Informatia Bucureştiului, septembrie 1973 (Anul 21, nr. 6220-6244)

1973-09-01 / nr. 6220

­­f X INFORMA­TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI I Anul XXI — Nr. 6220 1 6 PAGINI 30 BANI ! Simbătă 1 septembrie 1973 Schimbul de experienţă al „Informaţiei“ KILOWATUL ÎN INSTANŢA EXIGENŢEI «S­TI # Largi posibilităţi pentru reducerea consumurilor © Este nevoie de crearea unei opinii de masă, intransigentă, faţa de orice fenomen de risipă . Din eco­­nomii, 12,1 milioane kW/h livraţi suplimentar sistemului energetic naţional . Invi­­tam pe recepţie institutele de proiectări şi unităţile producătoare de aparatură electrotehnică. C­onducerea partidului cere să se acţio­neze cu fermitate pentru reducerea con­sumurilor materiale, a tuturor cheltuie­lilor de producţie, pentru scăderea preţului de cost al produselor şi realizarea de economii, in acest context un rol principal trebuie să revină prevenirii şi­ combaterii risipei de ener­gie electrică, în aşa fel încît fiecare kilowat­­ură să fie gospodărit cu maximum de grijă, în condiţii de înaltă economicitate, lată de ce redacţia ziarului a organizat un schimb de ex­perienţă, invitînd specialişti şi reprezentanţi ai întreprinderilor furnizoare ca şi ai unor uni­tăţi industriale mari consumatoare de energie electrică. Au răspuns invitaţiei noastre , ing CRISTEA IONICA, din partea comisiei econo­mice a Comitetului municipal de partid, ing EUGEN MANZARIESCU (I.D.E.B.), PETRE APOS­TOLACHE, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea Electrocentrale București, ing MARIUS LOZia, de la I.M.G.B., ing. ION MI­HAI de la I.M.U.A.B., ing. EUSABETA APOS­TOLESCU de la „Laromet", ing. CORNEL MOI­SESCU, de la „Neferat", şi VASILE CHIRIAC, maistru la „ADESGO". REDACŢIA : In primul se­mestru, la nivelul economiei bucureştene s-au obţinut eco­nomii de aproape 38 milioane kW/h energie electrică. A­­ceasta este, fără îndoială, urmare a activităţii desfăşu­rate de oamenii muncii, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pe baza planului de măsuri şi hotărîri­­lor adoptate de Comitetul mu­nicipal de partid. Analizele efectuate de comisia economică a Comitetului municipal de partid şi de Consiliul munici­pal de control muncitoresc al activităţii economice şi socia­le au scos, însă, la iveală că in întreprinderi există încă I. Cristea loan Bălan (Continuare In pag. a V-a) A­stăzi, aşadar, alături de licee şi de facultăţi, şcolile profesionale aş­teaptă noi candidaţi. Impor­tanţa acestui eveniment tot­deauna cu ineditul său, m-a făcut să privesc vitrinele cu ochiul celui care încearcă să descopere în aceste „expoziţii" permanente truda şi iscusinţa creatorilor de bunuri materia­le, a mîinilor meştere care le-au făurit. Priviţi orice vitrină doriţi... Pîinea cu miros de cîmpie arsă de soare, stofa, pînzeturile, cu­ţitele de bucătărie, şifonierele, frigiderele, maşinile de spălat, televizoarele, autoturismele, pa­piota de aţă şi minusculul ac de cusut, uniformele pentru elevi şi ghiozdanele etc., toate sunt rodul — în ultimă ins­tanţă — al nobilei munci ma­nuale calificate, al efortului ....!|l!llllllllllllillllllllllil!lllllll „Brăţara de aur“ cotidian şi al inteligenţei ace­lora care fierb, forjează şi strunjesc metalul, torc şi ţes­lina, modelează lemnul sau aluatul... Privind vitrina unei libră­rii, o obişnuinţă generată de o educaţie unilaterală îţi în-, dreaptă gîndul mai mult spre­ scriitori, spre autorii manus­criselor, ai textelor. Cartea ca atare, însă, ca obiect material, este produsul meşterilor lino­­tipişti, zeţari, tipăritori, fălţui­­tori şi legători, tot aşa cum operă a muncitorilor sînt hîr­­tia, cerneala şi tocul rezervor, adică totalitatea uneltelor de scris. Metalurgişti, electrotehnicieni, frezori, matriţeri, lăcătuşi-me­­canici, zidari, fiorari-betonişti, m­ontatori-ajustori, dulgheri... Sute de meserii fundamentale, în lipsa cărora viaţa s-ar ofili, izvorul