Informatia Bucureştiului, martie 1974 (Anul 21, nr. 6373-6397)
1974-03-01 / nr. 6373
A Anul XXI Nr. 6373 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 martie 1974 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Intr-o atmosferă de vibrantă adeziune, de fermă hotărâre pentru înfăptuirea obiectivelor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu—vast program de dezvoltare a agriculturii noastre socialiste — azi a avut loc Încheierea lucrărilor conferinţei pe ţara A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE ! Azi au luat sfîrşit lucrările Conerinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, eveniment de o deosebită importanţă pentru viaţa satului românesc, a întregii ţări, cu profunde implicaţii în ce priveşte accelerarea mersului înainte al naţiunii noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a progresului şi bunăstării, întreaga desfăşurare a lucrărilor, dezbaterile in şedinţele plenare şi în cadrul celor 22 de comisii de lucru, cuvîntul celor 426 de vorbitori a fost dominat de spiritul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, amplă analiză a rezultatelor obţinute pînă acum, a căilor de perfecţionare şi creştere a eficienţei activităţii, document programatic pentru dezvoltarea viitoare a agriculturii noastre la nivelul exigenţelor de astăzi şi pentru a cărui transpunere în viaţă Conferinţa pe ţară s-a angajat solemn dînd astfel glas hotărîrii tuturor oamenilor muncii de pe ogoare de a face totul pentru a îndeplini cincinalul înainte de termen, obiectivele puse în faţa lor de partid. Ca şi în celelalte zile ale conferinţei cei peste 8 000 de participanţi au întîmpinat sosirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în marea sală a lucrărilor cu deosebită căldură şi entuziasm, expresie a sentimentelor de dragoste faţă de partid, faţă de secretarul general. Minute în şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenţa în picioare scandînd îndelung „Ceauşescu — P.C.R.“. în prezidiu au luat loc tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbătău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Tetescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură, în cronica acestui forum al sasului românesc, al oamenilor muneşii de pe ogoarele patriei vor rănîr, înscrise la loc de cinste, vor dăinui peste vreme în amintirea tuturor participanţilor la Conferinţă momentele în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu :,,utoVraatia Elena Ceauşescu, alţi conducători de partid şi de stat, s-au aflat, în pauza lucrărilor, în mijlocul reprezentanţilor fiecărui judeţ, cu care s-au fotografiat. Cu urale şi ovaţii, cu neţărmurită dragoste izvorîtă din adîncul inimilor lor, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, muncitorii din întreprinderile agricole, grupaţi pe judeţe, primesc, rînd pe rînd, în mijlocul lor, pe secretarul general al partidului. Momente ca acestea, de intensă emoţie, petrecute sub cupola impunătoare a pavilionului, evocă cu aceeaşi putere de adevăr legă(Continuare în pag. a IV-a) fe-- tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu In mijlocul unui grup de participanţi la conferinţă . Foto : S. Cristian 1 martie 1973 — 1 martie 1974 Roşu şi alb... Mărţişoare : 1, 2, 3 4... 21, 22, 23... Mărţişoare, mărţişoare... Noi ! Ultimul model 1 1, 2... 23 ! Nu numărăm. Citim : blocul nr. 1, blocul nr. 2.. blocul nr. 23... Mărţişoare bucureştene. De 10 etaje ! Pentru 2 000 de familii : 2 000 X 3, 2 000 X 4... Mărţişoare pentru fete şi mame, mărţişoare pentru taţi... Pentru toţi cei 2 000 X 3, 2 000 X 4 poate, poate şi 8. Un oraş mărţişor. Un mărţişor pentru oraş. Pantelimon ’74. In curînd vor răsări florile, vor înverzi pomii. Dar, de pe acum, mărţişoarele constructorilor, mărţişoarele edililor au aşezat un colier policrom pe umerii Pantelimonului. E o fată azi, Pantelimonul, la filimul său mărţişor la curînd vor răsări florile, vor înverzi pomii, se anunţă primăvara şi apoi va veni vara. Fata îşi va deschide braţele arătînd că şi de aici, din acest loc, porneşte spre mare, una din arterele Magistralei Soarelui... „Mărţişoare, mărţişoare, luaţi mărţişoare...