Informatia Bucureştiului, martie 1974 (Anul 21, nr. 6373-6397)

1974-03-01 / nr. 6373

A Anul XXI­­ Nr. 6373 4 PAGINI 30 BANI Vineri 1 martie 1974 PROLETARI DIN TOATE­ TARILE. UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Intr-o atmosferă de vibrantă adeziune, de fermă hotărâre pentru înfăptuirea obiectivelor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu—vast program de dezvoltare a agriculturii noastre socialiste — azi a avut loc Încheierea lucrărilor conferinţei pe ţara A CADRELOR DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE ! Azi au luat sfîrşit lucrările Con­­­erinţei pe ţară a cadrelor de con­ducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, eveniment de o deosebită importanţă pentru viaţa satului românesc, a întregii ţări, cu profunde implicaţii în ce priveşte accelerarea mersului îna­inte al naţiunii noastre pe calea edificării societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, a progresului şi bunăstării, întreaga desfăşurare a lucrări­lor, dezbaterile in şedinţele plenare şi în cadrul celor 22 de comisii de lucru, cuvîntul celor 426 de vorbitori a fost dominat de spiri­tul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, amplă analiză a rezul­tatelor obţinute pînă acum, a căi­lor de perfecţionare şi creştere a eficienţei activităţii, document pro­gramatic pentru dezvoltarea viitoa­re a agriculturii noastre la nivelul exigenţelor de astăzi şi pentru a cărui transpunere în viaţă Confe­rinţa pe ţară s-a angajat solemn dînd astfel glas hotărîrii tuturor oamenilor muncii de pe ogoare de a face totul pentru a îndeplini cin­cinalul înainte de termen, obiecti­vele puse în faţa lor de partid. Ca şi în celelalte zile ale confe­rinţei cei peste 8 000 de partici­panţi au întîmpinat sosirea tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU în marea sală a lucrărilor cu deose­bită căldură şi entuziasm, expre­sie a sentimentelor de dragoste faţă de partid, faţă de secretarul gene­ral. Minute în şir au răsunat ova­ţii puternice, urale neîntrerupte, asistenţa în picioare scandînd în­delung „Ceauşescu — P.C.R.“. în prezidiu au luat loc tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşa Elena Ceauşescu, to­varăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Constan­tin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Râutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbătău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dă­­nilă, Miu Dobrescu, Magdalena Fi­­lipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Tetescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, prim-secretari ai comitetelor jude­ţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din unele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură, în cronica acestui forum al sa­sului românesc, al oamenilor mun­­e­şii de pe ogoarele patriei vor ră­­nîr, înscrise la loc de cinste, vor dăinui peste vreme în amintirea tuturor participanţilor la Conferin­ţă momentele în care tovarăşul Nicolae Ceauşe­scu :,,u­toV­raa­tia Elena Ceauşescu, alţi conducători de par­tid şi de stat, s-au aflat, în pauza lucrărilor, în mijlocul reprezentan­ţilor fiecărui judeţ, cu care s-au fotografiat. Cu urale şi ovaţii, cu neţărmurită dragoste izvorîtă din adîncul inimi­lor lor, ţăranii cooperatori, meca­nizatorii, muncitorii din întreprin­derile agricole, grupaţi pe judeţe, primesc, rînd pe rînd, în mijlocul lor, pe secretarul general al parti­dului. Momente ca acestea, de in­tensă emoţie, petrecute sub cupola impunătoare a pavilionului, evocă cu aceeaşi putere de adevăr legă­(Continuare în pag. a IV-a) fe-­- tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu In mijlocul unui grup de participanţi la conferinţă . Foto : S. Cristian 1 martie 1973 — 1 martie 1974 Roşu şi alb... Mărţişoare : 1, 2, 3 4... 21, 22, 23... Măr­­ţişoare, mărţişoare... Noi ! Ultimul model 1 1, 2... 