Informatia Bucureştiului, iulie 1973 (Anul 20, nr. 6169-6190)

1973-07-02 / nr. 6169

PROfIB ŢARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-TA , INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al l­. £ * Șf Al CONMMUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XX—Mr* 6169 $ PAGINI *30 BAISJÎ iun 1­2 iulie 1973 IgEiMLl |i jMitţqtcatc ? IDin prima zi a semestrului Colectivul de la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie“ păşeşte în cel de-al doilea semestru cu un avans considerabil : angajamentul anual la producţia globală a şi fost îndeplinit! Muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii depun toate efortu­rile pentru a întîmpina aniversarea zilei de 23 August cu alte importante succese. Ei sunt hotăriţi să realizeze în avans un lot de cis­terne pentru export, creîndu-şi astfel posi­bilitatea de a trece mai devreme la exe­cutarea utilajelor tehnologice pentru indus­tria chimică şi rafinării, în imagine, secţia cazangerie, locul de „naştere“ a vagonului cisternă. Deviza fiecărui colectiv de întreprindere ZI DE ZI, LA NIVELUL ANGAJAMENTELOR ASUMATE A­m păşit în cel de-al doilea semestru din acest an hotârîtor pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. Bilanţul primelor şase luni — o producţie marfă suplimentară de peste 700 milioane lei — confirmă realismul angajamentelor organizaţiei municipale de partid, posibilităţile certe ale industriei bucureştene de a le înfăptui, capacitatea şi iniţiativa oamenilor muncii de a valorifica la cote superioare potenţialul tehnic. Succesele obţinute obligă. Tocmai de aceea, încă din pri­mele zile ale semestrului II trebuie depuse eforturi susţi­nute pentru îndeplinirea exemplară a planului la toţi indi­catorii, pentru ca fiecare intreprindere să obţină, pină la sfîrşitul anului, noi şi însemnate realizări. In contul economiilor: 120 tone de metal La întreprinderea Autobu­zul“ utilizarea raţională a me­talului constituie unul­­din o­­biectivele principale ale între­cerii. în acest sens, reţine a­­tenţia iniţiativa debitării com­binate a metalului care şi-a dovedit pe deplin eficienţa , de la începutul anului şi, pină acum s-au economisit, 120 tone de metal, cantitate din care se pot fabrica in plus 20 auto­buze sau 80 autoutilitare. Curba asimilărilor în continuă ascensiune întreprinderea „Automatica“ de­butează in cel de al doilea semes­tru al anului — ne spune inginerul şef, Ion Nedelcu — cu­ o premieră, construirea dulapurilor debroşabile pentru motoare şi bari destinate centralelor electrice, echipate cu în­trerupătoare automate de tip ISOL. Executate după un proiect româ­nesc, aceste echipamente vor con­tribui în­ mod substantial la reduce­rea efortului valutar. întreg colecti­vul întreprinderii este hotărît să în­­tîmpine aniversarea zilei de 23 Au­gust și cu­ un alt succes. Este vorba de asimilarea pupitrului de coman­dă echipat cu casete miniaturizate — o construcţie a cărei soluţie tehnică reprezintă o performanţă faţă de produsele similare importate. O­rașul 91 noi B Colectivul de muncitori. Ingi­neri şi tehnicieni al TRUSTULUI DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE ai M.C.I., a încheiat primul semestru, la obiectivele, ce le execută în Capita­lă, încă de la începutul sâ­ptămlnii trecute. Planul a fost astfel realizat în proporţie de 305 la sută. Printre noile obiective cu termen de pre­dare la 30 iunie a fost dată în fo­losinţă, mai devreme cu aproape un trimestru, noua capacitate de 800 tone au materiale plastice pre­lucrate de la întreprinderea de mase plastice Bucureşti Realizările din semestrul I — ne spune