Informatia Bucureştiului, noiembrie 1973 (Anul 21, nr. 6272-6297)

1973-11-01 / nr. 6272

INFORMA­TI­A Z­AR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.CR. 1 1 Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XXI­­ Nr. 6272 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 noiembrie 1973 Zidari* interioară * *» de apartamente din Motu­ M4 din Brumai Tábore« * ins* »feetuată, t» timpul practicii, ri* elevii aeralul n C­ sidari a» 1» «impui .teetu eOrtsmtattl, îndru­mă­rile permanente primita Se ia malîtmi Lecoida Ttodoreirv (ta fotojrratieî le-au terni Se un rea! fele«. grădiniţă de copii din bd. Păcii Alţi 340 de copii din­­satorul 7 au posibilitatea frecventării filnice a grădiniţei; în bd. Păcii nr. 127 s-a dat, recent, în folosinţă con­strucţia spaţioasă, modernă, a Grădiniţei de copii nr. 195 cu orar prelungit, cuprinzîn­d 12 săli de activităţi, care funcţionează în două ture. Utilată conform cerin­­ţelor actuale ale Instruirii şi e­­ducării preşcolarilor, noua grădi­niţă reprezintă un real sprijin pentru sute de familii din cartier. Oraşul I#Tl iL'l j îSmS Casa căsătoriilor Poate că este neobişnuit să scrii uni­i ziar, la puţine ore după oficierea căsătoriei, după ce, adică, ai fost unul dintre protagonişti. Dacă o fac chiar eu, este pentru că mă simt o­­bligat să mulţumesc cu căldu­ră celor care au organizat splendida „Casă a căsătoriilor", încă înainte de a ajunge în fa­ta ofiţerului stării civile, in sa­lonul vast, cu oglinzi şi coloa­ne de marmură roză, încă îna­inte de a auzi întrebarea „de bună voie şi nesilit de ni­meni, solemnă şi angajantă pun ea însăşi, păşind alături de viitoarea soţie prin rucheta grădină cu brazi argintii şi aleea cu trandafiri sau aştep­­tînd în camerele special pre­gătite pentru viitorii căsătoriţi şi invitaţii lor, ara avut revela­ţia grijii societăţii pentru fa­milie. Faţă de atenţia ce se acor­dă, la Consiliul popular al sec­torului 4, oficierii căsătoriilor (s-a amenajat pînă şi un salon unde poţi invita prietenii, pen­tru a ciocni primul pahar cu tovarăşa de viaţă), m-ar bucu­ra ca asemenea ambianţă să existe (sub o formă sau alta) în toate sectoarele. Pentru ca toţi tinerii care se căsătoresc în Capitală să fie pătrunşi de so­lemnitatea momentului în care rostesc un jurămînt la viaţă. CONSTANTIN FLORESCU ■calculator la Institutul de studii şi proiectări energetice . La 30 octombrie, colectivul în­treprinderii de utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelor­­de construcţii lucra în contul zilei de 5 ianuarie 1974. Pînă la sîrşitul an­ulu­i, această unitate va produce, suplimentar, o producţie în valoare de 45 milioane lei. Printre altele se vor realiza 43 extractoare de făină, 4 prese pentru drojdia furajeră, 3 a­­limentatoare-cutii pentru industria caramea, 550 tone piese de schim­b din oţeluri refractare pentru indus­tria cimentului şi viţele. I­umi p mutem MU'! În obiectiv PREGĂTIREA TEMEINICA A PRODUCŢIEI 74 înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan pe • 1974 «ali­cită, in mod obligatoriu, rezolvarea din vreme a unor pro - faieme multiple legate de desfăşurarea in condiţii optime » procesului fabricaţiei incă din prima lu­ wă a t uterului an. Pe altfel, a intrat in obişnuinţa fierarul colectiv de muncă ca pregătirea producţiei viitoare sa facă obiectul unor minu­ţioase analize urmate de substanţiale planuri de măsuri. La Întreprinderea ,,Automati­ca”, unde­­volumul de producţie ••a cunoaşte în ’74 o creştere­ de peste 20 la sută faţă de anul curent, s-a trecut, încă din se­mestrul I, la fixarea principa­­­­lelor obiective tehnico-organi­­­zatorice. Sub acest aspect re­levantă este atenţia acordată creşterii randamentului pro­ductiv. Problema s-a pus la acuitate, înţelegându-se ci şi in­­ condiţiile unei producţii de n­­ulitate — 12 la sută din vo­lumul total a! produselor.