23 ! Nu numă­răm. Citim : blocul nr. 1, blocul nr. 2.. blocul nr. 23... Mărţi­­şoare bucureştene. De 10 etaje ! Pentru 2 000 de familii : 2 000 X 3, 2 000 X 4... Mărţişoa­­re pentru fete şi ma­me, mărţişoare pen­tru taţi... Pentru toţi cei 2 000 X 3, 2 000 X 4 poate­­, poate şi 8. Un oraş mărţişor. Un mărţişor pentru oraş. Pantelimon ’74. In curînd vor răsări florile, vor înverzi pomii. Dar, de pe a­­cum, mărţişoarele constructorilor, mărţi­şoarele edililor au a­­şezat un colier poli­crom pe umerii Pan­­telimonului. E o fată azi, Pantelimonul, la filimul său mărţişor l­a curînd vor răsări florile, vor înverzi pomii, se anunţă pri­măvara şi apoi va veni vara. Fata îşi va deschide braţele ară­­tînd că şi de aici, din acest loc, porneşte spre mare, una din arterele Magistralei Soarelui... „Mărţişoare, mărţi­­şoare, luaţi mărţişoa­re...“ La parterele blocurilor se vind mărţişoare. Mărţişoare sunt şi magazinul ali­mentar, şi librăria, şi florăria, şi cofetăria, şi oficiile CEC şi PTTR — toate noi. Şnururile roş-albe par să încingă un brîu în jurul întregului Pan­telimon nou. Mărţi­­şoarele trec din sim­bol în realitate şi se întorc in simbol. Pe uşa celui mai nou bloc dat In folosinţă am văzut, legat sim­bolic de miner, un şnur de mărţişor... (Continuare în pag. a ll-a) mssmssssismmmm O floare, un zîm­­bet, un simbol al primăverii, 1 Martie. Dintr-utîtea mârţişorire ale Cetăţii Reporterii au ales astăzi... Ziua-ntîi a primăverii ne-a găsit pe noi, reporterii, ca întotdeauna, in tumultul de tinereţe fără bătrîneţe al Cetăţii lui Bucur. Poate nu întimplător, vrînd să ne aflăm sub semnul adevărat al vremii de azi, am poposit în locuri unde 1 martie al anului trecut conjuga verbul a fi la timpul viitor. Iar azi, la indicativul prezent, mărturisind roadele unor împliniri fireşti, prindem mărţişoare de preţ la „reverul" Capitalei. * Incepînd de astăzi s-a pus in vinzare, la sediul secţiei de telefonie II Drumul Taberei, incă un lot din noua carte de telefon a Capitalei. Pen­tru a nu se înregistra aglomeraţii, a­­nunţăm că ghişeul este deschis zilnic între orele 7 şi 19. • La filialele întreprinderii de turism, hoteluri şi restaurante București (calea Victoriei nr. 1­0 și bd. J­epublicii nr. 68) s-au pus ia vinzare — pentru sezonul estival — bilete de odihnit pentru Lito­ral. Se poate ach­ita, la contractare, un avans de minimum 25—30 la suta, iar restul contravalorii biletelor — cu­ cîteva zile înainte de plecare. Foto : N. Dumitrescu in parcurile Capitalei, profitind de timpul prielnic, se desfăşoară o imensă acţiune de plantare a po­milor şi arbuştilor, omagiu adus de bucureşteni acestei primăveri Constructorii — gospodarii unor importante valori materiale • Folosirea cu maximum de eficiență a tuturor utilajelor grele, un obiectiv de prim or­din • Transpunerea în practi­că, zi de zi, a măsurilor adop­tate de Comandamentul pentru construcţii • Preocupări per­manente pentru evitarea surse­lor de risipă. Valorificarea judicioasă a resur­selor materiale — așa cum se sub­liniază în Hotărîrea Plenarei comu­ne a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale din noiembrie anul tre­cut — constituie o importantă sar­cină economică, de modul cum ea este transpusă în viaţă depinzînd, într-o măsură hotărîtoare, sporirea eficienţei. Sînt, deci, gospodărite cu grija cuvenită importantele canti­tăţi de ciment, fier-beton, beton celular autoclavizat, cărămizi, ma­terial lemnos, tîmplărie, geamuri, obiecte pentru instalaţiile sanitare etc. ce se manipulează zilnic pe şantierele întreprinderilor din ca­drul Centralei construcţii montaj ? O astfel de întrebare se pune cu atît mai acut cu cît, la nivelul ui­nui an, dacă s-ar pierde un singur procent din totalul valoric al mate­rialelor folosite acesta ar echivala cu irosirea a aproximativ 10 mili­oane de lei. Din controalele efectuate pe di­ferite șantiere de către organele în Ioan Bălan (Continuare în pag. a IV-a) TOVARĂŞI NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÂLNIT CU TOVARĂŞUL ALVARO CUMENE Joi, 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, s-a întîlnit cu