Informatia Bucureştiului, noiembrie 1973 (Anul 21, nr. 6272-6297)
1973-11-01 / nr. 6272
INFORMATIA ZAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.CR. 1 1 Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XXI Nr. 6272 4 PAGINI 30 BANI Joi 1 noiembrie 1973 Zidari* interioară * *» de apartamente din Motu M4 din Brumai Tábore« * ins* »feetuată, t» timpul practicii, ri* elevii aeralul n C sidari a» 1» «impui .teetu eOrtsmtattl, îndrumările permanente primita Se ia malîtmi Lecoida Ttodoreirv (ta fotojrratieî le-au terni Se un rea! fele«. grădiniţă de copii din bd. Păcii Alţi 340 de copii dinsatorul 7 au posibilitatea frecventării filnice a grădiniţei; în bd. Păcii nr. 127 s-a dat, recent, în folosinţă construcţia spaţioasă, modernă, a Grădiniţei de copii nr. 195 cu orar prelungit, cuprinzînd 12 săli de activităţi, care funcţionează în două ture. Utilată conform cerinţelor actuale ale Instruirii şi educării preşcolarilor, noua grădiniţă reprezintă un real sprijin pentru sute de familii din cartier. Oraşul I#Tl iL'l j îSmS Casa căsătoriilor Poate că este neobişnuit să scrii unii ziar, la puţine ore după oficierea căsătoriei, după ce, adică, ai fost unul dintre protagonişti. Dacă o fac chiar eu, este pentru că mă simt obligat să mulţumesc cu căldură celor care au organizat splendida „Casă a căsătoriilor", încă înainte de a ajunge în fata ofiţerului stării civile, in salonul vast, cu oglinzi şi coloane de marmură roză, încă înainte de a auzi întrebarea „de bună voie şi nesilit de nimeni, solemnă şi angajantă pun ea însăşi, păşind alături de viitoarea soţie prin rucheta grădină cu brazi argintii şi aleea cu trandafiri sau aşteptînd în camerele special pregătite pentru viitorii căsătoriţi şi invitaţii lor, ara avut revelaţia grijii societăţii pentru familie. Faţă de atenţia ce se acordă, la Consiliul popular al sectorului 4, oficierii căsătoriilor (s-a amenajat pînă şi un salon unde poţi invita prietenii, pentru a ciocni primul pahar cu tovarăşa de viaţă), m-ar bucura ca asemenea ambianţă să existe (sub o formă sau alta) în toate sectoarele. Pentru ca toţi tinerii care se căsătoresc în Capitală să fie pătrunşi de solemnitatea momentului în care rostesc un jurămînt la viaţă. CONSTANTIN FLORESCU ■calculator la Institutul de studii şi proiectări energetice . La 30 octombrie, colectivul întreprinderii de utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelorde construcţii lucra în contul zilei de 5 ianuarie 1974. Pînă la sîrşitul anului, această unitate va produce, suplimentar, o producţie în valoare de 45 milioane lei. Printre altele se vor realiza 43 extractoare de făină, 4 prese pentru drojdia furajeră, 3 alimentatoare-cutii pentru industria caramea, 550 tone piese de schimb din oţeluri refractare pentru industria cimentului şi viţele. Iumi p mutem MU'! În obiectiv PREGĂTIREA TEMEINICA A PRODUCŢIEI 74 înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan pe • 1974 «alicită, in mod obligatoriu, rezolvarea din vreme a unor pro - faieme multiple legate de desfăşurarea in condiţii optime » procesului fabricaţiei incă din prima lu wă a t uterului an. Pe altfel, a intrat in obişnuinţa fierarul colectiv de muncă ca pregătirea producţiei viitoare sa facă obiectul unor minuţioase analize urmate de substanţiale planuri de măsuri. La Întreprinderea ,,Automatica”, undevolumul de producţie ••a cunoaşte în ’74 o creştere de peste 20 la sută faţă de anul curent, s-a trecut, încă din semestrul I, la fixarea principalelor obiective tehnico-organizatorice. Sub acest aspect relevantă este atenţia acordată creşterii randamentului productiv. Problema s-a pus la acuitate, înţelegându-se ci şi in condiţiile unei producţii de nulitate — 12 la sută din volumul total a! produselor.