ing. Gheorghe Marin­es­cu, di­rectorul trustului, constituie premise sigure, garanţii certe, că şi planul pe semestrul II va fi îndeplinit îna­inte de termen. In acest semestru vom da în folosinţă încă trei capa­cităţi de producţie la „Policolor“, o capacitate de producţie şi un grup şcolar la Fabrica de medicamente, două capacități la Uzina mecanică pentru utilaj ch­imic, alta la „Visco­lii“ și patru obiective ale M.C.I. Constructorii s-au angajat ca, în colaborare cu beneficiarii, să scur­teze termenele de dare in funcțiune. cetăţenii Întreabă: PRIMARUL RĂSPUNDE — După cum este cunoscut, in sectorul 3 a început o vastă acţiune de sistematizare. Cetăţenii, tovarăşe MARIN ENACHE, do­resc să afle mai multe elemente concrete privind această importantă activitate edi­litară. — Numai în acest an, pe şos. Panteli­­­mon vor fi construite peste 2 200 de apar­tamente. La parterul blocurilor vor fi des­chise 35 de magazine comerciale şi uni­tăţi de prestaţie, însumînd o suprafaţă de circa 6 800 mp. Cu sprijinul cetăţenilor, Comitetul executiv a creat front de lucru pentru construcţii pe o suprafaţă de aproape Gheorghe Niculiţă (Continuare in pag. a III-a) llillilttilIiillIlllllllIHiiilimiilliil! Nobleţe De cîteva zile, noi, elevii de liceu, intrăm dimineaţa în uzi­nă (în uzine metalurgice, elec­trotehnice sau textile etc.), împreună cu muncitorii şi, ală­turi de ei, ne aducem contribu­ţia la îndeplinirea planului de producţie. Personal trăiesc această si­tuaţie nouă la temperatura unor sentimente cu totul deo­sebite şi sunt convinsă că şi colegii mei simt la fel ca mine. Dacă un pictor ar dori să zu­grăvească pe pînză aceste sen­timente cred că el ar trebui să surprindă, îndeosebi, entu­ziasmul nostru, ritmul în ca­re bat Inimile miilor de tineri care lucrează în întreprinderi, cu gîndul la viitorul lor şi al ţării, îmi aduc aminte de fraza de foc pe care a rostit-o cu cîtva timp în urmă tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „ce fel de liceu este acela care pregăteşte ti­neri cărora lie este ruşine de muncă ?“ Intr-adevăr, nu este ruşine mai mare decit... ruşinea da muncă. Tinerii, colegii mei, înţeleg din ce în ce mai mult că munca reprezintă o obli­gaţie de onoare a fiecărui cetăţean, că titlul de muncitor este un titlu de nobleţe umană. Acest adevăr mi s-a impus mai ales in aceste zile cînd lucrăm avînd sub priviri în permanenţă exemplul munci­torilor, aceşti oameni minunaţi care ne împărtăşesc cu gene­rozitate din priceperea şi cu­noştinţele lor, purtînd în su­flete comori nebănuite, pe care le descopăr cu bucurie acum, cînd dimineaţa, pe stră­zile proaspete ale oraşului, ne îndreptăm împreună cu ei, spre aceleaşi locuri de muncă. GINA SEBE elevă la Liceul „Mihail Sadoveanu" Comenzile pentru export - onorate exemplar Ce relevă experienţa unor întreprinderi bucureştene Am urmărit în trei întreprinderi bucureştene modul în care au fost rezolvate sarcinile den mare răspun­der­e în domeniul asigurării unei ritmicităţi exe­mplare a livrărilor la export, ridi­cării continue a parametrilor tehnico-funcţionali, concomitent cu diversificarea susţinută a gamei sortimentale, în cele şase luni care au trecut din acest an. .