Informatia Bucureştiului, august 1973 (Anul 21, nr. 6191-6219)

1973-07-27 / nr. 6191

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XXI ,Nr. 6191 4 PAGINI 30 BANI Vineri 27 iulie 1973 Un factor hotâritor 1 ~--------------------------------------—......................................................... . ..................... . .... Folosirea deplină a capacităţilor de producţie Mai buna utilizare a suprafeţe­lor şi capacităţilor de producţie se înscrie organic în eforturile generale pentru creşterea eficien­ţei activităţii economice şi spo­rirea acumulărilor băneşti. Este şi firesc dacă ţinem seama că pentru fiecare metru pătrat de spaţiu uzinal construit statul in­vesteşte între 1 200—2 000 lei. Din iniţiativa Comitetului mu­­nicipal de partid. In întreprinde­rile bucureştene s-a întreprins o amplă acţiune pentru inventarie­rea spaţiilor şi capacităţilor de producţie disponibile. Prin dota­rea cu noi maşini şi utilaje şi fo­losirea raţională a zestrei tehnice existente, în industria Capitalei se va putea realiza, pină la sfîrşitul cincinalului, o producţie supli­mentară în valoare de 6 miliarde lei. Esenţial este ca în fiecare în­treprindere să se acţioneze ener­gia pentru înfăptuirea programe­lor de măsuri stabilite în acest sens. Exemple demne de urmat există. La întreprinderile „Semă­N. Cucui (Continuare in pag. a lu­-a) nătoarea“ și ..Timpuri suprapunerea formelor și introducerea unor noi“ prin de­­turnare tehnologii întreprinderea „Timpuri noi". Şeful de echipă Nicolae Păduraru şi muncitorii Ilie Velicu şi Nicolae Dombi execută operaţiunile de verificare la un nou lot de compresoare 2 MC 5 care în cu­­rînd vor părăsi banda de montaj. în cinstea zilei de 23 August muncitorii din echipa lui Nicolae Păduraru s-au angajat să realizeze sarcinile de pian cu 6 zile mai devreme. TRANSMIT CORESPONDENŢII ZIARULUI­ SECTORUL 3. 0­0 iniţiativă şi beneficii măsurate in milioane­ ­Iniţiativa : „Fiecare cadru tehnico­­ingineresc, în afara sarcinilor de ser­viciu, să realizeze în 1973 prin con­cepţie şi aplicare de soluţii tehnico­­oritanizatorice, economii echivalente cu cel puţin salariul tarifar pe un an.“, lansată de colectivul nostru de Ir ICME, s-a soldat cu rezultate deo­sebite. Propunerile aplicate în pri­mul semestru s-au concretizat în eco­nomii de materiale, manoperă şi ma­terii prime în valoare de 4 724 000 Ir., până la 23 August ne-am propus să sporim economiile la 6 milioane lei. Constantin Tesmeniţă inginer SECTORUL 2: In concurs, electroniştii, şi ciştiga tinerii de la... U.R.U. "­­Zilele trecute s-a desfăşurat faza pe sector a concursului profesional „Electronistul“, la care au fost antre­naţi 1 413 tineri. S-au întrecut 18 con­curenţi­, cîştigători ai fazelor pe în­treprinderi. In final s-au departajat. (Continuare în pag. a 111-a) ORA LUI Şl NOI CĂRŢILE DE LA SOLDURI Nu ştiu dacă cineva a­­ avut curiozitatea să vadă ce cărţi au fost inmînate copiilor drept premii la sfîrşit de an şcolar. Pa­chetele acelea cochete, le­gate cu fundiţă roşie, care dau atitea emoţii premian­ţilor, în ciuda aspectului exterior cu totul atrăgător, conţin, in cvasitotalitatea cazurilor, doar... vechituri. Cărţi care nu s-au vîndut cu anii, zărind prin raftu­rile librăriilor, prin depozi­te, sînt scoase de la nafta­lină cu prilejul acestei fes­tivităţi atît de memorabile pentru viaţa şcolii şi a ele­vilor în genere. Tot ce nu pot vinde librăriile e adu­nat, împachetat şi făcut ca­dou copiilor merituoşi. Intimplarea a făcut să cunosc cîţiva asemenea e­­levi şi, vorbindu-mi de plă­cutele lor performanţe, mi-au arătat — era şi