— se poate obţine o productivitate ridicată, o eficienţă din ce in ce mai mare. In acest scop o bună parte din confecţiile me­talice utilizate la mijloa­cele de automatizare, de­­ pildă, prin grija sectoru­lui de concepţie, au fost tipizat®, fiind în fază aven­­sită de execuţie sculele şi dis­pozitivele necesare. In scopul grăbirii ritmului, de pregătire a documentaţiilor tehnice s a trecut, la speciaitcarea pe pro­bleme a unor , colective — m­aşini-arterie,- energetică şi chi­mie, distribuţie industriali -- » ă­or activitate vizează proiec­tarea, avizarea, şi pregătire» tehnologică. în ansamblul măsurilor lua­te pentru . demararea, optimă • producţiei anului viitor se în • scri* şi cea referitoare la creşterea coeficientului­ de schimburi şi obţinerea unor in­dici superiori in funcţio­ner«« utilajelor. In acest «cop In în­­­ treprindere «­a trecut la orga­nizarea de cursuri de califica­re şi de perfecţionare, 3* «o mai bună repartizare a cadre­lor existente pe locuri de muncă şi schimburi ; în marea majoritate a atelierelor ne fu ru­tei! doi va fi generálisait.­ Dar, A. Pevlovici (Continuare in rmtt. «­fT-a) Cărţi pe măsura exigenţelor educative Literatura pentru copii — o problemă majoră Eveniment de ex­cepţională Însemnă­tate In viaţa partidu­lui şi a statului nostru, Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, elaborînd vastul Program pentru îm­bunătăţirea activită­ţii ideologice, ridica­rea nivelului general al cunoaşterii şi e­­ducaţia socialistă a maselor, pentru aşe­zarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eti­cii şi echităţii socia­liste şi comuniste, a pus în faţa editurilor noastre sarcini de mare răspundere po­litică, a căror valoare programatică este de o continuă actualitate. Referidu-se la crea­ţia artistică destinată pionierilor şi elevi­lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia, la Conferinţa naţională a Organizaţiei Pionie­rilor : „Creatorii de arta şi literatură — scriitorii, poeţii, com­pozitorii au dato­ria de a crea mai multe poezii, mai multe lucrări care să evite realităţile, să ţină seama şi de­n­ima şi năzuinţei® pionierilor, ale copi­ilor, ale tineretului Ion But­mu (Continuare în pag. a ll-a) 1­MHÎlliniHIHIHIIIHîhiPE I­OT GLOBUL OFENSIVA SERINGILOR IN AMAZONIA Un program pe cinci ani pentru vaccinarea populaţiei băştinaşe Cu impetuozitatea pe care i-o asigură tehnica modernă, Trans­amazonianul continuă să cucerească jungla, braziliană. Importante seg­mente ale acestei uriaşe artere — care, începînd din 1976, va lega di­rect coasta Atlanticului cu Annii forsilieri ^ trecînd ,pesta anstitu cu litoralul Pacificului — sînt în­cheiate. Un traseu de peste . 5000 km,­­ care va însemna mult mai mult decît o cale de comunicaţie. losif Crimen« PROLETARI DIN TOATE TARILE, IIXI.TI ' A ­N Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Art. I*­ora 1 d.