— se poate obţine o productivitate ridicată, o eficienţă din ce in ce mai mare. In acest scop o bună parte din confecţiile metalice utilizate la mijloacele de automatizare, de pildă, prin grija sectorului de concepţie, au fost tipizat®, fiind în fază avensită de execuţie sculele şi dispozitivele necesare. In scopul grăbirii ritmului, de pregătire a documentaţiilor tehnice s a trecut, la speciaitcarea pe probleme a unor , colective — maşini-arterie,- energetică şi chimie, distribuţie industriali -- » ăor activitate vizează proiectarea, avizarea, şi pregătire» tehnologică. în ansamblul măsurilor luate pentru . demararea, optimă • producţiei anului viitor se în • scri* şi cea referitoare la creşterea coeficientului de schimburi şi obţinerea unor indici superiori in funcţioner«« utilajelor. In acest «cop In în treprindere «a trecut la organizarea de cursuri de calificare şi de perfecţionare, 3* «o mai bună repartizare a cadrelor existente pe locuri de muncă şi schimburi ; în marea majoritate a atelierelor ne fu rutei! doi va fi generálisait. Dar, A. Pevlovici (Continuare in rmtt. «fT-a) Cărţi pe măsura exigenţelor educative Literatura pentru copii — o problemă majoră Eveniment de excepţională Însemnătate In viaţa partidului şi a statului nostru, Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, elaborînd vastul Program pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, a pus în faţa editurilor noastre sarcini de mare răspundere politică, a căror valoare programatică este de o continuă actualitate. Referidu-se la creaţia artistică destinată pionierilor şi elevilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia, la Conferinţa naţională a Organizaţiei Pionierilor : „Creatorii de arta şi literatură — scriitorii, poeţii, compozitorii au datoria de a crea mai multe poezii, mai multe lucrări care să evite realităţile, să ţină seama şi denima şi năzuinţei® pionierilor, ale copiilor, ale tineretului Ion Butmu (Continuare în pag. a ll-a) 1MHÎlliniHIHIHIIIHîhiPE IOT GLOBUL OFENSIVA SERINGILOR IN AMAZONIA Un program pe cinci ani pentru vaccinarea populaţiei băştinaşe Cu impetuozitatea pe care i-o asigură tehnica modernă, Transamazonianul continuă să cucerească jungla, braziliană. Importante segmente ale acestei uriaşe artere — care, începînd din 1976, va lega direct coasta Atlanticului cu Annii forsilieri ^ trecînd ,pesta anstitu cu litoralul Pacificului — sînt încheiate. Un traseu de peste . 5000 km, care va însemna mult mai mult decît o cale de comunicaţie. losif Crimen« PROLETARI DIN TOATE TARILE, IIXI.TI ' A N Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Art. I*ora 1 d.in Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 16 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 6 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea te menţine rect. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Viatul varails slab pînă la potrivit. Temperatura aerului, minima, va fi cuprinsă între minus 10 și minus 8 grade, iar maxim*, între și a grade. Cînd se încurca iţele bunei gospodăriri ta. Există un statut al asociaţiile de locaa cărui respectare permite o bună gospodărire a părţilor comune din imobile. Există, de asemenea, prevederi legale cu privire la obligaţiile membrilor asociaţiilor — ca şi ale celor aleşi in comitetul de conducere — sau ale persocalului angajat. în virtutea acestora, adunările generale iau hotărîri în folosul tuftfor, dar şi obligatorii pentru toţi. Totus i, pe ici, pe colo, apar nişte tams StiulatiEl tor •trătit iţele propriei gospodării, incit nici ei nu mai reuşesc sa le descurce. O atare situaţie o aflăm ...la asociaţia din str. Bujoreni nr. 4.3. Comitetul acesteia ne-a scris ca fostu împuternicit., Micola® Vîlcu. după .ce -x. fost, înlocuit (la 20 aprilie 1970), pentru, incapacitate C, AurtfaSsmrnn & mu«ui m " est am de la Plenara C. C al P . R. din noiembrie 1971 Programul ideologic al partidului — programul nostru statornic de muncă şi viaţă . PJBg.