poeziei ar seca şi mu­zica ar deveni numai plinset. Iată de ce simpla vedere a grupurilor care se îndreaptă spre acest concurs pe care l-am putea denumi al „Brăţă­rii de aur", ne dă sentimentul puterii şi siguranţei. Aici, pe băncile şi in atelierele şcolilor profesionale, viaţa îşi toarnă noi temelii. Un tînăr care intră în şcoala profesională as­piră la o situaţie privilegiată in condiţiile societăţii noastre. Demnitatea de muncitor este mai presus de orice. ALEXANDRU DUMITRU muncitor tipograf • Pe baza unei judicioase măsuri, la FABRICILE DE PE PLATFORMA DE INDUSTRIALIZARE A LEMNU­LUI „PIPERA“ s-au economisit, pe primul semestru, un milion de kWh energie electrică. In imagine : aspect din moderna fabrică de mobilă pentru bucătării. STRADA (de ici, de colo) Fără îndoială, In pofida soa­relui ce aminteşte Încă de vară, se anunţă toamna... Azi dimineaţă, paşii au călcat pe covor de frunze aurii . De altfel, în vitrinele magazinu­lui „Julieta“, anunţul — „ine­dit“ — „Vine toamna", apare etalat de 18 ori. Consecvenţă... • Mîine e ultima zi de func­ţionare a ştrandurilor Băneasa şi Pantelimon II. Gata cu „se­zonul“ • S-a redeschis grădi­niţa „Facultăţii“. Frumoasă, e­­legantă, dar fără... firmă. Pînă nu de mult, era un anunţ ! „Rotiserie“. A dispărut. Dis­creţie ? • Aviz amatorilor (şi desigur sunt destui)­­ la unita­tea de umplut sifoane din str. Plevnei (colţ cu Splaiul Inde­pendenţei) se găsesc capsule pentru autosifon. Să recunoaş­tem­­ e o noutate agreabilă, e iarăşi excavatoare in Militari. S-au năruit case cu bătrlneţea decrepită şi pămîntul se des­chide ca să primească temelia viitoarelor blocuri. Partea a doua a urbanizării moderne a bd. Păcii a Început. • Linia de taxiuri „TX 1“­­ Titan — Centru — Gara de Nord este foarte apreciată de bucureşteni. Cu unele excepţii­­ de pildă, şoferul de pe maşina 8-B-8131, după ce a efectuat o cursă (Continuare in pag. a VI-a) 4 (Continuare în pag. a V-a) . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INNTȚI-VA ! O valoroasă iniţiativă In întreprinderile Centralei industriei confecţiilor „Septembrie - luna producţiei record" Hotărita să-şi respecte an­gajamentul asumat pentru îndeplinirea cincinalului in patru ani — colectivele din întreprinderile Centralei in­dustriei confecţiilor au decla­rat luna septembrie „Luna pro­ducţiei record“. Astfel, la F.C.T.B.,­­ pînă la sfîrşitul lu­nii se va realiza o producţie cu 3,5 la sută mai mare faţă de sarcinile de plan. (In legă­tură cu această valoroasă ini­ţiativă vom reveni in ziarul de luni). Simpozion mondial de vulcanologie • Capitala va găzdui, între 3—8 septembrie a.c., In aula Facultăţii de ştiinţe Juridice, lucrările «Simpozionului mondial de vulcanologie", organizat de Institutul geologic. Participă numeroşi specialişti români şi 150 de invitaţi, reputaţi oameni de ştiinţă din peste 30 de ţări, printre care U.R.S.S., S.U.A., Italia. — Scopul simpozionului — ne spune prof. dr. doc. Dan Rădulescu, secretarul g­eneral al comitetului de organizare — este de a discuta, pe baza unui larg schimb , păreri şi rezultate ale unor studii, problema legăturii dintre vulcanologie şi pro­cesele de formare a minereurilor. Specialiştii români vor prezenta 10 comunicări ştiinţifice privind principalele regiuni cu vulcanism terţiar şi zăcăminte din ţara noastră, precum şi o serie de conferinţe referitoare la unele probleme fundamentale de vulcanism. In programul simpozionului au fost incluse şi vizite In principalele zone vulcanice şi metalogenetice din munţii Gutîi, Căliman-Harghita şi Apuseni. în spiritul caldei prietenii, al solidarităţii şi colaborării frăţeşti dintre cele două popoare, a continuat ieri VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA CUBA Provincia Oriente, leagănul revoluţiei cubane, a întîmpinat cu un entuziast bun venit pe inalţii soli ai poporului român Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba­ frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capita­la provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cu­baneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt în­soţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernu­lui Revoluţionar, şi de tovarăşa Vil­ma Espin, preşedinta Federaţiei fe­meilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion spe­cial. Pe aeroportul „Antonio Ma­­ceo" conducătorii României şi Cu­bei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. a­ P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al comitetului provincial de partid, precum şi de Haydée San­tamarin, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă: „Pro­vincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după­­ care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare ali­niată pe aeroport. Numeroşi locu­itori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru pri­etenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze iau loc în maşini deschise, îndrep­­tîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puter­nic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi în­călţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafi­nărie de petrol. Majoritatea obiec­tivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice, ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvolta­re intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii re­voluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui José Marti, „apos­tolul revoluției“, căzut eroic pe (Continuare în pag. a VI-a) in discuţia Comitetului executiv al C.P.M.R. APROVIZIONAREA DE TD4MN4-IARNĂ A POPULAţIEI • Importante creşteri cantitative ale fondului de mărfuri faţă de anul precedent: 34 la sută la cartofi, 46,8 la sută la ceapa, 93,5 la sută la varză, 97,3 la sută la rădăcinoase, 31,4 la sută la mere • Case de comenzi pentru servirea la domiciliu • Toate rampele, depozitele și silozurile pregătite • Furnizorii de combustibil solid trebuie să intensifice livrările Pe ordinea de zi a şedinţei d­e ieri a Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a fost în­scrisă și problema aprovizionării de toamnă-iarnă a populaţiei.’ Planul de măsuri întocmit în acest sens prevede, în primul rînd, asigurarea unor cantităţi mult mai mari de legume şi fructe, faţa de anul precedent, care să acopere solicitările curente ale cumpărătorilor şi să formeze stocurile de iarnă. R. Groapă Apiluâ SfirŞIÎUlUi­u8 Sapramfila . Din preocupările Consiliului popular al sectorului 4 , deschiderea a încă patru unităţi co­merciale, în zona Curtea Veche. Este vorba de magazinele „Macul roşu“ (produse cosmetice), „Ti­nerii“, „Parfumerie“ şi „Curtea sticlarilor“. A­­cesta din urmă va fi ase­mănător unității „Au­rari“ deschisă, recent, aici, în sensul că o serie de lucrări de sticlărie vor fi executate, pe loc. In (Continuare în pag. a V-a) Am fost o zi controlor obştesc Servire civilizata, prompta, dar şi unele „tonuri false" • Intr-o singură lună — 7495 de controale • Din 3760 de propuneri — 3376 rezolvate operativ • Cupiditatea prinsă cu mita In sac 9 Un accident evitat in extremis­t De reţinut, controlul obştesc se află sub protecţia legii ! M­i-am incheiat o zi de muncă. O zi­­ obişnuită. Astăzi, însă, voi ajunge mai tirziu acasă, împreună cu tovarăşii mei din echipa de control obştesc, îmi voi în­china cîteva ore acestei atit de utile activităţi cetăţeneşti. Sunt unul dintre miile de cetăţeni — muncitori şi me­dici, ingineri şi gospodine, tineri şi virstnici — care, in timpul liber, exercită, potrivit legilor profund Sorin Heiban (Continuare In pag. a V-a) Săptămlna viitoare, urmează să-şi înceapă activitatea com­plexul comercial A.23 din car­tierul Titan, în apropierea „li­vezii cu nuci" cum o numesc localnicii. In cadrul comple­xului vor funcţiona un ma­gazin alimentar cu autoservire in care se vor vinde şi artl­■­­ -cola de