­in Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 11 grade. Maxima de ieri în aer­­ a fost de 16 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 6 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea te menţine rect. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Viatul va­rails slab pînă la potrivit. Temperatura aerului, minima, va fi cuprinsă între minus 10 și minus 8 grade, iar maxim*, între­­ și a grade. Cînd se încurca iţele bunei gospodăriri ta. Există un statut al asociaţiile de loca­­a­ cărui respectare permite o bună gospodărire a părţilor comune din imo­bile. Există, de asemenea, prevederi le­gale cu privire la obligaţiile membrilor asociaţiilor — ca şi ale celor aleşi in comitetul de conducere —­ sau ale per­­soc­alului angajat. în virtutea­ acestora,­ adunările generale iau hotărîri în folo­­sul tuftfor, dar şi obligatorii pentru toţi. Totus i, pe ici, pe colo, apar nişte ta­ms StiulatiEl tor •tr­ătit iţele propriei gospodării,­ incit nici ei nu mai reuşesc sa le descurce. O atare situaţie o aflăm ...la asociaţia din str. Bujoreni nr. 4.3. Comitetul aces­teia ne-a scris ca fostu­­ împuternicit., Micola® Vîlcu. după .ce -x. fost, înlocuit (la­ 20 aprilie 1970), pentru, incapacitate C, Aurtf­aSsmrnn & mu«­ui­ m " est am de la Plenara C. C al P . R. din noiembrie 1971 Programul ideologic al partidului — programul nostru statornic de muncă şi viaţă . P­JBg.-aiTiul­ ideologic al partidului nostru acordă o insemn­ătate deo­sebită rolului şcolii in educaţia şi formarea tinerei generaţii. .Pornind de la faptul că şcoala reprezintă factorul principal de instruire şi­ edu­care a tineretului — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3­0 noiembrie 1971 — partidul a luat un şir de măsuri pentru îmbunătăţirea învăţămîrntului, pentru legarea lui mai strînsă de producţie, cercetare şi de viaţă". Cerinţa fundamentală pe care o ridică partidul în faţa învăţămîntului este de a face din fiecare unitate şcolară un puternic centru de educaţie un spirit socialist şi comunist a noilor generaţii. Aceste directive înnoitoare au călăuzit şi recentei­ dezbateri ale documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie e.c. cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţărmntului, care au avut loc în instituţiile de invăţămîht superior ale Capitalei. (Despre unele dintre adunările generale ale organi­zaţiilor de partid din facultăţile bucu­reştene, citiţi in pa­gina a ll-a) Sef« Consiliului popu­la­r" al sectorului 3, a­­menajată cu posibili­tăţi locale şi cu spriji­nul larg al cetăţenilor, îşi aduce o apreciată contribuţie la aprovi­zionarea pieţelor secto­­rului cu produse de se­zon. In prezent, se re­coltează roşiile din pri ■ mul ciclu. Recolta e la înălţime !... • l.. .1.. Alimentar« din eectrtrti­­ă. * luat măsura ca in zilele die duminici, in cadrul pie­ţelor „T Noiembrie­'. „1fi Februarie" ?i „Mureş" să funcţioneze puncte mo­bile «ie desfacere a plinii. In arest mers au fost «pecia!, amenajate «iteva maşini. Astfel, se »sită aglomeraţiile de la cen­trele d» piine din zonele învecinat» pieţelor. • Pupi cum n* in­fer­me«a conducerea IntraprbidtrU pentru livrarea produselor pe­troliere, In diferite puncte din Capitală, urmează a fi constru­ite încă 20 de stafii Peco. Acestea vor des­face, în afar­ă de ber­­nind fi nifer, combustibil