-aiTiul ideologic al partidului nostru acordă o insemnătate deosebită rolului şcolii in educaţia şi formarea tinerei generaţii. .Pornind de la faptul că şcoala reprezintă factorul principal de instruire şi educare a tineretului — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 30 noiembrie 1971 — partidul a luat un şir de măsuri pentru îmbunătăţirea învăţămîrntului, pentru legarea lui mai strînsă de producţie, cercetare şi de viaţă". Cerinţa fundamentală pe care o ridică partidul în faţa învăţămîntului este de a face din fiecare unitate şcolară un puternic centru de educaţie un spirit socialist şi comunist a noilor generaţii. Aceste directive înnoitoare au călăuzit şi recentei dezbateri ale documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie e.c. cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţărmntului, care au avut loc în instituţiile de invăţămîht superior ale Capitalei. (Despre unele dintre adunările generale ale organizaţiilor de partid din facultăţile bucureştene, citiţi in pagina a ll-a) Sef« Consiliului popular" al sectorului 3, amenajată cu posibilităţi locale şi cu sprijinul larg al cetăţenilor, îşi aduce o apreciată contribuţie la aprovizionarea pieţelor sectorului cu produse de sezon. In prezent, se recoltează roşiile din pri ■ mul ciclu. Recolta e la înălţime !... • l.. .1.. Alimentar« din eectrtrtiă. * luat măsura ca in zilele die duminici, in cadrul pieţelor „T Noiembrie'. „1fi Februarie" ?i „Mureş" să funcţioneze puncte mobile «ie desfacere a plinii. In arest mers au fost «pecia!, amenajate «iteva maşini. Astfel, se »sită aglomeraţiile de la centrele d» piine din zonele învecinat» pieţelor. • Pupi cum n* inferme«a conducerea IntraprbidtrU pentru livrarea produselor petroliere, In diferite puncte din Capitală, urmează a fi construite încă 20 de stafii Peco. Acestea vor desface, în afară de bernind fi nifer, combustibil lichid pentru consumul casnic. Şi dacă la noapte va ninge ? Utilajele I.S.B. In ,,repetai* generali« pentru iestarea pregătirilor de sezon O coloană d* maşini, lungi d* peste un kilometru, se deplasa, ieri după-amiază, pe şoseaua Bucureşti—Piteşti. Atei, geau atenţia misivele frei* de culoare verde, roşuţ învăpăiat al imprăştietorilor de mare, suplele încărcitoare de z&paini, tractoarele cu plug şi peri*. Printre ele, autoateliere şi autoutilitare dotate cu radio-telefon. — Autobaza Bujoreni, pe recepţie I —.Da, autobaza Bujoreni, - Ti* reîntoarcere verificaţi golirea apei din radiatoare. L» fapt» temperatura scade «ub ' srape.'.............. — Inginerul Roşea. La o perie s-a desfăcut lanţul. De ce? — Defecţiunea a fost remediaţi, în cepul coloanei fl intflnim A. Radu (Continuers 1« pag. a lU-a) • S-a Încheiat concursul gazetelor de perete şi al panourilor critice şi satirice din întreprinderile şi instituţiile sectorului 1. Timp de zece luni, peste 140 de colective de redacţie, aflate în întrecere, au depus eforturi pentru a perfecţiona această formă eficace a muncii politice de masă. Juriul a acordat premii şi menţiuni colectivelor de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru industria alimentară, Institutul de cercetare şiproiectare pentru celuloză şi hîrtie, întreprinderea pentru utilaj drumuri şi poduri, Prodexport, Telefoane, Institutul de proiectări pentru construcţii, Policlinica curplată nr. 3, întreprinderea poligrafică „13 Decembrie 1918", Institutul de cercetări, proiectări şi documentare pentru industria lianţilor şi ambocimentului etc. (X. Cotigă, activist al Comitetului de partid a sectorului 1). • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Irt turneul ri« şah ri* 1* Novi Sad, după 19 runde in clasament conduc in prezent Janoeevici si Matulovici Iambii Iugoslavia) cu cu* rj p. CiocSHe* »« afli pe locul S cu 6*/m p. • Ijl Mantila, In alt turneu internaţional de gali, Flori» Gheorghiu — cu «Vj p şi o partidă Întreruptă — se «îl» pe locul » in clasament (după II runde). Conduce iugoslavul Ljubojevic, cu 9 p. • Ieri t* Bruxelles. în preliminariile C.M. d» fotbal (grupa * .» a europeană). Belgia — Xarregie *— a (1—9). Clasament : l. Diamd* • p («—7) J Belgi* t p O»—«). Meciul decisiv ; la ÎS noiembrie, cindi Olanda va intilni pe teren propriu Belgia. 