Informatia Bucureştiului, septembrie 1973 (Anul 21, nr. 6220-6244)
1973-09-01 / nr. 6220
f X INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI I Anul XXI — Nr. 6220 1 6 PAGINI 30 BANI ! Simbătă 1 septembrie 1973 Schimbul de experienţă al „Informaţiei“ KILOWATUL ÎN INSTANŢA EXIGENŢEI «STI # Largi posibilităţi pentru reducerea consumurilor © Este nevoie de crearea unei opinii de masă, intransigentă, faţa de orice fenomen de risipă . Din economii, 12,1 milioane kW/h livraţi suplimentar sistemului energetic naţional . Invitam pe recepţie institutele de proiectări şi unităţile producătoare de aparatură electrotehnică. Conducerea partidului cere să se acţioneze cu fermitate pentru reducerea consumurilor materiale, a tuturor cheltuielilor de producţie, pentru scăderea preţului de cost al produselor şi realizarea de economii, in acest context un rol principal trebuie să revină prevenirii şi combaterii risipei de energie electrică, în aşa fel încît fiecare kilowatură să fie gospodărit cu maximum de grijă, în condiţii de înaltă economicitate, lată de ce redacţia ziarului a organizat un schimb de experienţă, invitînd specialişti şi reprezentanţi ai întreprinderilor furnizoare ca şi ai unor unităţi industriale mari consumatoare de energie electrică. Au răspuns invitaţiei noastre , ing CRISTEA IONICA, din partea comisiei economice a Comitetului municipal de partid, ing EUGEN MANZARIESCU (I.D.E.B.), PETRE APOSTOLACHE, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea Electrocentrale București, ing MARIUS LOZia, de la I.M.G.B., ing. ION MIHAI de la I.M.U.A.B., ing. EUSABETA APOSTOLESCU de la „Laromet", ing. CORNEL MOISESCU, de la „Neferat", şi VASILE CHIRIAC, maistru la „ADESGO". REDACŢIA : In primul semestru, la nivelul economiei bucureştene s-au obţinut economii de aproape 38 milioane kW/h energie electrică. Aceasta este, fără îndoială, urmare a activităţii desfăşurate de oamenii muncii, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pe baza planului de măsuri şi hotărîrilor adoptate de Comitetul municipal de partid. Analizele efectuate de comisia economică a Comitetului municipal de partid şi de Consiliul municipal de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale au scos, însă, la iveală că in întreprinderi există încă I. Cristea loan Bălan (Continuare In pag. a V-a) Astăzi, aşadar, alături de licee şi de facultăţi, şcolile profesionale aşteaptă noi candidaţi. Importanţa acestui eveniment totdeauna cu ineditul său, m-a făcut să privesc vitrinele cu ochiul celui care încearcă să descopere în aceste „expoziţii" permanente truda şi iscusinţa creatorilor de bunuri materiale, a mîinilor meştere care le-au făurit. Priviţi orice vitrină doriţi... Pîinea cu miros de cîmpie arsă de soare, stofa, pînzeturile, cuţitele de bucătărie, şifonierele, frigiderele, maşinile de spălat, televizoarele, autoturismele, papiota de aţă şi minusculul ac de cusut, uniformele pentru elevi şi ghiozdanele etc., toate sunt rodul — în ultimă instanţă — al nobilei munci manuale calificate, al efortului ....!