Informatia Bucureştiului, iunie 1973 (Anul 20, nr. 6143-6167)
1973-06-01 / nr. 6143
PROLETARI DIN TOATE TÄRILE, ÜNITI-VÄ INFORMA TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI , Anul XX Nr. 6143 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 iunie 1973 . Comisiile pentru modernizarea produselor şi a tehnologiilor la lucru eînnoirea produselor şi tehnologiilor de fabricaţie nu poate fi considerată ca o acţiune de moment şi nici doar sarcina unui număr restrîns de caire. Răspunzînd imperativelor industriei moderne, această acţiune necesită o permanentă antrenare a masei largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni, a colectivelor ştiinţifice din învăţământul superior şi din cercetare care, nemijlocit şi constant, să participe la actul modernizării. Comisiile pentru modernizarea produselor şi a tehnologiilor, înfiinţate la nivelul sectoarelor de partid, şi-au însuşit tocmai responsabilitatea organizării, coordonării şi supravegherii acestui proces. Estimînd obiectiv necesităţile şi potenţialul existent, ele au concretizat programe eficiente de acţiune, trecând nemijlocit la materializarea lor. — Prima acţiune — ne declară tovarăşul Gheorghe Cioruţă, secretar al Comitetului de partid al sectorului 2 — a constat în formarea unui colectiv de specialişti care, deplasîndu-se în întreprinderi, a analizat vîrsta şi curba vînzării produselor aflate în fabricaţie , identificînd tipurile ce trebuie modernizate (o atenţie deosebită s-a acordat producţiei electronice, la care, se ştie, ritmul mondial de înnoire este superior tuturor ce- Roxana Costache-Gindu (iContinuare în pag. a 111-a) Oraşul sorial ilIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIllll în lumea virstei noastre Cînd am venit, eu, prima oară aici la Palat, eram „boboc" într-a-ntîia. Şi mi s-a părut — aşa înecat în verdeaţă şi flori cum e — ca un castel din poveste. Mi-aduc »■ minte că am vizitat atunci toate cercurile, parcul, serele şi oriunde ne opream, mi se părea la fel de frumos şi interesant. Seara, am povestit numai toate minunăţiile văzute şi nu mai pridideam : „Cind o să fiu pionieră !... o să mă duc la balet (unde am auzit că a fost şi Magdalena Popa). Sau la cercul de broderii. Sau la navo-modele , nu ! asta nu-i pentru fete...“. Iar cînd am devenit cu adevărat pionieră m-am înscris... la literatură. Am să vă spun un secret cîteodată, după amiaza, imi place să intredeschid ușile pe la alte cercuri. La carting, da exemplu, e totdeauna zgomot. La navomodele, mă opresc pa lingă cite un vapor şi mă gindesc că ar fi frumos să fiu pe puntea lui. Pe terenurile de tenis, toţi sunt ambiţioşi şi visează... Cupa Davis. La depanări, la radio, îmi spun băiaţii, conducătorul cercului, inginer electronist, a fost chiar el membru al palatului. Şi fetele de la dansuri... să te tot uiţi ! Sărbătorim, azi, 23 de ani al Palatului, şi-mi pare bine că tot azi e şi sărbătoarea noastră, a copiilor. Aş fi vrut — de, sunt membră la un cerc literar — să scriu tot pentru azi o poezie sau o compoziţie care să cuprindă, ci mai bine in cuvinte, dragostea noastră, a pionierilor. Şi am aşternut aceste rinduri cu emoţie CORNELIA IORDAN "lasa a Vll-a, Şcoala generală nr. 75 Azi dimineaţă, în sala de conferinţe a Muzeului Arhivelor Statului, au început lucrările sesiunii ştiinţifice „125 de ani de la revoluţia din 1848“. Comunicările (aproape 20) valorifică materiale documentare inedite, recent achiziţionate, cu privire la diferite momente ale revoluţiei din Banat, din Transilvania, la ecourile revoluţiei în Dobrogea, la participarea lui Al. I. Cuza la revoluţie, la oglindirea evenimentelor în arta plastică românească a vremii etc. \\\m\\x Imagini ce vorbesc de la sine Intre aceste două imagini distanţa în timp este de 25 de ani — UN SFERT DE VEAC DE LA ACTUL ISTORIC AL NAŢIONALIZĂRII. Dar, de la vechea fabrică de telefoane şi radio S.A. „Standard“, la moderna uzină de astăzi — „Electromagnetica“, evoluţia este impresionantă. ...Actul