menaj, centre de desfacere a pîinii, cărnii, dulciurilor, o tutungerie, un chioşc de răcoritoare etc. Ma­gazinul va funcţiona în două schimburi, răspunzînd, astfel, ce­rinţelor curente ale cetăţenilor. Pentru darea în folosinţă la termen constructorii au primit un sprijin permanent din par­tea Comitetului de partid şi Comitetului executiv al Consi­liului popular ale sectorului 4. & INSTITUTUL METEOROLOGIC ]. COMUNICA: Azi, 1« ora 8, In ^ Bucureşti, temperatura aerului a îi fost de 15 grade. Maxima de ieri ^ in aer a fost de 27 grade, iar mi- i­nima din cursul nopţii de 11 grade, g Timpul probabil de miine: 1j Vremea se menține relativ căldu­­­­­roasă. Cerul va fi variabil. Vint 5î slab pînă la potrivit. Tempera­şi tura minimă va oscila între 12­^14 $5 grade, iar maxima între 26—28­­ grade. im t b­pH­ In scopul dezvoltării şi diversifi prestărilor de servicii Ieri după amiază, a avut loc şedinţa Consiliului mu­nicipal Bucureşti pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie. Şedinţa, desfăşu­rată în prezenţa tovarăşu­lui Virgil Trofin, preşedin­tele Consiliului pentru co­ordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii din Republica Socialistă Româ­nia, a analizat modul cum se realizează prevederile planului de prestări servi­cii pentru populaţie întoc­mit pe anii 1971—1975. Subliniindu-se rezultatele pozitive obţinute pe această linie de către unităţile C.P.M.B., ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale altor întreprinderi, pe baza propunerilor şi sugestiilor deputaţilor, specialiştilor, gospodinelor, Consiliul a inclus în planul său de ac­tivitate noi măsuri privind dezvoltarea simţitoare şi diversificarea prestărilor de servicii către populaţie în anii următori. VALENTIN SILVESTRU \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Bibescu-Vodă Să ne plimbăm, într-un amurg romantic, pe strada Bibescu-Vodă și să ne lăsăm în voia amintirilor de tot soiul, în timp ce-i urmăm cursul, din calea Rahovei, tăind bulevardul Coşbuc umbrit de castani şi mîntuindu-se in calea Şerban Vodă. La ferestrele cu grilaje ale Spitalului B­rin­coven­esc tinere mame şi tinerii bărbaţi pe care i-au făcut la fi, evocă perechile andaluze, împărţite de gratiile cu flori de fier. Peste drum a fost cindva un magazin enorm, acum răzbeşte afară, prin uşa zgîrcit întredeschisă, o du­hoare de mucegai­­­e un depozit de hîrfoage, o arhivă de dosare, peste care sînt trase, pentru veşnicie, obloane vălurite. Cîțiva paşi mai încolo, e „Cabinetul de răspîndire a cunoştințelor ştiin­ţifice a O.C.L. Alimentara din sectorul 5" , a deschis „numai marţi, miercuri şi joi şi numai intre orele 1­ 3, altfel am fi intrat să vedem ce cunoştinţe ştiinţifice­ alimentare se revarsă asupra sectorului cinci­a din acest focar cultural cu perdeluţe, unde ar putea fi un util vad comercial. Trecem agale poala dealului şi iată-ne în faţa vitrinelor oarbe și mute ale „Depozitului de ma­teriale O.C.L. Textila 1". Vizavi se vopsesc geamurile de la stradă ale unui parter lung cît patru magazine, ca să nu se vadă birourile de planificare ale „I.A.P.L. ATunis, sectorul 5". Alt depozit cu obloane eterne și zăbrele lăcătuite, „Unitatea nr. 1 a Centrului de Librării, Cartea la locul de muncă­ distruge posibilitatea a cel puţin trei magazine vaste, în imediata apro­p­iere, pe teritoriul posibil a vreo două magazine, birourile „ICRAL­erceni, Şantierul 1*. Şi printre toate aceste depozite, locande administrative şi instituţii bizare, trei „Bufete“, la distanţă de cîte douăzeci-treizeci de metri unul de altul, porturi precare ale unui fluviu de ţuică perpendicular pe Dîmboviţa acoperită. Să invităm la o atare plimbare romantică pe acei care se preocupă de mulţi ani de acţiunea cosmetico-urbanistică numită „recuperarea spaţiilor comerciale" şi să le amintim că aici, în preajma Pieţei Unirii, strada aceasta n-a avut totdeauna faţa,atît de pocită... E

Next