— încă din 28 iunie — ne spune tov. Ion Gherman, secre­tarul comitetului de partid de la întreprinderea „Timpuri noi“ —• am expediat un lot de compresoare 7 C—1 desti­nate exportului în R.D.G., în cadrul unui contract Încheiat pe o perioadă de 16 ani. Acest lot se înscrie în valoa­rea de plan a semestrului II, consemnînd totodată, o depă­șire cu­ 4 la sută a sarcinilor de plan pe șase luni. Colec­tivul nostru a înţeles pe deplin cerinţa că, pentru a exporta la nivelul sarcinilor, trebuie să realizăm produse­le cele mai solicitate. De la începutul anului şi pînă în prezent am asimilat cinci pro­duse noi cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale, iar alţi şase au fost reproiectate. Acasstă înnoire sortimentală a avut drept efect o creştere a solicitărilor beneficiarilor externi, precum şi extinderea numărului de pieţe în care produsele noastre devin tot mai cunoscute.­­ Deci­­un factor cu deosebită pondere în realiza­rea şi depăşirea planului de export este adaptarea rapidă la cerințele partenerilor... Emil Mu­nteanu-Retevoescu (Continuare în pag. a IIl-a) Ecouri la anchetele ziarului Rătăcitorii de milioane sub... dus Regionala căi ferate-Bucureşti ne răspunde la articolul „Cum — şi de ce — s-au rătăcit un milion şi jumătate lei“. Rătăcirea vagonului cu marfă destinată UCECOM-ului s-a datorat mai multor salariaţi ai staţiei Bucureşti-Cotro­­ceni care au fost sever sancţionaţi disciplinar. Eugen Eftimiu (Continuare în pag. a III-a) Euforia apei... Aspect de la ştrandul cu profil medical pentru copii BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 10 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 27 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mline , vreme uşor instabili cu cerul variabil, favorabil aversei de ploaie. Vint slab pină la potrivit. Temperatura minimă va oscila Intre 1a—15 grade, iar maxima Intre 28—30 grade. . Miercuri, 4 iulie la ora 9, la hotelul ...TnterNsantinenttale-Bu­cureşti, încep lucră­rile celui de al VI-lea Congres naţional de farmacie, organizat de Societatea de farmacie a U.S.S.M. In dezbatere : „Teh­nologii actuale la prepararea şi controlul medicamentelor”. La lucrări participă circa 600 de farmacişti din ţară şi Capi­tală, cercetători din institutele şi între­prinderii© de specialitate, precum şi nu­meroşi oaspeţii de peste hotare, persona­lităţi ştiinţifice marcante. MODIFICĂRI IN CIRCULAŢIA­­ TRAMVAIELOR 9 ŞI 22 • I.T.B. aduce la cunoştinţa că­lătorilor că, datorită unor lucrări pe care ie execută I.D.E.B., pe şos. Berceni, între cartierul Apărătorii Patriei şi I.M.G.B., pe această porţiune se întrerupe circulaţia tramvaielor liniilor 9 şi 22, în zile­le de 3 şi 4 iulie, între orele 9—13. Tramvaiele, acestor linii vor cir­cula normal pină la bucla din car­tierul Apărătorii Patriei, unde vor întoarce. Transportul călătorilor pe timpul lucrărilor va fi asigurat de către autobuzele liniei 62. • De in I.T.A. Bucureşti, suntem­ In­formaţi că a sporit frecvenţa curselor dintre Capitală şi oraşul Ploieşti. Auto­buzele circulă, între preiu­s şi 22, din 48 in 45 de minute. Plecările şi sosirile din autogara Filaret, cu tranzit prin Piaţa Operetei (agenţia de voiaj I.T.A.—C.F.R.) şi autogara Băneasa, VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU IN R.T. GERMANIA Contribuţie remarcabilă la dezvoltarea reciproc avantajoasă a relaţiilor dintre cele două ţări, la edificarea securităţii in Europa şi in lume Cu vie satisfacţie şi deplină a­­probare a urmărit opinia publică din ţara noastră vizita oficială de patru zile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut-o în Republica Federală Germania, ca răspuns la invitaţia adresată de preşedintele Gustav W. Heinemann şi de doamna Heinemann. Des­făşurată într-o atmosferă de cor­dialitate şi înţelegere reciprocă, ca expresie a bunelor relaţii care se dezvoltă de m­ai mulţi ani între cele două ţări, vizita a prilejuit ample schimburi de păreri în legătură cu extinderea şi intensificarea relaţii­lor bilaterale, cu cooperarea în