lichid pentru consumul casnic. Şi dacă la noapte va ninge ? Utilajele I.S.B. In ,,repetai* generali« pentru iestarea pregătirilor de sezon O coloană d* maşini, lungi d* peste un kilometru, se de­plasa, ieri după-amiază, pe şo­seaua Bucureşti—Piteşti. Atei­, geau atenţia misivele frei* de culoare verde, roşuţ învăpăiat al imprăştietorilor de mare, su­plele încărcitoare de z&paini, tractoarele cu plug şi peri*. Printre ele, autoateliere şi au­toutilitare dotate cu radio-tele­­fon. — Autobaza Bujoreni, pe re­cepţie I —­.Da, autobaza Bu­joreni, - Ti* reîntoarcere verificaţi golirea apei din radiatoare. L» f­­apt» temperatura scade «ub ' srape.'.............. — Inginerul Roşea. La o pe­rie s-a desfăcut lanţul. De ce? — Defecţiunea a fost reme­diaţi, în cepul coloanei fl intflnim A. Radu (Continuers 1« pag. a lU-a) • S-a Încheiat concursul ga­zetelor de perete şi al panouri­lor critice şi satirice din între­prinderile şi instituţiile sectoru­lui 1. Timp de zece luni,­ peste 140 de colective de redacţie, aflate în întrecere,­ au depus eforturi pentru a perfecţiona această formă eficace a muncii politice de masă. Juriul a acordat premii şi menţiuni co­lectivelor de la­­ Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria alimentară, Institutul de cercetare şi­­proiectare pen­tru celuloză şi hîrtie, între­prinderea pentru utilaj dru­muri şi poduri, Prodexport, Telefoane, Institutul de proiec­tări pentru construcţii, Policli­nica cur­plată nr. 3, întreprin­derea poligrafică „13 Decem­brie 1918", Institutul de cerce­tări, proiectări şi documentare pentru­ industria lianţilor şi am­­bocimentului etc. (X. Cotigă, activist al Comitetului de partid a­ sectorului 1). • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Irt turneul ri« şah ri* 1* Novi Sad, după 19 runde in clasament conduc in prezent Janoeevici si Matulovici Iambii Iugoslavia) cu cu­* r­j p. CiocSHe* »« afli pe locul S cu 6*/m p. • Ijl Mantila, In alt turneu internaţional de gali, Flori» Gheorghiu — cu «Vj p şi o partidă Întreruptă — se «îl» pe locul » in clasament (după II runde). Conduce iugoslavul Ljubojevic, cu 9 p. • Ieri t* Bruxelles. în preliminariile C.M. d» fotbal (grupa * .» a europeană). Belgia — Xarregie *— a (1—9). Clasament : l. Diamd* • p («—7) J Belgi* t p O»—«). Meciul decisiv ; la ÎS noiembrie, cindi Olanda va intilni pe teren propriu Belgia. 145 de minute, cu „CÎNTARUL" pe şoseaua Pantelimon , autobasculantă pentru... două butelii De - as­ta-dată „Cintarul“ nos­tru şi-a propus­­să prezinte un test „pe viu“ despre eficienţa folosirii autovehiculelor de mare tonaj. De aceea, împre­ună cu lucrători de miliţie de la circumscripţia nr. 6, ne-am oprit marţi (30 octombrie), pe şoseaua Pantelimon, lingă sta­ţia „Peco“. Timp de 145 minute, am stat de vorbă cu nenumă­raţi conducători auto aflaţi în trecere prin acest punct. Am notat numeroase aspecte inte­resante­ . Cele mai multe se re­feră la răspunderea şi grija pentru folosirea autovehicule-9 Rejponsabilitate si ind*plinire a îndatoririlor, dar si destule autocamioane goale • PrimMrî între doua garaje • „Sarficiu prieteneee"... cu maşina Hatului _____ • Noţiuni uitat«.» loc, a timpului de lucru. Ast­fel, din 53 de autocamioane, pe care le-am numărat la tsn Liviu Nistor Li»*s«u i'Co/i­ffîaace f» jttttff. * tff-ei Iuift 1-30 noiembrie „Luna preparatelor culinare“ Microvntera cu tovarăşul STELIAN VOICULESCU dirictor adjunct al Direcţiei genaral* camareial« a municipiului — Organiza«.»