la alte cercuri. La carting, da exemplu, e totdeauna zgomot. La navomodele, mă opresc pa lingă cite un vapor şi mă gin­­desc că ar fi frumos să fiu pe puntea lui. Pe terenurile de tenis, toţi sunt ambiţioşi şi vi­sează... Cupa Davis. La depa­nări, la radio, îmi spun băia­­ţii, conducătorul cercului, in­giner electronist, a fost chiar el membru al palatului. Şi fe­tele de la dansuri... să te tot uiţi ! Sărbătorim, azi, 23 de ani al Palatului, şi-mi pare bine că tot azi e şi sărbătoarea noas­tră, a copiilor. Aş fi vrut — de, sunt membră la un cerc li­terar — să scriu tot pentru azi o poezie sau o compoziţie care să cuprindă, ci­ mai bine in cuvinte, dragostea noastră, a pionierilor. Şi am aşternut aceste rinduri cu emoţie CORNELIA IORDAN "lasa a Vll-a, Şcoala generală nr. 75 A­zi dimineaţă, în sala de conferinţe a Muzeului Arhivelor Statului­, au început lucrările sesiunii ştiinţi­fice „125 de ani de la revoluţia din 1848“. Comunicările (aproape 20) valori­fică materiale documentare inedite, re­cent achiziţionate, cu privire la diferite momente ale revoluţiei din Banat, din Transilvania, la ecou­rile revoluţiei în Dobrogea, la participarea lui Al. I. Cuza la revolu­ţie, la oglindirea evenimentelor în arta plastică românească a vremii etc. \\\m\\x Imagini ce vorbesc de la sine I­ntre aceste două imagini distanţa în timp este de 25 de ani — UN SFERT DE VEAC DE LA AC­TUL ISTORIC AL NAŢIONA­LIZĂRII. Dar, de la vechea fabrică de telefoane şi radio S.A. „Standard“, la moderna u­­zină de astăzi — „Electromag­netica“, evoluţia este impre­sionantă. ...Actul naţionalizării a gă­sit aici citeva sute de sala­riaţi, dintre care doar 15 cu pregătire superioară. Astăzi, numărul lor este de ordinul miilor, iar cel al cadrelor de specialitate a crescut de 30 de ori... Pe o suprafaţă de numai 3 000 de metri — o producţie rudimentară , centrale telefo­nice manuale, telefoane, osatu­ră metalică, toate acestea a­­samblîndu-se numai cu mate­riale din import. A venit însă o zi fierbinte de iunie în care oamenii muncii au devenit stă­­pînii de drept, iar munca lor şi-au investit-o cu noi valen­ţe. Şi, la puţin timp, primul lor gînd prindea viaţă , înce­pea asimilarea produselor pen­tru opera de electrificare a ţării. Începea o etapă nouă, cu un ritm fără precedent care a integrat „Electromagnetica“ intr-o ramură de vîrf a eco­nomiei naţionale. Pe o supra­­­­faț­ă construită de 70 000 me­tri pătraţi, trei domenii ale înaltei tehnicităţi : mecanică fină, electrotehnică şi electro­nică. . Astăzi, prin spaţioasele hale ale uzinei, prin fluxurile tehnologice moderne, prin a­­gregatele şi secţiile de asam­blare automate trec zilnic 950 de sortimente, realizate în 4 000 de tipodimensiuni, care asigură, în exclusivitate, echi­pamentele pentru telecomuni­caţii necesare economiei na­ţionale. Mai mult, ele sunt cu­noscute şi apreciate în peste 20 de ţări. Şi toate acestea intr-un sfert de veac.. Manifestări dedicate anului revoluţionar 1848 O .WWWWWYJ evocare vie a evenimentelor de la 1848 — deosebit de interesantă sub raportul amănuntului istoric relevant — oferă suita de expo­ziţii documentare Itinerante organizate de Muzeul Arhivelor Statului în mai multe şcoli, întreprinderi şi instituţii bucu­­reştene. Alături de documente „clasice“, expoziţiile pun în valoare un preţios ma­terial din arhivele străine, îndeosebi din Austria şi Franţa — rapoarte consulare, disverse acte şi documente, memorii, corespondenţă, iconografie etc. — care aduc noi mărturii despre unitatea