mul­tiple domenii de activitate, precum şi referitor la unele probleme ac­tuale privind sfera europeană şi întreaga lume. Punct culminant în evoluţia ascendentă a colaborării dintre cele două ţări, vizita a în­cununat şi a scos în evidenţă în­semnătatea excepţională pe care a avut-o stabilirea încă din 1967 a legăturilor diplomatice dintre România şi R.F. Germania, fapt ca­re a influenţat puternic pozitiv noul curs al vieţii politice din Eu­ropa şi a constituit un exemplu demn de urmat în direcţia norma­lizării raporturilor dintre toate statele continentului nostru. „Este doar o constatare a faptelor — ob­serva preşedintele Heinem­ann —­­că România şi-a asumat de ani de zile un rol de pionierat pentru în­făptuirea multor idei a căror trans­punere în viaţă într-un cadru ge­neral european o aşteptăm azi de la Conferinţa de securitate şi cola­borare în Europa“. Arătînd că evo­luţia favorabilă a relaţiilor dintre cele două ţări a prezentat avanta­je nu numai pentru acestea, ci pen­tru întreaga Europă, cancelarul Willy Brandt a precizat la rîndul său : „Prin stabilirea relaţiilor di­plomatice, în urmă cu şase ani,­ şi datorită colaborării economice în­cepute mai înainte, noi am arătat cît de vast poate fi, în condiţiile unei atmosfere politice destinse, te­renul intereselor comune între două ţări cu orînduiri sociale dife­rite. Putem spune pe drept cugipt că exemplul oferit de noi nu a ră­mas izolat“. Deosebit de fructuoasă sub toate aspectele, vizita a determinat în­cheierea, la nivel guvernamental, a unui important acord pe­ termen lung in direcţia colaborării econo­mice, industriale şi tehnice. ;• menit să asigure relaţiilor economice din­­tre România şi R.F. Germania o bază stabilă şi de durata, precum şi semnarea a­ o serie de alte acor­duri, înţelegeri şi convenţii,­ privind evitarea dublei impuneri, asistenţa socială, colaborarea culturală şi (Continuare in pag. a IV- a) 1 iulie. A fost — aproape cu adevărat — prima duminică de vară. Capricii meteorologice au tulburat-o, totuşi, spre sfîrşitul ei. De data aceasta, i-am însoţit însă, pe bucureşteni, nu în pădurile din jurul Capitalei, nu în ştranduri, la plimbare sau la televizor, ci in magazine, in fabrică, acolo, deci, unde s-a muncit. Am fost alături de vînzători, medici, telefoniste, brutari şi alţii care ne asigură ziua de odihnă. Aşadar, am fost alături de cei care stau la dispoziţia dv. într-o primim. Beneficiari­­bucure­ştenii **■■................................................................. Ştrand cu caracter medical pentru copii Din iniţiativa Dispensaru­lui pentru sportivi, s-a des­chis în Capitală un ştrand cu profil aparte, cu caracter medical, pentru copil. Prin programul complex oferit — gimnastică medicală, înot corectiv, utilizarea factori­lor de căliră — li se asi­gură beneficiarilor o dezvol­tare armonioasă. Programul de activitate este zilnic, al­ternativ fete şi băieţi, între orele 7 şi 19. înscrierile se fac la Dispensarul pentru sportivi, din splaiul Inde­pendenţei nr. 119, în fiecare luni, miercuri, vineri, între orele 13 şi 17, marţi, joi şi sâmbătă intre orele 7 şi 11. Copiii care şi-au întocmit de-acum fişele medicale la dispensar pot să se prezinte direct la ştrandul „Griviţa“ din str. Sfinţii Voievozi nr. 1, pentru a fi programaţi să-ş i Înceapă activitatea, în­treaga acţiune este gratuită şi va dura pe tot timpul ve­rii. Activitatea din ştrand se desfăşoară sub îndruma­rea unor cadre de speciali­tate, sub o strictă suprave­ghere medicală. • Marinarul de pe lacul Horească — „Nu vă­­ dor de un fluviu, de mare, aţi fost dintotdeauna marinar de Bucureşti, tovarăşe Iosif Drăgă­­nescu ” — „De 11 ani şi numai la ICAB. Eh, mi-ar place prin Deltă, pe Dunăre, dar acolo mă duc doar ca turist. Necazuri la traversare spre ştrand n-au fost. E drept, tineretul e mai năbădăios, dar și noi n-am fost la fel ?