145 de minute, cu „CÎNTARUL" pe şoseaua Pantelimon , autobasculantă pentru... două butelii De - asta-dată „Cintarul“ nostru şi-a propussă prezinte un test „pe viu“ despre eficienţa folosirii autovehiculelor de mare tonaj. De aceea, împreună cu lucrători de miliţie de la circumscripţia nr. 6, ne-am oprit marţi (30 octombrie), pe şoseaua Pantelimon, lingă staţia „Peco“. Timp de 145 minute, am stat de vorbă cu nenumăraţi conducători auto aflaţi în trecere prin acest punct. Am notat numeroase aspecte interesante . Cele mai multe se referă la răspunderea şi grija pentru folosirea autovehicule-9 Rejponsabilitate si ind*plinire a îndatoririlor, dar si destule autocamioane goale • PrimMrî între doua garaje • „Sarficiu prieteneee"... cu maşina Hatului _____ • Noţiuni uitat«.» loc, a timpului de lucru. Astfel, din 53 de autocamioane, pe care le-am numărat la tsn Liviu Nistor Li»*s«u i'Co/iffîaace f» jttttff. * tff-ei Iuift 1-30 noiembrie „Luna preparatelor culinare“ Microvntera cu tovarăşul STELIAN VOICULESCU dirictor adjunct al Direcţiei genaral* camareial« a municipiului — Organiza«.»* „Lunii preferatelor culinare* * devenit o tradiţie a alimentaţiei publice. Care este scopul acestei acţiuni ? — Una din preocupările de seamă ale întreprinderilor de alimentaţie publică, ale colectivelor de lucrători din unităţi o constituie diversificarea, îmbogăţirea continuă a preparatelor culinare oferite consumatorilor. în acest scop sunt organizate o serie de acţiuni menite să stimuleze iniţiativa fiecărui specialist în arta culinară. Intre aceste acţiuni se numără şi „Luna ”, Groapă (Continuare în pag. a III~a) rés TREI REPORTERI ÎN „TREI SCHIMBURI“ Ziua intră in a doua ei jumătate. De pe la ora 14 la porţile fabricilor, primul schimb predă ştafeta. Liniştea sărilor de bibliotecă e tulburată doar de foşnetul paginilor întoarse. In spitale, echipa de gardă îşi incepe veghea. Se învaţă, se munceşte, se construieşte. Reporterii noştri au însoţit pe bucureşteni la locurile de muncă, in plimbarea cotidiană pe străzile oraşului, prin magazine, acasă, consemnînd cu fidelitate.,, ORE ALE CETĂŢII. Cel de al doilea schimb al muncii este, pentru noi, primul ! • In premieră absolută La Institutul ele cercetări şi proiectări pentru celule/S şi hîrtie, surprindem o „şedinţă“ de lucru ad-hoc. Participanţii — inginerii Romulus Kornoga, secretarul organizaţiei de partid al institutului, Vasile Giurcan şi Vasile Apostol — discută unele ama-, numite legate de documentaţiile de proiectare a două mari teme aflat“ In lucru. Amănunte primim de la ing. Fornoga : — Este vorba de proiectele Pentru o fabrică de hîrtie ,1* ziar care se va construi la Bacău ,şi pentru o alta de hîrtie şi cartoane tehnice pentru maşini electronice, la Buşteni. Ambele în premieră, absolut originale la noi în ţară. Fină acum asemenea documentaţii se aduceau din import, aşa că vă daţi seama de importanţa economiilor valutare ce se vor realiza. Discutăm acum despre posibilitatea scurtării termenelor de predare. Părăsim institutul, o luăm pe calea Victoriei şi ieşim, prin animata plată a Universităţii, In bd. 1848. Carnetul de reporter invocă, prin albul filelor, „setea“ de ştiri a paginii de ziar... „Rapidul" - nu cel ds pe gazonreintrarea Popve*. Ta resttu'&ntul cu autoservir# „RAPID“. Intenţionăm o sum&râ vizionare“ din mers. Tare. voi* noAÂtr*. popasul e mal scurt decit -am ii dorit. Vitrineir mari, d&rs ou var, n« vea*e«o, fftiă putință de tăgadă, eâ e Pe ctixd deschidere* ? Răspunsul nd-1 oferă tovarășul Aurelian Heroin, d'tractorul complexului Ambasador : ** — le »fmbătă nRap(dvilM Itd va reprimi — Tot ca malnt« ? Adică ix&re, fum și — din cînd în csfcnd — seaiMM. î — Sperăm că nu. Mal ale* că ne-amprofilat, în special, p» bucătăria. Muit diversificată. ('Debutăm do®fr in luna preparatelor eulinare). Vom ave» și o secţie de produse MOo«podma‘". Lăicrările efectuate au virat o mai bună folosire a spațiului și o ftuncţJioinalicars »ponitft a anexelor* In fapt, o veritabilă „schimbare la față*. Cu grindul la viiUww^Â a itlurilor, ne urcăm In RT. De»tîtţAtla : O», per» R'owiSnA. Un deceniu In... „Lacul lebedelor" In programul d* sstăseziră, „Lecui rebedeJor*. în *ală au început dej* »4 sosească primii spectatori. Culisele cunosc animați« «pecifică momentului clnd cortina se va ridica. Poate nu e timpul cel mai potrivit pentru * solicita interviuri, fie ei» chiar »curte, dar amabilitate* interlocutoarei no*»tr* — balerin* Magdalena Popa, membru al colegiului nostru de redacţie — ne s coate din impas — Dancez In „Lacul lebedelor“ de mai bine de 10 ani şi, vă rog să mă credeţi, aştept acordurile de început ale orchestrei cu aceeaşi emoţie şi acelaşi trac. Iar la sfîrşit, cînd aplauzele îţi încălzesc inima, nu Încetezi, totuşi, să-ţi spui că, parcă, ar fi putut fi trial bine. Cred că „artist" şi „rutină* sunt două noţiuni incompatibile. La cîţiva paşi. In amfiteatrul mare al Facultăţii de medicină, atmosferă specifică evenimentelor deosebite. Işi anunţă • Omagiu Cadre didactic«. univ«»r*it*r«, medici., s tudenţi îl sărbătoresc, cu dragoste şi căldură, pe acad. prof. dr. docent ŞTEFAN MILCU, cu prilejul împlinirii virstei de 70 de ani, dintre care 45 dăruiţi cu devotament şi pasiune profesiei, creşterii generaţiilor noi, cercetării ştiinţifice. In semn de omagiu, cei de faţă am adresat dascălului, doctorului, savantului, omului Ştefan Mihu un emoţionant şi sincer ! La mulţi ani ! 79.30 JIOI CONSTANTIN JOIU Tramvaiul (silenţios) Ae mici caii i-au tras, pe urmă, din ce în ce mai iute şi mai zgomotos, energia electrică, iar acum, cu poluarea sonoră, ne întoarcem spre el, şi-l rugăm, îi şoptim „Silence !“, ca-n melodia celebră. Vehiculul a intrat,de mult în argou, în cintece, nu zicale: „Măi tramvai“. — complicitatea duioasă cu tramcarul modest, muncitor şi de treabă este o stare bucureşteană. In el lumea se simte mai acasă. Scoţi mărunţişul, alegi cin palmă două băncuţe de cinşpe, — merită, băiatu’, trage,, te cară, mereu vesel şi vorbăreţ. Tramvaiul e un for, o piaţă pe roate. Umăr la umăr în vagoanele lui, omenia, dreptatea pronunţă judecăţi fără apel. Vai de mirlani,şi de proştii fuduli! Să te judece tramvaiul 26, cinci staţii la rînd, e un avans greu la ce vei păţi mai tîrziu în infern... Multă vreme, tot trecutul capitalei noastre, vacarmul produs de trecerea tramvaiului era un prilej de fală şi mîndrie. Ne modernizam în fine şi noi. Urechea învăţată cu ciripitul păsărilor, cu foşnetul frunzelor, cu susurul ploii, asculta ca pe o muzică nouă şi necesară zăngănitul eroic al tramcaiului. Nu pot să jur că bunicii, străbunicii bucureştenilor de azi mureau să se mute de sfintu’ Dumitru în casele, cu staţii de tramvai sub ferestre. E de bănuit însă că nervii lor zdraveni şi patriarhali îi făceau să surîdă îngereşte prin somn la trecerea apocaliptică a trăsurii electrice. Noi, cei din ’73, vorba aceea, mai sperioşi, mai plăpinzi." Să nu picura robinetul, să nu scîrţîie uşa... Aşa se face că vom avea tramvaie silenţioase. Cincisprezece bucăţi se zice că ar fi gata. Nu le distingem încă printre celelalte, — probabil, două-n Floreasca, unu' peŞutea, trei la Gara de Nord ş.a.m.d. O experienţă interesantă, şi pentru noi şi pentru I.T.8., ar fi — dacă se permite tot să stringent, intr-o zi la un loc „silenţioasele" pe una $5 aceeaşi linie, cîte-om avea, *6 ne minunăm, să vedem, să ne dăm seama cam ce va fi in viitorul apropiat, un tramvai milostiv, tăcut, liniştit, cum vreţi, iar s* ultimul, p* merala gălăgios; să-I însoţim eu fiori pe cel din urmă drum, in bătrina şi glorioasei' fu# -retragere la dspou