naţionalizării a găsit aici citeva sute de salariaţi, dintre care doar 15 cu pregătire superioară. Astăzi, numărul lor este de ordinul miilor, iar cel al cadrelor de specialitate a crescut de 30 de ori... Pe o suprafaţă de numai 3 000 de metri — o producţie rudimentară , centrale telefonice manuale, telefoane, osatură metalică, toate acestea asamblîndu-se numai cu materiale din import. A venit însă o zi fierbinte de iunie în care oamenii muncii au devenit stăpînii de drept, iar munca lor şi-au investit-o cu noi valenţe. Şi, la puţin timp, primul lor gînd prindea viaţă , începea asimilarea produselor pentru opera de electrificare a ţării. Începea o etapă nouă, cu un ritm fără precedent care a integrat „Electromagnetica“ intr-o ramură de vîrf a economiei naţionale. Pe o suprafață construită de 70 000 metri pătraţi, trei domenii ale înaltei tehnicităţi : mecanică fină, electrotehnică şi electronică. . Astăzi, prin spaţioasele hale ale uzinei, prin fluxurile tehnologice moderne, prin agregatele şi secţiile de asamblare automate trec zilnic 950 de sortimente, realizate în 4 000 de tipodimensiuni, care asigură, în exclusivitate, echipamentele pentru telecomunicaţii necesare economiei naţionale. Mai mult, ele sunt cunoscute şi apreciate în peste 20 de ţări. Şi toate acestea intr-un sfert de veac.. Manifestări dedicate anului revoluţionar 1848 O .WWWWWYJ evocare vie a evenimentelor de la 1848 — deosebit de interesantă sub raportul amănuntului istoric relevant — oferă suita de expoziţii documentare Itinerante organizate de Muzeul Arhivelor Statului în mai multe şcoli, întreprinderi şi instituţii bucureştene. Alături de documente „clasice“, expoziţiile pun în valoare un preţios material din arhivele străine, îndeosebi din Austria şi Franţa — rapoarte consulare, disverse acte şi documente, memorii, corespondenţă, iconografie etc. — care aduc noi mărturii despre unitatea programului revoluţionar din cele trei ţări române, despre amploarea şi ecoul său. Şi încă un amănunt relevant, de astă dată de ordin organizatoric , pe itinerarele lor, expoziţiile sunt însoţite de manifestări cultural-artistice, expuneri, conferinţe şi concursuri tematice. Aceleiaşi glorioase aniversări îi este consacrată şi expoziţia „Anul 1848 în Bucureşti“, organizată la sediul Comitetului de partid al sectorului 5. Ea reuneşte circa 120 de documente despre una din cele mai impresionante pagini ale epopeii paşoptiste pentru libertate socială și independență națională. Brigada „Informaţiei“ a primit sesizările dv. Modalităţi eficiente pentru reducerea formularisticii inutile Am invitat pe cititorii noştri, în ziarul de luni, să se pronunţe asupra „cronofagiei“ hirtiilor, să-şi exprime opiniile şi sugestiile în legătură cu modalităţile de reducere a formularisticii inutile, în scopul economisirii timpului destinat producţiei. Lansînd sondajul de opinie, redacţia şi-a propus să supună factorilor de decizie unele propuneri ale cetăţenilor, menite să fie incluse în larga dezbatere privind utilizarea cu maximum de randament a timpului productiv. Fetişismul adeverinţei „Adeverinţele ne sufocă. (Gheorghe Istrate, şeful biroului personalînvăţâmînt al uzinei „Semănătoarea“). Avem 1000 de navetişti. Pentru fiecare eliberăm lunar dovadă de salariat, necesară la C.F.R. sau I.T.A. Apoi, se cer adeverinţe pentru internarea în spital, pentru şcoală, pentru plecarea copiilor în colonie şi pentru cite altele. Nu mă refer la dovada de salariu, necesară în unele situaţii (pentru stabilirea chiriei, a cotelor pentru cumpărături în rate etc.) ci la adeverinţa de salariat. De ce este nevoie de ea, atita vreme cit salariaţii pot (şi sunt obligaţi) să dovedească această calitate a lor cu legitimaţiile de intrare în întreprindere, vizate la zi ? Este vorba de un ret oficial, cu fotografie, cu numărul buletinului de identitate, care atestă calitatea de salariat“. Ideea merită într-adevăr analizată, în condiţiile noi în care sunt eliberate şi ţinuta în evidenţă legit.