normal, nu ? — volumele primite în dar. Mă aştep­tam, mărturisesc, să găsesc între aceste titluri, volu­me de actualitate, neprăfui­te, vii, proaspete. Aş ! Se vîrîse în aceeaşi oală, cum se spune, tot ceea ce vegeta, uitat, în rafturi de librării. Şi nu e, din păca­te, nici o exagerare în cele ce scriu. Sărbătoarea de încheiere a unui an şcolar, luna cadourilor sau atitea alte evenimente­­ similare sunt prilejuri salvatoare pentru cei de la difuzarea cărţii de a-şi­ aerisi depozi­tele. Bine,­­se­ va zice, dar gestul ? Sigur, contează şi gestul, dar de ce să rămî­­n­ă o simplă (şi nefolositoa­re) atenţie ? De ce o ase­menea ocazie să nu slu­jească şi pentru o mai , cla­ră educaţie artistică a co­piilor? De ce să nu ,1®­cul­tivăm gustul pentru fru­mos, pentru cultură, pen­tru literatură, oferindu-le şi pe această cale o reală selecţie valorică, un efec­tiv contact cu viaţa lite­rară, cu noutăţile şi spiri­tul de efervescenţă al zi­lei ? . Am credinţa că, prin­­tr-o mai lucidă triere a volumelor dăruite copiilor, se poate ajunge la o reco­mandare mai , judicioasă a cărţii. MINERVA PETRESCU I funcţionară la Intreprinderea „23 August“ Perspectivă Zile, fierbinţi. Zile premergătoare vi­brantei sărbători : 23 August. Pretutin­deni unde se munceşte şi se gîndeşte, unde se creează socialismul multilateral dezvoltat, muncitorii, inginerii, şi tehni­cienii — cu sentimentul cert al producă­torului, proprietarului şi deopotrivă al beneficiarului — dezbat cu fervoare pro­blematica extrem de complexă a pers­pectivei. Cincinalul în patru ani şi ju­mătate nu este doar un indemn, ci un program. Minuţios studiat, defalcat pe sectoare şi întreprinderi, pe secţii şi pe oameni, vizind — în detalierea sa rigu­roasă — minutul, gramul, milimetrul. Am participat la multe din adunările generale ale salariaţilor. O constatare esenţială : aproape nicăieri nu se mai discută pe marginea faptelor. N-au mai mincat timpul — astăzi dimensionat de seriozitate şi aplicare — tevatura, festi­­vismul, vorbele fără acoperire. Se dis­cută concret, se studiază responsabil sar­cinile şi, mai ales, se caută cu o tenaci­tate, uneori impresionantă, soluţia dictată de perspectivă. Oamenii au făcut din Chemarea secre­tarului general al partidului adresată naţiunii noastre un program concret, al fiecăruia. Şi realizările acestor zile fier­binţi, ale fiecărei ore —­ nn aspra, dar sublima bătălie cu timpul — o demon­strează. NICOLAE GÂRCEAG Şcoala superioară şi cerinţele integrării CORNEL PACOSTE, prim-secretar al Comitetului de partid al Centrului universitar Bucureşti Principiul director in domeniul dezvoltării şi perfecţionării îr­văţămîntului il constituie legarea tot mai strinsă a acestuia de viaţă "şi,­ in primul rînd.. .de cerinţele producţiei de bunuri materiale. „întregul învăţămint — a arătat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din­ 18­^19 iunie 1973 — trebuie să pregătească tineretul pentru producţie, pentru muncă. Şi tînărul din liceu şi cel din universitate trebuie să fie in stare să execute o muncă concretă în societatea socialistă". Ţinînd seama de implicaţiile tot mai largi ale ştiinţei în producţie şi în acţiunea socială în general, iar pe de altă parte de particularităţile­­învăţămîntului de nivel universitar, care pregăteşte specialişti de înaltă calificare şi dispune de un impor­tant potenţial ştiinţific, pentru şcoa­la noastră superioară acest principiu director se cristalizează în triada : învăţămint — cercetare —­ producţie, care exprimă intr-o formulă de ma­ximă conciziune esenţa politicii par­tidului nostru în domeniul învăţă-­ mîntului, concepţia înnoitoare cu pri­vire la căile de dezvoltare şi perfec­(Continuare in pag. a lll-a) IERI SEARĂ, IA MANGALIA, A AVUT LOC StfiWIHIJA SEMNĂRII HUI GEM DE COLABORARE ÎNTRE REPUBLICA SOCIALISTĂ MMM ŞI REPUBLICA FERICH CENTRALĂ într-o atmosferă de caldă priete­nie, de stimă reciprocă, care carac­terizează relaţiile dintre cele două ţări şi popoare, joi, 26 iulie, a avut loc solemnitatea semnării Acordu­lui general de colaborare între Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Africa Centrală. Documentul jalonează, într-o amplă perspectivă, conlucrarea multilaterală dintre­­ cele două popoare şi, prin princi­piile stipulate, depăşeşte, ca sem­nificaţie, cadrul relaţiilor bilatera­­ le, el exprimind în acest sens ho-t tărîrea ambelor ţări de a acţiona în direcţia promovării unor noi ra­porturi între state. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jean Bedel Bokassa, tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Catherine Bokassa au fost întîmpinaţi cu deo­sebită cordialitate de cei prezenţi la solemnitate. Acordul general de colaborare a fost semnat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, şi de general de armată­ Jean Bedel Bokassa, preşedintele pe viaţă al Republicii Africa Cen­trală. Cei doi preşedinţi s-au felicitat reciproc cu satisfacţie, s-au îmbră­ţişat. La ceremonia semnării au parti­cipat tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Vîlcu, Cornel Burtică, Miron (Continuare în pag. a IV-a) Definitoriu pentru noua legislaţie locativă Ing. ION CHIRILESCU, vicepreşedinte al Comitetului pentru problemele consiliilor populare Inscriindu-se în amplul pro­­ces de perfecţionare a vieţii economice şi sociale din ţar noastră, Legea nr. 5/1973 p­­vind administrarea fondul locativ şi reglementarea rapor­turilor dintre proprietari şi chiriaşi şi Hotărîrea Consiliu­lui de Miniştri nr. 869/1973 pentru stabilirea măsurilor de (Continuare în pag. a lll-a) Concurenţă mare : cine reuşeşte, primul, să apuce un loc pe minibicicleta 7 Iată că, într-o zi de vară, cei mici au „problemele“ lor. Locurile de joacă, recent amenajate in sectorul ’ 4, cunosc, acum, animaţia copilăriei. Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Azi dimineaţă s-au desfăşurat lu­crările şedinţei Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiu­lui Bucureşti. Pe ordinea de zi s-au aflat următoarele probleme : Analiza realizării principalilor indicatori din planul economic şi bugetul local pe perioada 1 ianuarie — 30 iunie 1973 . Informare asupra activităţii Comisiei municipale pentru ocrotirea minorilor. A fost, de asemenea, prezentată o in­formare privind activitatea desfăşu­rată de biroul permanent în perioada 30 iunie — 27 iulie 1973 și au fost rezolvate lucrări curente. CONTRACRONOMETRU La ghişee, în căutarea solicitudinii Valoarea a ceea ce numim „buge­tul de timp al cetăţeanului“ — iată o temă actuală. In ultimă instanţă, oricare din cele 1 440 de minute ale zilei poate deveni productiv, în con­diţiile în care este bine valorificat Iată de ce, ne-am propus să ne aflăm din nou la ghişee, în unităţi de servire publică etc., în postură de solicitanţi, de astă dată însoţiţi de controlorii obşteşti Alexandru Bucu­­rei şi Lucian Blaj, pentru a constata pe viu cum este respectat timpul cetăţeanului. O sută şi ceva da mulţumiri Ghişeul de informaţii de pe pero­nul Gării de Nord ne-a­­oferit o plă­cută surpriză : spre deosebire de constatările anterioare — criticate de ziarul nostru — în seara de 19 iulie, între orele 22—22:30, cei peste o sută de călători­ ce au solicitat in­ Liviu Nistor-Livescu Sorin Satmari (Continuare în pag. a 11-a) COLABORATORII NOŞTRI CONSEMNEAZĂ, în primele rinduri La poarta uzinei „23 August“, am întîl­­nit doi tineri care cereau han de intrare : — „Unde mergeţi, la cine ?