|l!llllllllllllillllllllllil!lllllll „Brăţara de aur“ cotidian şi al inteligenţei acelora care fierb, forjează şi strunjesc metalul, torc şi ţeslina, modelează lemnul sau aluatul... Privind vitrina unei librării, o obişnuinţă generată de o educaţie unilaterală îţi în-, dreaptă gîndul mai mult spre scriitori, spre autorii manuscriselor, ai textelor. Cartea ca atare, însă, ca obiect material, este produsul meşterilor linotipişti, zeţari, tipăritori, fălţuitori şi legători, tot aşa cum operă a muncitorilor sînt hîrtia, cerneala şi tocul rezervor, adică totalitatea uneltelor de scris. Metalurgişti, electrotehnicieni, frezori, matriţeri, lăcătuşi-mecanici, zidari, fiorari-betonişti, montatori-ajustori, dulgheri... Sute de meserii fundamentale, în lipsa cărora viaţa s-ar ofili, izvorul poeziei ar seca şi muzica ar deveni numai plinset. Iată de ce simpla vedere a grupurilor care se îndreaptă spre acest concurs pe care l-am putea denumi al „Brăţării de aur", ne dă sentimentul puterii şi siguranţei. Aici, pe băncile şi in atelierele şcolilor profesionale, viaţa îşi toarnă noi temelii. Un tînăr care intră în şcoala profesională aspiră la o situaţie privilegiată in condiţiile societăţii noastre. Demnitatea de muncitor este mai presus de orice. ALEXANDRU DUMITRU muncitor tipograf • Pe baza unei judicioase măsuri, la FABRICILE DE PE PLATFORMA DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI „PIPERA“ s-au economisit, pe primul semestru, un milion de kWh energie electrică. In imagine : aspect din moderna fabrică de mobilă pentru bucătării. STRADA (de ici, de colo) Fără îndoială, In pofida soarelui ce aminteşte Încă de vară, se anunţă toamna... Azi dimineaţă, paşii au călcat pe covor de frunze aurii . De altfel, în vitrinele magazinului „Julieta“, anunţul — „inedit“ — „Vine toamna", apare etalat de 18 ori. Consecvenţă... • Mîine e ultima zi de funcţionare a ştrandurilor Băneasa şi Pantelimon II. Gata cu „sezonul“ • S-a redeschis grădiniţa „Facultăţii“. Frumoasă, elegantă, dar fără... firmă. Pînă nu de mult, era un anunţ ! „Rotiserie“. A dispărut. Discreţie ? • Aviz amatorilor (şi desigur sunt destui) la unitatea de umplut sifoane din str. Plevnei (colţ cu Splaiul Independenţei) se găsesc capsule pentru autosifon. Să recunoaştem e o noutate agreabilă, e iarăşi excavatoare in Militari. S-au năruit case cu bătrlneţea decrepită şi pămîntul se deschide ca să primească temelia viitoarelor blocuri. Partea a doua a urbanizării moderne a bd. Păcii a Început. • Linia de taxiuri „TX 1“ Titan — Centru — Gara de Nord este foarte apreciată de bucureşteni. Cu unele excepţii de pildă, şoferul de pe maşina 8-B-8131, după ce a efectuat o cursă (Continuare in pag. a VI-a) 4 (Continuare în pag. a V-a) . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INNTȚI-VA ! O valoroasă iniţiativă In întreprinderile Centralei industriei confecţiilor „Septembrie - luna producţiei record" Hotărita să-şi respecte angajamentul asumat pentru îndeplinirea cincinalului in patru ani — colectivele din întreprinderile Centralei industriei confecţiilor au declarat luna septembrie „Luna producţiei record“. Astfel, la F.C.T.B., pînă la sfîrşitul lunii se va realiza o producţie cu 3,5 la sută mai mare faţă de sarcinile de plan. (In legătură cu această valoroasă iniţiativă vom reveni in ziarul de luni). Simpozion mondial de vulcanologie • Capitala va găzdui, între 3—8 septembrie a.c., In aula Facultăţii de ştiinţe Juridice, lucrările «Simpozionului mondial de vulcanologie", organizat de Institutul geologic. Participă numeroşi specialişti români şi 150 de invitaţi, reputaţi oameni de ştiinţă din peste 30 de ţări, printre care U.R.S.S., S.U.A., Italia. — Scopul simpozionului — ne spune prof. dr. doc. Dan Rădulescu, secretarul general al comitetului de organizare — este de a discuta, pe baza unui larg schimb , păreri şi rezultate ale unor studii, problema legăturii dintre vulcanologie şi procesele de formare a minereurilor. Specialiştii români vor prezenta 10 comunicări ştiinţifice privind principalele regiuni cu vulcanism terţiar şi zăcăminte din ţara noastră, precum