pro­gramului revoluţionar din cele trei ţări române, despre amploarea şi ecoul său. Şi încă un amănunt relevant, de astă dată de ordin organizatoric , pe itinera­rele lor, expoziţiile sunt însoţite de manifestări cultural-artistice, expuneri, conferinţe şi concursuri tematice. Aceleiaşi glorioase aniversări îi este con­sacrată şi expoziţia „Anul 1848 în Bucu­reşti“, organizată la sediul Comitetului de partid al sectorului 5. Ea reuneşte circa 120 de documente despre una din cele mai impresionante pagini ale epo­peii paşoptiste pentru libertate socială și independență națională. Brigada „Informaţiei“ a primit sesizările dv. Modalităţi eficiente pentru reducerea formularisticii inutile Am invitat pe cititorii noştri, în ziarul de luni, să se pronunţe asupra „cronofagiei“ hirtiilor, să-şi exprime opiniile şi sugestiile în legătură cu modalităţile de reducere a formularisticii inutile, în scopul economisirii tim­pului destinat producţiei. Lansînd sondajul de opinie, redacţia şi-a propus să supună factorilor de decizie unele propuneri ale cetăţenilor, menite să fie incluse în larga dezbatere privind utilizarea cu maximum de randament a timpului productiv. Fetişismul adeverinţei „Adeverinţele ne sufocă. (Gheor­ghe Istrate, şeful biroului personal­­învăţâmînt al uzinei „Semănătoa­rea“). Avem 1000 de navetişti. Pen­tru fiecare eliberăm lunar dovadă de salariat, necesară la C.F.R. sau I.T.A. Apoi, se cer adeverinţe pen­tru internarea în spital, pentru şcoa­lă, pentru plecarea copiilor în colonie şi pentru cite altele. Nu mă refer la dovada de salariu, necesară în unele situaţii (pentru stabilirea chi­riei, a cotelor pentru cumpărături în rate etc.) ci la adeverinţa de sala­riat. De ce este nevoie de ea, atita vreme cit salariaţii pot (şi sunt obli­gaţi) să dovedească această calitate a lor cu legitimaţiile de intrare în întreprindere, vizate la zi ? Este vorba de un ret oficial, cu fotogra­fie, cu numărul buletinului de iden­titate, care atestă calitatea de sala­riat“. Ideea merită într-adevăr analiza­tă, în condiţiile noi în care sunt eli­berate şi ţinuta în evidenţă legit.­(Continuare în pag. a lll-a) INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in București, tem­peratura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 23 de grade, iar minima din cursul nopții de 11 grade. Timpul probabil de miine , cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab. Tempera­tura aerului minima va fi cuprinsă între 10­ şi 12 grade, iar maxima va înregistra o uşoară creştere faţă de ziua precedentă, oscilind intre 24 şi 26 de grade. Tirgu-A. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A VIZITAT IERI PIEŢE ŞI ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALA 9 Fertil dialog de lucru, emoţionante manifestări de ştimă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, a vi­zitat pieţe şi importante obiective industriale din Capitală, în cartierul întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al O­­borului, la hala „Traian”, în pieţele ,,Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare din­tre ei dorind să strîngă mina se­cretarului general al partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la fa­brica de confecţii şi tricotaje „Bucu­reşti“, maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roşie“, Ion Gher­man, salariat la uzinele „Timpuri noi“ şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să aveţi sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ — urarea din ini­mă a bătrînei