“ La parterele blocurilor se vind mărţişoare. Mărţişoare sunt şi magazinul alimentar, şi librăria, şi florăria, şi cofetăria, şi oficiile CEC şi PTTR — toate noi. Şnururile roş-albe par să încingă un brîu în jurul întregului Pantelimon nou. Mărţişoarele trec din simbol în realitate şi se întorc in simbol. Pe uşa celui mai nou bloc dat In folosinţă am văzut, legat simbolic de miner, un şnur de mărţişor... (Continuare în pag. a ll-a) mssmssssismmmm O floare, un zîmbet, un simbol al primăverii, 1 Martie. Dintr-utîtea mârţişorire ale Cetăţii Reporterii au ales astăzi... Ziua-ntîi a primăverii ne-a găsit pe noi, reporterii, ca întotdeauna, in tumultul de tinereţe fără bătrîneţe al Cetăţii lui Bucur. Poate nu întimplător, vrînd să ne aflăm sub semnul adevărat al vremii de azi, am poposit în locuri unde 1 martie al anului trecut conjuga verbul a fi la timpul viitor. Iar azi, la indicativul prezent, mărturisind roadele unor împliniri fireşti, prindem mărţişoare de preţ la „reverul" Capitalei. * Incepînd de astăzi s-a pus in vinzare, la sediul secţiei de telefonie II Drumul Taberei, incă un lot din noua carte de telefon a Capitalei. Pentru a nu se înregistra aglomeraţii, anunţăm că ghişeul este deschis zilnic între orele 7 şi 19. • La filialele întreprinderii de turism, hoteluri şi restaurante București (calea Victoriei nr. 10 și bd. Jepublicii nr. 68) s-au pus ia vinzare — pentru sezonul estival — bilete de odihnit pentru Litoral. Se poate achita, la contractare, un avans de minimum 25—30 la suta, iar restul contravalorii biletelor — cu cîteva zile înainte de plecare. Foto : N. Dumitrescu in parcurile Capitalei, profitind de timpul prielnic, se desfăşoară o imensă acţiune de plantare a pomilor şi arbuştilor, omagiu adus de bucureşteni acestei primăveri Constructorii — gospodarii unor importante valori materiale • Folosirea cu maximum de eficiență a tuturor utilajelor grele, un obiectiv de prim ordin • Transpunerea în practică, zi de zi, a măsurilor adoptate de Comandamentul pentru construcţii • Preocupări permanente pentru evitarea surselor de risipă. Valorificarea judicioasă a resurselor materiale — așa cum se subliniază în Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale din noiembrie anul trecut — constituie o importantă sarcină economică, de modul cum ea este transpusă în viaţă depinzînd, într-o măsură hotărîtoare, sporirea eficienţei. Sînt, deci, gospodărite cu grija cuvenită importantele cantităţi de ciment, fier-beton, beton celular autoclavizat, cărămizi, material lemnos, tîmplărie, geamuri, obiecte pentru instalaţiile sanitare etc. ce se manipulează zilnic pe şantierele întreprinderilor din cadrul Centralei construcţii montaj ? O astfel de întrebare se pune cu atît mai acut cu cît, la nivelul uinui an, dacă s-ar pierde un singur procent din totalul valoric al materialelor folosite acesta ar echivala cu irosirea a aproximativ 10 milioane de lei. Din controalele efectuate pe diferite șantiere de către organele în Ioan Bălan (Continuare în pag. a IV-a) TOVARĂŞI NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÂLNIT CU TOVARĂŞUL ALVARO CUMENE Joi, 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. în cadrul discuţiilor ce au avut loc cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale P.C.R. şi P.C.P. şi s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dezvolta în continuare raporturile frăţeşti de prietenie, solidaritate şi conlucrare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, în folosul cauzei unităţii comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor democratice, patriotice, anticolonialiste şi antiimperialiste, în interesul luptei pentru pace, democraţie şi socialism, întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă de prietenie şi înţelegere tovărăşească. Tovarăşul Ion Gheorghe Aaurer a fost primitde tovarăşul János Kádár Primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, tovarăşul