şi o serie de conferinţe referitoare la unele probleme fundamentale de vulcanism. In programul simpozionului au fost incluse şi vizite In principalele zone vulcanice şi metalogenetice din munţii Gutîi, Căliman-Harghita şi Apuseni. în spiritul caldei prietenii, al solidarităţii şi colaborării frăţeşti dintre cele două popoare, a continuat ieri VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA CUBA Provincia Oriente, leagănul revoluţiei cubane, a întîmpinat cu un entuziast bun venit pe inalţii soli ai poporului român Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo" conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. a P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al comitetului provincial de partid, precum şi de Haydée Santamarin, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă: „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice, ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui José Marti, „apostolul revoluției“, căzut eroic pe (Continuare în pag. a VI-a) in discuţia Comitetului executiv al C.P.M.R. APROVIZIONAREA DE TD4MN4-IARNĂ A POPULAţIEI • Importante creşteri cantitative ale fondului de mărfuri faţă de anul precedent: 34 la sută la cartofi, 46,8 la sută la ceapa, 93,5 la sută la varză, 97,3 la sută la rădăcinoase, 31,4 la sută la mere • Case de comenzi pentru servirea la domiciliu • Toate rampele, depozitele și silozurile pregătite • Furnizorii de combustibil solid trebuie să intensifice livrările Pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a fost înscrisă și problema aprovizionării de toamnă-iarnă a populaţiei.’ Planul de măsuri întocmit în acest sens prevede, în primul rînd, asigurarea unor cantităţi mult mai mari de legume şi fructe, faţa de anul precedent, care să acopere solicitările curente ale cumpărătorilor şi să formeze stocurile de iarnă. R. Groapă Apiluâ SfirŞIÎUlUiu8 Sapramfila . Din preocupările Consiliului popular al sectorului 4 , deschiderea a încă patru unităţi comerciale, în zona Curtea Veche. Este vorba de magazinele „Macul roşu“ (produse cosmetice), „Tinerii“, „Parfumerie“ şi „Curtea sticlarilor“. Acesta din urmă va fi asemănător unității „Aurari“ deschisă, recent, aici, în sensul că o serie de lucrări de sticlărie vor fi executate, pe loc. In (Continuare în pag. a V-a) Am fost o zi controlor obştesc Servire civilizata, prompta, dar şi unele „tonuri false" • Intr-o singură lună — 7495 de controale • Din 3760 de propuneri — 3376 rezolvate operativ • Cupiditatea prinsă cu mita In sac 9 Un accident evitat in extremist De reţinut, controlul obştesc se află sub protecţia legii ! Mi-am incheiat o zi de muncă. O zi obişnuită. Astăzi, însă, voi ajunge mai tirziu acasă, împreună cu tovarăşii mei din echipa de control obştesc, îmi voi închina cîteva ore acestei atit de utile activităţi cetăţeneşti. Sunt unul dintre miile de cetăţeni — muncitori şi medici, ingineri şi gospodine, tineri şi virstnici — care, in timpul liber, exercită, potrivit legilor profund Sorin Heiban (Continuare In pag. a V-a) Săptămlna viitoare, urmează să-şi înceapă activitatea complexul comercial A.23 din cartierul Titan, în apropierea „livezii cu nuci" cum o numesc localnicii. In cadrul complexului vor funcţiona un magazin alimentar cu autoservire in care se vor vinde şi artl■ -cola de menaj, centre de desfacere a pîinii, cărnii, dulciurilor, o tutungerie, un chioşc de răcoritoare etc. Magazinul va funcţiona în două schimburi, răspunzînd, astfel, cerinţelor curente ale cetăţenilor. Pentru darea în folosinţă la termen constructorii au primit un sprijin