“ Vasul „Mugurel" se desprinde de ponton. O nouă traver­sare. A cita pe ziua de azi ? A 30-a • Responsabilul unei unităţi legume-fructe din Obor „la limbajul nostru, ziua de duminică a fost una plină. Situată în incinta Halelor Obor — impor­tant vad comercial — uni­­tatea nr. 175 — I.P.V­.F. Oficiul 5 a cunoscut o mare afluență de cum­­părători. Explicabil­ : le­gumele, zarzavaturile de sezon sunt foarte căutate. Am vlndut o mare canti­tate de roşii. Au urmat apoi ceapă, ardeiul gras, v­erzi a. Bine aprovizionaţi cu aceste'r',' sortitumente — tic • spune şeful unităţii. Al. Cotoară — am făcut faţă tuturor 'solicitărilor. N-au fost uitate nici fruc­tele specifice anotimpu­lui : vişinele, cireşele caisele.­ Trebuie sa spun Insă că. I« acest capi­tol, între cerere şi ofertă n-am putut păstra un «­­chilibm : am aconent doar în parte nevoi** clienţilor, ca de altfel şi la cartofi“. • Brutarul din strada Puţul cu ana rece Recunoşti str.^ Puţul cu apa rece după miro­sul ei cald, de corb­uri proaspete, semn că, pe undeva, aproape, bruta­rii pregătesc plinea noastră de mîine. Senza­ţia noastră se confirmă : camioane mari — ..Pa­ne“ — aşteaptă la poar­ta fabricii „Steagul ro­şu“. Aici, e foc continuu. De la ora 14 pînă­ acum (ora 17), s-au cont atîroa­­pe 2000 kg specialităţi. — Cam 30 000 de cor­­nuri, franzâiuţe,­­ „Dîm­boviţa“, chifle, colaci. (Continuare in pag. a IV-a) In Herăstrău, ca şi in alte locuri de agrement, nenumăraţi au fost cei ce s-au aflat ieri, la datorie, „la dispoziţia dumneavoastră", căutînd să vă ofere o frumoasă duminică — inima din luna lui „Cuptor". Deputaţii circumscripţiilor 91 şi 92 de Radu Duminică dimineaţă, pe şos. Ale­xandriei. Gospodarii cartierului au ieşit la muncă patriotică. Alături ei, ca de obicei, deputaţii­­ Neagu şi Ion Giurcă, din circum­scripţiile nr. 91 şi 92. Oamenii îi cu­nosc foarte bine. Au participat îm­preună la atîtea acţiuni ! Acum au hotărît să amenajeze zonele verzi şi peluzele de pe şosea. Se munceşte cu voie bună, în aerul proaspăt al dimi­neţii. Se nivelează terenul, se descar­că nisip. Sunt peste 100 de locuitori din cartier.­ ­­ Depanatorul auto Alţii, printre care numeroşi tineri, se preocupă de amenajarea unei alei pentru biciclete. Radu Neagu ne spu­nea că, la toate acţiunile obşteşti, oa­menii răspund cu tragere de inimă, fiind dornici să înfrumuseţeze cartie­rul în care trăiesc. E drept, mai sînt şi unii — puţini la număr — care se complac in postura de... spectatori. N-a vrut să nu-i numească. I-a fost ruşine pentru ei. Şi s-a gîndit că, poate, curînd nici ei nu vor mai ezita şi se vor alătura celorlalţi. Duminică, Secţia nr. 1 auto, a „Ciclop“-ului. Sună telefonul. Alexandru Manolescu, mecanic-şofer de serviciu, ascultă puţin, apoi închide aparatul şi se urcă la volan. II însoţim. Trebuie să ajungă, de grabă, la locul unui accident. La intersecţia străzilor Agricultori şi Matei Voievod, o maşină grav avariată. Atelierul mobil de intervenţii avea în grijă descongestionarea circulaţiei. Pentru că, în nici un­ caz, autoturismul accidentat nu mai putea crim­a trebuit remorcat și transportat la Dacia-service din șos. Pante­­lin ... Ne­d­­em spre sediu. Aici, într-un moment de pauză, A.M. se con­fesează : „Pe noi „salvatorii auto“ nimeni nu ne cheamă cind e bine dis­pus, ca să zic așa, ci numai la necaz. Eu lucrez în fiecare duminică, de la ora 