János Kádár, a primit, la 28 februarie, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost însoţit de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Budapesta. La primire au fost de faţă Timar Mátyás, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Roska István, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ferenc Martin, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. (Continuare în pag. a IV-a) „Expo-elevi“ In apropierea magazinului „Cocor“, pe strada Bărăţiei nr. 40, s-a deschis, astăzi, un veritabil magazin de bunuri de larg consum produse de elevii şcolilor de toate gradele din Capitală. „Expo-elevi“ (firmă care domină frontispiciul clădirii) captează atenţia prin estetica vitrinelor, prin aspectul deosebit de atractiv al produselor unicat sau de serie mică. — Prin această expoziţie permanentă cu vinzare (care va începe desfacerea produselor luni 4 martie a.c.) — ne spune tovarăşul Costin Pelinescu, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar municipal , elevii bucureşteni vor da zilnic în faţa cumpărătorilor un examen al hărniciei şi iscusinţei lor, al capacităţii de a presta o muncă folositoare societăţii. Deocamdată, s-au evidenţiat în aprovizionarea expoziţiei, a depozitului ei de mărfuri, şcolile generale nr. 69, 79 şi 172, liceele de cultură generală „Dimitrie Cantemir“ şi , „Mihai Viteazul“, Grupul şcolar M.I.U. şi Grupul şcolar nr. 2 Chitila. Ce produse pune „Expo-elevi" la dispoziţia cumpărătorilor? Ne răspunde Constantin Duca, şeful magazinului . Aproximativ 280 de sortimente, de la obiecte electrice de uz casnic (lampadare, veioze, lustre, aplice etc.), confecţii pentru copii, tricotaje şi încălţăminte, obiecte de artizanat şi de papetărie, pînă la mese de mobilier în lemn sculptat, cuiere, oglinzi cu rame din fier forjat, perdele... 90 la sută sunt unicate de calitate superioară, lucrate cu multă migală. Liviu Tîmita Intre prototip şi producţia de serie un drum făcut pe jumătate intr-un articol cum să găsim întrebarea : ce avut simpozioanele de Ministerul Industriei antenormeerun răspuns la finalitate au organizate Uşoare în colaborare cu Uniunea artiştilor plastici şi, implicit, care este drumul prototipurilor de artist de la unicat la producţia de serie industrială (în ceea ce priveşte obiectele funcţionale). De data aceasta, într-un dialog cu cumpărătorii, ne-am propus că aflăm dacă produsele din ceramică şi sticlă — decorative sau utilitare — expuse, spre vinzare, în magazinele de specialitate, corespund exigenţelor şi gustului public, cu alte cuvinte, dacă ele confirmă preocuparea producătorilor pentru o linie modernă, pentru frumos. Deci : 1. Găsiţi in magazine obiecte funcţionale pe gustul dv. ? 2. Ați vizitat expoziţiile cu prototipuri realizate de artişti în industrie? Faceţi o paralelă între ele şi produsele de serie. 3. Ce rol credeţi că poate reveni artistului în industrie ? Cam des, pe gustul bunicii... • Cam multe dintre obiectele din sticlă si ceramică aflate in magazine nu mai corespund liniei mo-Mira Ioan (Continuare în pag. a ll-a) INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICAT Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 2 grade. Maxima de ieri înaer a fost de 4 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 2 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine relativ rece, cu cerul mai mult noros. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va oscila între minus 3 grade şi minus 1 grad, iar maxima intre 3 şi 5 grade. GHB ** carn tuMtm Sesiunea extraordinară a Adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România precum şi planul de cercetare pa anul 1974. Sesiunea se desfăşoară în condiţiile în care, ca urmare a atenţiei şi sprijinului permanent din partea conducerii- de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, cercetarea ştiinţifică cunoaşte în ţara noastră o puternică dezvoltare. La temeiul obiectivelor însufleţitoare stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, oamenii