* „Lunii pre­feratelor culinare* * devenit o tradiţie a alimentaţiei pu­blice. Care este scopul aces­tei acţiuni ? — Una din preocupările de seamă ale întreprinderilor de alimentaţie publică, ale colec­tivelor de lucrători din uni­tăţi o constituie diversifica­rea, îmbogăţirea continuă a preparatelor culinare oferite consumatorilor. în acest scop sunt organizate o serie de ac­ţiuni menite să stimuleze iniţiativa fiecărui specialist în arta culinară. Intre aceste acţiuni se numără şi „Luna ”, Groapă (Continuare în pag. a III~a) rés TREI REPORTERI ÎN „TREI SCHIMBURI“ Ziua intră in a doua ei jumătate. De pe la ora 14 la porţile fabrici­lor, primul schimb predă ştafeta. Li­niştea sărilor de bibliotecă e tulbura­tă doar de foşnetul paginilor în­toarse. In spitale, echipa de gardă îşi incepe veghea. Se învaţă, se munceşte, se con­struieşte. Reporterii noştri au însoţit pe bucu­­reşteni la locurile de muncă, in plimbarea cotidiană pe străzile ora­şului, prin magazine, acasă, con­­semnînd cu fidelitate.,, ORE ALE CETĂŢII. Cel de al doilea schimb al muncii este, pentru noi, primul ! • In premieră absolută La Institutul ele cercetări şi proiectări pentru celule/S şi hîrtie, surprindem o „şe­dinţă“ de lucru ad-hoc. Par­­ticipanţii — inginerii Romulus Kor­­noga, secretarul organizaţiei de par­tid al institutului, Vasile Giurcan şi Vasile Apostol — discută unele ama-, nu­mite legate de documentaţiile de proiectare a două mari teme aflat“ In lucru. Amănunte primim de la ing. Fornoga : — E­ste vorba de proiectele Pentru o fabrică de hîrtie ,1* ziar care se va construi la Bacău ,şi pentru o alta de hîrtie şi cartoane tehnice pentru maşini electronice, la Buşteni. Am­bele în premieră, absolut originale la noi în ţară. Fină acum asemenea documentaţii se aduceau din import, aşa că vă daţi seama de importanţa economiilor valutare ce se vor rea­liza. Discutăm acum despre posibili­tatea scurtării termenelor de predare. Părăsim institutul, o luăm pe calea Victoriei şi ieşim, pr­in animata plată a Universităţii, In bd. 1848. Carnetul de reporter invocă, prin albul filelor, „setea“ de ştiri a paginii de ziar... „Rapidul" - nu cel ds pe gazon­­reintrarea Popve*. Ta rest­tu'&ntul cu autoservir# „RAPID“. Inten­ţionăm­ o sum&râ vizio­nare“ din mers. Tare. voi* noAÂtr*. popasul e mal scurt decit -am ii do­rit. Vitrineir mari, d&rs ou var, n« vea*e«o, fftiă putință de tă­gadă, eâ e Pe ctixd deschi­­dere* ? Răspunsul nd-1 oferă tovarășul Aurelian Heroin, d'tractorul complexu­lui Ambasador : ** — l­e »fmbătă nRap(dvilM Itd va reprimi — Tot ca m­alnt« ? Adică ix&re, fum și — din cînd în csfcnd — seaiMM. î — Sperăm că nu. Mal ale* că ne-am­­profilat, în special, p» bucătăria. Muit diversificată. ('Debutăm do®fr in luna preparatelor eu­linare). Vom ave» și o secţie de produse MOo«podm­a‘". Lăicră­­rile efectuate au virat o mai bună fo­losire a spațiului și o ftuncţJioinalicars »ponitft a anexelor* In fapt, o veritabilă „schimbare la față*. Cu grindul la viiUww^Â a itlurilor, ne urcăm In RT. De»tîtţAtla : O», per» R'owiSnA. Un deceniu In... „Lacul lebedelor" In programul d* sstă­­seziră, „Lecui rebedeJor*. în *ală au început dej* »4 so­sească primii spectatori. Cu­lisele cunosc animați« «pecifică