cooperatoare Floa­rea Iordache, mamă a 14 copii şi bu­nică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc : „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti, tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te, dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizi­tat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde a­proximativ un sfert din populaţia oraşului îşi procură cele necesare traiului — ceea ce a permis cu­prinderea şi analizarea principale­lor probleme ale aprovizionării bucureştenilor, în centrul dialogului de lucru ci gospodarii oraşului s-a aflat consta­tarea că pe pieţele Capitalei, în­­ comerţul de stat, cit şi cel coopera­­tist, precum şi producătorii indivi­duali, asigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu le­gume şi fructe de sezon. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dis­cută cu numeroşi bucureşteni. „Sun­teţi mulţumiţi de aprovizionare, gă­siţi întotdeauna ce căutaţi ? Ce pro­duse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al partidi­(Continuare in pag. a IV-a) Graţie de întrecere patriotică în sectorul 1 Sesiunea Consiliului popular al sectorului I a analizat ieri stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în întrecerea patriotică pe anul 1972- 1973. Amănunte ne oferă tovarăşul Serghie Petculeţ, prim-vicepreşedinte. — Exprimînd dorinţa unanimă a locuitorilor sectorului, ne-am angajat ca prin munca pa­triotică a cetăţenilor să realizăm în acest an un volum de lucrări edilitare, gospodăreşti şi de înfrumuseţare, în valoare de 62.300.000 lei. — Care este stadiul îndeplinirii angaja­mentului ? — Pînă în prezent s-au efectuat lucrări in valoare de 29.600.000 lei, ceea ce reprezintă 49 la sută din angajamentul asumat. — Şi prin ce s-au materializat ? V-am ruga să vă referiţi în special la aspectul amenajării şi înfrumuseţării cartierelor. — Peste 650.000 ore muncă patriotică pentru execuţia, printre altele, a 130.000 m.p. de noi spaţii verzi, plantarea a 2.500 arbori, 20.000 ar­buşti, 4.720 pomi fructiferi şi 3.000 m. gard viu, reamenajarea unor suprafeţe de 1.800.000 m.p. spaţii verzi. In cadrul acestor acţiuni s-au făcut remarcaţi deputaţi ca Zoe Ioan, Corne­lia Poenaru, Mihai Crisk­os, Marin Soare, sau preşedinţi ai comitetelor de cetăţeni ca Radu Preda, Elisabeta Ciocârdel, Ion Grecu, Mitrofan Luţă, Ion Ioniţă. Desigur, nu este singura fa­ţetă a întrecerii , un loc important îl ocupă, de asemenea, amenajarea spaţiilor de joacă, îmbunătăţirea stării tehnice a reţelei stradale, etc. Meseria — brăţară de aur Profesiuni în premieră Vizitînd Grupul şcolar de pe lingă întreprinde­rea de reparaţii a ma­terialului aeronautic Bă­­neasa, am aflat, din con­vorbirea avută cu direc­torul Constantin Cara­­ghiorghiopol, cîteva nou­tăţi interesante. „ Ince­­pînd din această vară, ia fiinţă Liceul indus­trial de aeronautică, cu trei secţii : electromeca­nică pentru aparate de bord, electronică indus­trială şi cea de con­strucţii aeronautice . Examenele au loc între 17 şi ,28 iunie, la mate­matică şi fizică sau ro­mână (la alegere), scris şi oral . Pe lingă a­­ceasta mai funcţionează Şcoala profesională, Şcoala postliceală şi Şcoala de maiştri . Pen­tru Şcoala profesională — cu durata de pregă­tire de 3 ani — se pri­mesc absolvenţi a 8 cla­se, la specialităţile „mo­toare“, „electronică“ şi ,,montatori aparatură e­­lectronică“,­ şi absolvenţi a 10 clase pentru spe­cialitatea „lăcătuşi­me-A. Octavian (Continuare în pag. a lll-a) • DIRECTIA MU­NICIPALA DE STA­TISTICA — BUCU­RESTI s-a mutat intr-un nou local : str. Elie Radu nr. 2, etaj III , tel. 14 11 33. 