de ştiinţă, alături de toţi făuritorii de valori materiale şi spirituale din România, îşi aduc o preţioasă contribuţie la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, hotărâţi să facă din munca de cercetare o forţă nemijlocită de producţie, un factor însemnat în accelerarea progresului economico-social al patriei. Sesiunea, la care au participat tovarăşii Manea Mănescu şi Miron Constantinescu, are următoarea ordine de zi : Darea de seamă asupra activităţii desfăşurate de Academia Republicii Socialiste România în perioada 1970—1973 ; Aprobarea planului de activitate pe anul 1974 ; Aprobarea noului Statut pentru organizarea şi funcţionarea Academiei ; Alegerea de noi membri şi organelor de conducere ale Academiei ; Decernarea premiilor Academiei pe anii 1969, 1970, 1971 şi 1972. După prezentarea dării de seamă, de către acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, proiectul planului de activitate pe anul 1974 a fost expus de acad. Şerban Tiţeica, vicepreşedinte al Academiei. Proiectul noului statut al Academiei Republicii Socialiste România a fost prezentat de prof univ. Radu Voinea, secretarul general al Academiei. Incepînd de joi, în Capitală se desfăşoară sesiunea extraordinară a Adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România, eveniment ştiinţific însemnat, care dezbate activitatea desfăşurată în perioada 1970—1973, v Angajamentul trimestrial a fost infăptuit Stimulat de dorinţa de a înregistra în acest an rezultate tot mai bune în producţie, colectivul Fabricii de utilaje şi piese de schimb pentru industria de morărit şi panificaţie foloseşte judicios timpul de lucru şi potenţialul tehnic de care dispune. Astăzi, graficul întrecerii consemnează livrarea, în avans cu 2-4 luni, a unor utilaje, printre care, 24 benzi transportoare, un cuptor de mică capacitate şi piese de schimb în valoare de peste 400 000 lei. De consemnat faptul că valoarea producţiei suplimentare obţinute în primele două luni ale anului echivalează cu angajamentul asumat pe întregul trimestru. V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ C O carte pe ecran ION BĂIEŞU împia şi apele din jurul Brăilei — lume cu oameni măcinaţi de visuri nebune şi de patimi care durează o viaţă, cu hoţi de cai bezmetici şi prinţi excentrici (care-şi cumpără avioane şi se îmbracă în zdrenţe, la beţie), cu femei care-şi pierd minţile din cauza păcatului— a intrat în literatura ultimei jumătăţi de secol prin scrisul lui Fănuş Neagu, „îngerul a strigat“ e romanul unui poet care scrie proza cîntînd balade neguroase, punind cuvîntul să sune ca la nimeni şi înconjurînd ideea cu o frază care curge adine, ca o apă ce vine pe sub pămînt, lăsîndu-se doar auzită. Regizorul Radu Gabrea a luat cartea şi a pus populaţia cuprinsă în ea să se mişte, colorînd-o în sistemul Eastman. Iubitorii cărţii au tremurat o clipă , cum va încăpea farmecul cuvîntului şi al metaforei scrise în tiparul cam strimtorat de canoane industrioase al celei de a şaptea arte ! Iar după prima suta de metri de celuloid, privitorul simte cum s-a strecurat în el un fior: iată cîmpia de legendă, sunînd pînă în adîncuri sub copitele cailor, iată bălţile linse de neguri misterioase, in care se ascund hoţii şi amintirea haiducilor, iată-i pe Mohrenii cei blestemaţi, pe alde Caramet, Şorici, pe luptătorul din Anatolia — Che Andrei, toţi visători de averi şi aventurieri păguboşi ; Vetina, Tiţa şi Rişca — femei care scot bărbaţii din matca vieţii şi-l duc la prăpăd, personaje înăuntrul cărora s-au ascuns unii dintre excelenţii noştri actori : Emil Botta, Gina Patrichi, George Constantin, George Dinică, Mircea Albulescu, Constantin Cozorici, Violeta Andrei, Ernest Maftei, Dan Nuţu, Ştefan Radof. In felul acesta, după „Enigma Otiliei", o altă proză de excepţie a literaturii noastre se transformă pe ecran fără să-şi piardă din farmec şi strălucire, ci, dimpotrivă, lăsîndu-se mai larg descifrată şi purtată către alte mii de noi cititori. E şansa scriitorului şi meritul celor ce-au născut filmul.