“ — „Am fost repartizaţi aci, ingineri, şi am dori să vi­zităm fabrica“. Am înţeles că cei doi sunt absolvenţi ai Politehnicii, promoţia 1973. Peste cîteva zile, la 1 august, îşi vor începe munca aici. Curiozitatea, dorinţa de a cu-IntreVissS îl noaşte cu­­un ceas mai devreme colectivul din care vor face parte i-au adus la între­prindere la numai o zi după primirea re­partiţiei. Dar, în dimineaţa acestei zile, sute de absolvenţi ai institutelor de învăţămint superior au pornit cu încredere, cu emoţia începutului, spre întreprinderi şi instituţii NICOLAE TIC (Continuare în pag. a ll-a) Voi veni şi eu... Ora 6. Mi-o anunţă, o dată cu tip-topul radioului, sirena unei uzine. Nu ştiu, a cui. . Locuiesc în centrul unui soi de pentagon­­ industrial, unde — la modul simbolic, fi-­ rește — sunetul acesteia ar putea veni de oriunde : de la „Republica“ ori de la „23 August“, de la F.R.B. sau IMUAB. Nu se OCTAV PANCU-IAȘI (Continuare tn pag. a ll-a) snnrTärTY^i »n b*iesu Orice bucureştean,­ care se I S3 £2S afigSk respectă merge vara la famC* III Cl I Vf mare. Dacă vreţi, spuneţi-i snobism, dacă nu, spune­ţi-i obicei. Sigur, bune sint şi ştrandurile de pe marginea­­ lacurilor şi rîurilor din jurul Bucureştiului, sau ştrandul din incinta hotelului „Udo”, unde o maşinărie produce valuri sintetice, dar una e să te zgîndăre valul făcut de mina omului şi alta e să-ţi muncească pielea şi muşchiul valul născut din energia veşnic neliniştită a Naturii. Alt avantaj : o sumedenie de cunoscuţi, pe care în Bucureşti nu i-ai mai văzut de ani de zile şi pentru care nu te mistuia nici urmă de dor, te bat pe umăr cind ţi-e lumea şi intimitatea mai­­dragă, ca, de pildă, atunci cind te afli cocoţat pe dig, concentrat a­supra unui guvide, şi te întreabă : „ce mai faci, măi?" Cu această ocazie de­veni diferite amintiri şi impresii, chinuindu-ţi mintea ca pe hoţii de cai pentru a afla cam cine ar putea fi tipul şi în ce clasă primară ai fost coleg cu el. Dar, venind vorba de guvizi, trebuie să men­ţionez faptul că pescarii se bucură aici de cele mai bune condiţii de activitate. „De unde eşti?", te întreabă un coleg de stîncă. „Din Bucureşti". „Eu din Deva. Dă-mi şi mie un plumb şi un ac de şase, că la noi e criză..." li dai, iar el râmîne cu o impresie cit se poate de favorabilă despre această „solidaritate de breaslă". Pescuitul de mare este foarte folositor, de altfel, prin faptul că,, mincînd zilnic gu­vizi, faci fără să vrei o cură de fier şi fosfor, materiale vitale nu numai pentru industrie, ci şi pentru trupul omenesc. Pescuitul aici, la mare, are, însă, un dezavantaj pentru astenici. Cum ziceam, tu stai pe colţul unei stînci şi aştepţi guvidele să muşte, în timp ce indi­vizii de cele mai diverse ocupaţii şi convingeri, care trec pe dig, se opresc şi te întreabă: „Ai prins ceva ?" Sau : „Merge, dom-le, merge ?" Un coleg de-al meu de pescuit a numărat într-o zi, între orele şase dimineaţa şi douăsprezece ale amiezii, nouăzeci şi nouă de astfel de întrebări criminale. O să mă întrebaţi de ce n-a nu­mărat şi cea de-a o suta întrebare. Pentru că s-a aruncat în apă... In rest, marea prezintă nenumărate avantaje. V-o recomand cu... căldură ! dorim cit mai frumos, cit mai înalt în vreme. \\m' O IMAGINE care ne-a de­­venit familiară în ultimii ani, imagine dinamică a tim­pului pe care îl trăim, ima­gine din orașul pe care îl i­s

Next