14 11 29 . 15 10 07. Toate culorile, toate luminile, toate zîmbetele Pămîntului... • La ora 6:30, în faţa blocu­lui DD 14 din Drumul Taberei oprit o maşină pe care scria „Atenţie, copii !“, înăuntru : : băieţi, 7 fetiţe şi... 19 păpuşi Vîrsta jocului. 9 La „Vulcan“ la ţevărie, două cazane ignitu­bulare de 3 şi 7 tone au intra­tzi, între 6-11 în producţia de serie 9 Primu cititor la Biblioteca central- universitară, nu era (încă !) u­niversitar : elevul Ştefan Nede­leanu anul I, Liceul „Spirt Hairet“. ★ Oriunde ai fi — In birou directorului, la comitetul d partid, pe aleile dintre clădir­i simţi şi auzi cum bate vii Ileana Coman (Continuare în pag. a 111-a) ak I­- a :­­ îl ION BAIEŞU VECINII Nu degeaba zicea înţeleptul din antichitate „un vecin rău e o pedeapsă, unul bun e o comoară". A fi vecin înseamnă, de fapt, a fi social, adică a înţelege că întreaga ta comportare nu trebuie să stînjenească cu nimic pe semeni, ci dimpotrivă, înseamnă să înţelegi că şi vecinul tău are, ca şi tine, dreptul la linişte şi la celelalte con­diţii omeneşti de trai ; că tu eşti omul cel mai apropiat de el, gata oricînd să-l ajuţi să depăşească un necaz şi viceversa. Cu mulţi ani în urmă am fost delegat de către locatarii blocului în care locuiam să stau de vorbă cu un tînăr vecin de-al nostru, băiat cumsecade, politicos şi simpatic, dar care avea un defect: cînd se îmbăta (şi se îmbăta destul de des, din păcate) venea acasă după miezul nopţii, cîntînd sau fluierînd, trîntind uşa de la intrare, de la lift şi de la apartamentul său, după care începea să se certe cu soţia, să trîntească mobilele şi celelalte obiecte care-i veneau la îndemînă, vreme de cîteva ceasuri, adică pînă strica odihna tuturor vecinilor. In timp ce eu îi evocam toate aceste gesturi pomenite mai sus, repro­­şîndu-i faptul că îşi deranjează vecinii, tînărul locatar mi-a dat o replică neaşteptată, care m-a redus la tăcere : „poate dumnea­voastră sîmeţi vecini cu mine, dar eu nu mă consider vecin cu dum­neavoastră". Adică el făcea abstracţie de noi, el nu recunoştea exis­tenţa noastră şi se comporta ca atare. Drept pentru care noi, veci­nii, i-am cerut vecinului evacuarea. Veţi spune că toate acestea ţin de educaţia fiecăruia, de caracterul fiecăruia, de bunul simţ al fie­căruia sau de nivelul de cultură al fiecăruia. Desigur. Dar iată că judecătorul M.C., fostul meu coleg de şcoală, mi-a povestit un caz stupefiant : doi vecini, un avocat şi un conferenţiar universitar, oa­meni cu oarecare educaţie şi nivel cultural, s-au certat, s-au păl­muit şi s-au judecat doi ani şi opt luni, totul pornind de la o pisică ! Conferenţiarul i-a jignit avocatului pisica, numind-o „scîrbă" ! De aici, au pornit cuvintele grele, insultele, palmele şi judecata, adică ura. Mai cunosc un caz cu nişte vecini care, tot aşa, au început să se urască din cauza unui preş. Dar despre asta (uitasem !) cineva a scris chiar o piesă de teatru... Cum­­un milion şi Am răspuns invitaţiei It. col. IOSIF POP, adjunct al şefului serviciului Transporturi din Miliţia Capitalei ! Veniţi să vedeţi ce „surprize" poate oferi un vagon „gol". Ce se întimplase ? Aveam să aflăm la faţa locului, în gara Bucureşti-Triaj. Trecînd pe lingă o garnitură pre­ și de te­­ s-au rătăcit jumătatea lui gătită spre a pleca la Craiova, paz­nicul Vasile Nicolae a descoperit că unul dintre vagoane — socotit gol — Petru Mihai (Continuare în pag. a 11-a)

Next