mo­mentului clnd cortina se va ridica. Poate nu e timpul cel mai potrivit pentru * solicita interviuri, fie ei» chiar »curte, dar amabilitate* inter­locutoarei no*»tr* — balerin* Mag­dalena Popa, membru al colegiului nostru de redacţie — ne s coate din impas­­ — Dancez In „Lacul lebedelor“ de mai bine de 10 ani şi, vă rog să m­ă credeţi, aştept acordurile de început ale orchestrei cu aceeaşi emoţie şi acelaşi trac. Iar la sfîrşit, cînd a­­plauzele îţi încălzesc inima, nu În­cetezi, totuşi, să-ţi spui că, parcă, ar fi putut fi trial bine. Cred că „artist" şi „rutină* sunt două noţiuni incompatibile. La cîţiva paşi. In amfiteatrul mare al Facultăţii de medicină, atmosferă specifică evenimentelor deosebite. Işi anunţă • Omagiu Cadre didactic«. univ«»r*it*r«, me­dici., s tudenţi îl sărbătoresc, cu dra­goste şi căldură, pe acad. prof. dr. docent ŞTEFAN MILCU, cu prilejul împlinirii virstei de 70 de ani, dintre care 45 dăruiţi­ cu devotament şi pa­siune profesiei, creşterii generaţiilor noi, cercetării ştiinţifice. In semn de omagiu, cei de faţă am­ adresat das­călului, doctorului, savantului, omu­lui Ştefan Mih­u un emoţionant şi sincer ! La mulţi ani ! 79.30 JIOI CONSTANTIN JOIU Tramvaiul (silenţios) Ae m­ici caii i-au tras, pe urmă, din ce în ce mai iute şi mai zgo­motos, energia electrică, iar acum, cu poluarea sonoră, ne întoarcem spre el, şi-l rugăm, îi şoptim „Silence !“, ca-n melodia celebră. Ve­­hiculul a intrat,de mult în argou, în cintece, nu zicale: „Măi tramvai“. — complicitatea duioasă cu tramcarul modest, muncitor şi de treabă este o stare bucureşteană. In el lumea se simte mai acasă. Scoţi mărunţişul, alegi c­in palmă două băncuţe de cinşpe, — merită, bă­­iatu’, trage,, te cară, mereu vesel şi vorbăreţ. Tramvaiul e un for, o piaţă pe­­ roate. Umăr la umăr în vagoanele lui, omenia, dreptatea pronunţă judecăţi fără apel. Vai de mirlani,şi de proştii fuduli! Să te judece tramvaiul 26, cinci staţii la rînd, e un avans greu la ce vei păţi mai tîrziu în infern... Multă vreme, tot trecutul capitalei noastre, vacarmul produs de trecerea tramvaiului era un prilej de fală şi mîndrie. Ne modernizam în fine şi­ noi. Urechea învăţată cu ciripitul păsărilor, cu foşnetul frunzelor, cu susurul ploii, asculta ca pe o muzică nouă şi necesară zăngănitul eroic al tramcaiului. Nu pot să jur că bunicii, străbunicii bucureştenilor de azi mureau să se mute de sfintu’ Dumitru în casele, cu staţii de tramvai sub ferestre. E de bănuit însă că nervii lor zdraveni şi patriarhali îi făceau să surîdă îngereşte prin somn la trecerea apocaliptică a trăsurii electrice. Noi, cei din ’73, vorba aceea, mai sperioşi, mai plăpinzi." Să nu picura robinetul, să nu scîrţîie uşa... Aşa se face că vom avea tram­vaie silenţioase. Cincisprezece bucăţi se zice că ar fi gata. Nu le distingem încă printre celelalte, — probabil, două-n Floreasca, unu' pe­­Şutea, trei la Gara­ de Nord ş.a.m.d. O experienţă interesantă, şi pentru noi şi pentru I.T.8., ar fi — dacă se permite tot să strin­gent, intr-o zi la un loc „silenţioasele" pe una $5 aceeaşi linie, cîte-om avea, *6 ne minunăm, să vedem, să ne dăm seama cam ce va fi in viitorul apropiat, un tramvai milostiv, tăcut, liniştit, cum vreţi,­­ iar s* ultimul, p* merala gălăgios; să­-I însoţim eu fiori pe cel din urmă drum, in bătrina şi glorioasei' fu# -retragere la dspou

Next