permanent din partea Comitetului de partid şi Comitetului executiv al Consiliului popular ale sectorului 4. & INSTITUTUL METEOROLOGIC ]. COMUNICA: Azi, 1« ora 8, In ^ Bucureşti, temperatura aerului a îi fost de 15 grade. Maxima de ieri ^ in aer a fost de 27 grade, iar mi- inima din cursul nopţii de 11 grade, g Timpul probabil de miine: 1j Vremea se menține relativ călduroasă. Cerul va fi variabil. Vint 5î slab pînă la potrivit. Temperaşi tura minimă va oscila între 12^14 $5 grade, iar maxima între 26—28 grade. im t bpH In scopul dezvoltării şi diversifi prestărilor de servicii Ieri după amiază, a avut loc şedinţa Consiliului municipal Bucureşti pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie. Şedinţa, desfăşurată în prezenţa tovarăşului Virgil Trofin, preşedintele Consiliului pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii din Republica Socialistă România, a analizat modul cum se realizează prevederile planului de prestări servicii pentru populaţie întocmit pe anii 1971—1975. Subliniindu-se rezultatele pozitive obţinute pe această linie de către unităţile C.P.M.B., ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale altor întreprinderi, pe baza propunerilor şi sugestiilor deputaţilor, specialiştilor, gospodinelor, Consiliul a inclus în planul său de activitate noi măsuri privind dezvoltarea simţitoare şi diversificarea prestărilor de servicii către populaţie în anii următori. VALENTIN SILVESTRU \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Bibescu-Vodă Să ne plimbăm, într-un amurg romantic, pe strada Bibescu-Vodă și să ne lăsăm în voia amintirilor de tot soiul, în timp ce-i urmăm cursul, din calea Rahovei, tăind bulevardul Coşbuc umbrit de castani şi mîntuindu-se in calea Şerban Vodă. La ferestrele cu grilaje ale Spitalului Brincovenesc tinere mame şi tinerii bărbaţi pe care i-au făcut la fi, evocă perechile andaluze, împărţite de gratiile cu flori de fier. Peste drum a fost cindva un magazin enorm, acum răzbeşte afară, prin uşa zgîrcit întredeschisă, o duhoare de mucegaie un depozit de hîrfoage, o arhivă de dosare, peste care sînt trase, pentru veşnicie, obloane vălurite. Cîțiva paşi mai încolo, e „Cabinetul de răspîndire a cunoştințelor ştiinţifice a O.C.L. Alimentara din sectorul 5" , a deschis „numai marţi, miercuri şi joi şi numai intre orele 1 3, altfel am fi intrat să vedem ce cunoştinţe ştiinţifice alimentare se revarsă asupra sectorului cincia din acest focar cultural cu perdeluţe, unde ar putea fi un util vad comercial. Trecem agale poala dealului şi iată-ne în faţa vitrinelor oarbe și mute ale „Depozitului de materiale O.C.L. Textila 1". Vizavi se vopsesc geamurile de la stradă ale unui parter lung cît patru magazine, ca să nu se vadă birourile de planificare ale „I.A.P.L. ATunis, sectorul 5". Alt depozit cu obloane eterne și zăbrele lăcătuite, „Unitatea nr. 1 a Centrului de Librării, Cartea la locul de muncă distruge posibilitatea a cel puţin trei magazine vaste, în imediata apropiere, pe teritoriul posibil a vreo două magazine, birourile „ICRALerceni, Şantierul 1*. Şi printre toate aceste depozite, locande administrative şi instituţii bizare, trei „Bufete“, la distanţă de cîte douăzeci-treizeci de metri unul de altul, porturi precare ale unui fluviu de ţuică perpendicular pe Dîmboviţa acoperită. Să invităm la o atare plimbare romantică pe acei care se preocupă de mulţi ani de acţiunea cosmetico-urbanistică numită „recuperarea spaţiilor comerciale" şi să le amintim că aici, în preajma Pieţei Unirii, strada aceasta n-a avut totdeauna faţa,atît de pocită... E