(Continuare în pag. a lll-a) INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in București, temperatura aerului a fost de 16 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 23 de grade, iar minima din cursul nopții de 11 grade. Timpul probabil de miine , cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab. Temperatura aerului minima va fi cuprinsă între 10 şi 12 grade, iar maxima va înregistra o uşoară creştere faţă de ziua precedentă, oscilind intre 24 şi 26 de grade. Tirgu-A. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A VIZITAT IERI PIEŢE ŞI ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALA 9 Fertil dialog de lucru, emoţionante manifestări de ştimă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, a vizitat pieţe şi importante obiective industriale din Capitală, în cartierul întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian”, în pieţele ,,Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, maistrul Iulian Vică de la fabrica „Flacăra Roşie“, Ion Gherman, salariat la uzinele „Timpuri noi“ şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să aveţi sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei cooperatoare Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc : „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti, tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te, dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului îşi procură cele necesare traiului — ceea ce a permis cuprinderea şi analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureştenilor, în centrul dialogului de lucru ci gospodarii oraşului s-a aflat constatarea că pe pieţele Capitalei, în comerţul de stat, cit şi cel cooperatist, precum şi producătorii individuali, asigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu legume şi fructe de sezon. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu numeroşi bucureşteni. „Sunteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi ? Ce produse lipsesc ?“ — sunt întrebări pe care secretarul general al partidi(Continuare in pag. a IV-a) Graţie de întrecere patriotică în sectorul 1 Sesiunea Consiliului popular al sectorului I a analizat ieri stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în întrecerea patriotică pe anul 1972- 1973. Amănunte ne oferă tovarăşul Serghie Petculeţ, prim-vicepreşedinte. — Exprimînd dorinţa unanimă a locuitorilor sectorului, ne-am angajat ca prin munca patriotică a cetăţenilor să realizăm în acest an un volum de lucrări edilitare, gospodăreşti şi de înfrumuseţare, în valoare de 62.300.000 lei. — Care este stadiul îndeplinirii angajamentului ? — Pînă în prezent s-au efectuat lucrări in valoare de 29.600.000 lei, ceea ce reprezintă 49 la sută din angajamentul asumat. — Şi prin ce s-au materializat ? V-am ruga să vă referiţi în special la aspectul amenajării şi înfrumuseţării cartierelor. — Peste 650.000 ore muncă patriotică pentru execuţia, printre altele, a 130.000 m.p. de noi spaţii verzi, plantarea a 2.500 arbori, 20.000 arbuşti, 4.720 pomi fructiferi şi 3.000 m. gard viu, reamenajarea unor suprafeţe de 1.800.000 m.p. spaţii verzi. In cadrul acestor acţiuni s-au făcut remarcaţi deputaţi ca Zoe Ioan, Cornelia Poenaru, Mihai Criskos, Marin Soare, sau preşedinţi ai comitetelor de cetăţeni ca Radu Preda, Elisabeta Ciocârdel, Ion Grecu, Mitrofan Luţă, Ion Ioniţă. Desigur, nu este singura faţetă a întrecerii , un loc important îl ocupă, de asemenea, amenajarea spaţiilor de joacă, îmbunătăţirea stării tehnice a reţelei stradale, etc. Meseria — brăţară de aur Profesiuni în premieră Vizitînd Grupul şcolar de pe lingă întreprinderea de reparaţii a materialului aeronautic Băneasa, am aflat, din convorbirea avută cu directorul Constantin Caraghiorghiopol, cîteva noutăţi interesante. „ Incepînd din această vară, ia fiinţă Liceul industrial de aeronautică, cu trei secţii : electromecanică pentru aparate de bord, electronică industrială şi cea de construcţii aeronautice . Examenele au loc între 17 şi ,28 iunie, la matematică şi fizică sau română (la alegere), scris şi oral . Pe lingă aceasta mai funcţionează Şcoala profesională, Şcoala postliceală şi Şcoala de maiştri . Pentru Şcoala profesională — cu durata de pregătire de 3 ani — se primesc absolvenţi a 8 clase, la specialităţile „motoare“, „electronică“ şi ,,montatori aparatură electronică“, şi absolvenţi a 10 clase pentru specialitatea „lăcătuşime-A. Octavian (Continuare în pag. a lll-a) • DIRECTIA MUNICIPALA DE STATISTICA — BUCURESTI s-a mutat intr-un nou local : str. Elie Radu nr. 2, etaj III , tel. 14 11 33. 14 11 29 . 15 10 07. Toate culorile, toate luminile, toate zîmbetele Pămîntului... • La ora 6:30, în faţa blocului DD 14 din Drumul Taberei oprit o maşină pe care scria „Atenţie, copii !“, înăuntru : : băieţi, 7 fetiţe şi... 19 păpuşi Vîrsta jocului. 9 La „Vulcan“ la ţevărie, două cazane ignitubulare de 3 şi 7 tone au intratzi, între 6-11 în producţia de serie 9 Primu cititor la Biblioteca central- universitară, nu era (încă !) universitar : elevul Ştefan Nedeleanu anul I, Liceul „Spirt Hairet“. ★ Oriunde ai fi — In birou directorului, la comitetul d partid, pe aleile dintre clădiri simţi şi auzi cum bate vii Ileana Coman (Continuare în pag. a 111-a) ak I- a : îl ION BAIEŞU VECINII Nu degeaba zicea înţeleptul din antichitate „un vecin rău e o pedeapsă, unul bun e o comoară". A fi vecin înseamnă, de fapt, a fi social, adică a înţelege că întreaga ta comportare nu trebuie să stînjenească cu nimic pe semeni, ci dimpotrivă, înseamnă să înţelegi că şi vecinul tău are, ca şi tine, dreptul la linişte şi la celelalte condiţii omeneşti de trai ; că tu eşti omul cel mai apropiat de el, gata oricînd să-l ajuţi să depăşească un necaz şi viceversa. Cu mulţi ani în urmă am fost delegat de către locatarii blocului în care locuiam să stau de vorbă cu un tînăr vecin de-al nostru, băiat cumsecade, politicos şi simpatic, dar care avea un defect: cînd se îmbăta (şi se îmbăta destul de des, din păcate) venea acasă după miezul nopţii, cîntînd sau fluierînd, trîntind uşa de la intrare, de la lift şi de la apartamentul său, după care începea să se certe cu soţia, să trîntească mobilele şi celelalte obiecte care-i veneau la îndemînă, vreme de cîteva ceasuri, adică pînă strica odihna tuturor vecinilor. In timp ce eu îi evocam toate aceste gesturi pomenite mai sus, reproşîndu-i faptul că îşi deranjează vecinii, tînărul locatar mi-a dat o replică neaşteptată, care m-a redus la tăcere : „poate dumneavoastră sîmeţi vecini cu mine, dar eu nu mă consider vecin cu dumneavoastră". Adică el făcea abstracţie de noi, el nu recunoştea existenţa noastră şi se comporta ca atare. Drept pentru care noi, vecinii, i-am cerut vecinului evacuarea. Veţi spune că toate acestea ţin de educaţia fiecăruia, de caracterul fiecăruia, de bunul simţ al fiecăruia sau de nivelul de cultură al fiecăruia. Desigur. Dar iată că judecătorul M.C., fostul meu coleg de şcoală, mi-a povestit un caz stupefiant : doi vecini, un avocat şi un conferenţiar universitar, oameni cu oarecare educaţie şi nivel cultural, s-au certat, s-au pălmuit şi s-au judecat doi ani şi opt luni, totul pornind de la o pisică ! Conferenţiarul i-a jignit avocatului pisica, numind-o „scîrbă" ! De aici, au pornit cuvintele grele, insultele, palmele şi judecata, adică ura. Mai cunosc un caz cu nişte vecini care, tot aşa, au început să se urască din cauza unui preş. Dar despre asta (uitasem !) cineva a scris chiar o piesă de teatru... Cumun milion şi Am răspuns invitaţiei It. col. IOSIF POP, adjunct al şefului serviciului Transporturi din Miliţia Capitalei ! Veniţi să vedeţi ce „surprize" poate oferi un vagon „gol". Ce se întimplase ? Aveam să aflăm la faţa locului, în gara Bucureşti-Triaj. Trecînd pe lingă o garnitură pre și de te s-au rătăcit jumătatea lui gătită spre a pleca la Craiova, paznicul Vasile Nicolae a descoperit că unul dintre vagoane — socotit gol — Petru Mihai (Continuare în pag. a 11-a)