10 la 20. Avem zile cînd e de lucru, nu glumă. E adevărat, cîteodată mai sîntem puşi pe drumuri şi pentru cite o defecţiune simplă, care s-ar putea rezolva pe loc, de către conducătorul auto, dacă ar poseda minime cunoştinţe de mecanică. Dar, prin telefon, noi nu, putem şti despre ea este vorba. Spune omul „nu-mi mai merge maşina", porneşti la drum, şi la treabă. Te gîndeşti că nu poţi să-l laşi, aşa, fără ajutor, în mijlocul dru­mului. Am fost 48 de ore controlor obştesc • DE LA „NUFĂRUL", O PETALĂ IMACULATĂ • A FOST GĂSIT ŞI......AMIRALUL D­I­N 5 GRAME IN MINUS 1 35 LEI... IN PLUS PE ZI • NI S-A PROPUS O MITA DE 500 LEI. Ne-am propus ca, timp de 40 de ore, să fim controlori ai calităţii serviciilor oferite populaţiei. Şi, astfel, însoţind o echipă de control obştesc, au notat ] ... Pe strada Mihai Emines­­cu, la nr. 115, se află o fir­mă cu aspect modest­­ unita­tea nr. 41, a I.I.L. „Nufărul“, de primire a hainelor pentru spălat. Aici, poţi înclui înde­obşte un... singur aspect­­ res­pect faţă de public, concretizat în livrarea la termen, în cali­tatea ireproşabilă a lucrări­lor — datorate şî gestionarei Elena Toma, care are iniţia­tiva de « return« la atelier unele comenzi ce nu cores­pund exigenţelor sale.. ... — Aveţi ţigări „Amiral” ? — De loc. Dialogul a fost purtat şi repetat cu Constantin Ttu, şe­ful unităţii 124/9 (str. Galaţi nr. 136) a I.C.L. „Tutunul“. In magazin existau ţigări „Ami­ral“, dar ascunse într-un du­lap, pentru cumpărători fa­vorizaţi. ... La puţin timp după des­chiderea unităţii, frizerul Gh. Gravceac (Unitatea 205, din strada Berzei nr. 50) a şi avut un client Preţul bărbieritului) 3 lei. Cooperatorul frizer a restituit 5 lei din bancnota de 10, iar In loc de încă 2 lei rest, l-a privit intrigat pe clientul care aştepta. Apoi, în zeflemea, către colegi­i „Măi, care are mărunţiş ?“ Şi n-avea nimeni (!!). In glumă, clientul i-a oferit atunci încă 5 lei. Gh. G. i-a luat, fără jenă. Şi fără „mulţumesc" ! Bacşişul pretins a părut ca ceva nor­mal pentru colegi. Din sursă indirectă, am aflat despre in- Liviu Nistor Livescu (Continuare in pag. a IV-a) BRIGADA „INFORMAŢIEI" AŞTEAPTĂ SESIZĂRILE Un NU hotărît parazitismului în climatul nostru social, in care munca reprezintă unicul criteriu de apreciere şi afirmare a personalităţii umane, orice act de dezertare de la o activitate utilă societăţii, orice ma­nifestare d® parazitism, de lege con­stituie grave abateri de la normele de etică şi echitate, condamnate cu h­otărîre de imensa majoritate a cetă­ţenilor. Nu e vorba, însă, doar de o condamnare de principiu. Se ştie că mii şi mii de muncitori, activişti obşteşti etc. participă cu regularitate la acţiunile de atragere în muncă a celor neangajaţi. E o activitate cu largi implicaţii sociale, cu ferme va­lenţe educaţionale, care îmbină înseşi interesele celor rămaşi — din pro­prie vină — în afara muncii, cu ne­voile de cadre ale industriei Capi­talei. Totuşi, la redacţie primim adesea scrisori şi telefoane în care cetăţeni de cele mai diferite virste şi profesii ne semnalează cazuri — izolate — de oameni care, in pofida obligaţiilor mo­rale şi legale, în pofida repetatelor îndemnuri continuă să ducă un trai parazitar. Iată de ce, brigada „Infor­maţiei“ îşi propune, de astă dată, să se oprească asupra unor asemenea situaţii. Invităm pe cititorii noştri să ne transmită, mâine, intre orele 7—18, la­­ telefonul nr. 13.61.09, orice sesizare, opinie, sugestie privind combaterea concretă a­­ parazitismului social, in­clusiv cazurile care pot fi rezolvate prin intervenţia f activS a opiniei pub­lice, '-teiA.*..........v V

Next