tovarăşul Al­varo Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la in­vitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat to­varăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. în cadrul discuţiilor ce au avut loc cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra ac­tivităţii şi preocupărilor actuale ale P.C.R. şi P.C.P. şi s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale mişcării co­­muniste şi­ muncitoreşti şi ale si­­tuaţiei internaţionale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dezvolta în continuare raportu­rile frăţeşti de prietenie, solidari­tate şi conlucrare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist Portughez, în folosul cau­zei unităţii comuniste şi muncito­reşti internaţionale, a tuturor for­ţelor democratice, patriotice, anti­colonialiste şi antiimperialiste, în interesul luptei pentru pace, de­mocraţie şi socialism, întrevederea s-a desfăşurat în­­tr-o ambianţă de prietenie şi în­ţelegere tovărăşească. Tovarăşul Ion Gheorghe A­aurer a fost primit­­de tovarăşul János Kádár Primul secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, tovarăşul János Kádár, a primit, la 28 februarie, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost însoţit de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de Cornel Pacoste, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi Ioan Cotoţ, ambasadorul României la Budapesta. La primire au fost de faţă Ti­mar Mátyás, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Roska István, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ferenc Martin, amba­sadorul R. P. Ungare la Bucu­reşti. (Continuare în pag. a IV-a) „Expo-elevi“ In apropierea ma­gazinului „Cocor“, pe strada Bărăţiei nr. 40, s-a deschis, astăzi, un­­ veritabil magazin de bunuri de­ larg con­sum produse de e­­levii şcolilor de toate gradele din Capitală. „Expo-elevi“ (firmă care domină frontis­piciul clădirii) cap­tează atenţia prin es­tetica vitrinelor, prin aspectul deosebit de atractiv al produselor unicat sau de serie mică. — Prin această ex­poziţie permanentă cu vinzare (care va în­cepe desfacerea pro­duselor luni 4 martie a.c.) — ne spune to­varăşul Costin Peli­­nescu, inspector gene­ral adjunct al Inspec­toratului şcolar muni­cipal , elevii bucu­­reşteni vor da zilnic în faţa cumpărători­lor un examen al hărniciei şi iscusinţei lor, al capacităţii de a presta o muncă fo­lositoare societăţii. Deocamdată, s-au evi­denţiat în aprovizio­narea expoziţiei, a de­pozitului ei de măr­furi, şcolile generale nr. 69, 79 şi 172, li­ceele de cultură gene­rală „Dimitrie Cante­­mir“ şi , „Mihai Vi­teazul“, Grupul şcolar M.I.U. şi Grupul şco­lar nr. 2 Chitila. Ce produse pune „Expo-elevi" la dis­poziţia cumpărători­lor? Ne răspunde Constantin Duca, şeful magazinului .­­ Aproximativ 280 de sortimente, de la obiecte electrice de uz casnic (lampadare, veioze, lustre, aplice etc.), confecţii pentru copii, tricotaje şi în­călţăminte, obiecte de artizanat şi de papetărie, pînă la m­ese de mobilier în lemn sculptat, cuiere, oglinzi cu rame din fier forjat, perdele... 90 la sută sunt unicate de calitate superioa­ră, lucrate cu multă migală. Liviu Tîmita Intre prototip şi producţia de serie un drum făcut pe jumătate i­ntr-un articol cum să găsim întrebarea : ce avut simpozioanele de Ministerul Industriei antenor­meer­­un răspuns la finalitate au organizate Uşoare în colaborare cu Uniunea artiştilor plas­tici şi, implicit, care este drumul prototipurilor de artist de la unicat la producţia de serie industrială (în ceea ce priveşte obiectele funcţiona­le). De data aceasta, într-un dialog cu cumpărătorii, ne-am propus că aflăm dacă produsele din ceramică şi sticlă — decorative sau utilitare — expuse, spre vinzare, în magazinele de specialitate, corespund exigenţe­lor şi gustului public, cu alte cuvinte, dacă ele confirmă preocuparea pro­ducătorilor pentru o linie modernă, pentru frumos. Deci : 1. Găsiţi in magazine obiecte funcţionale pe gustul dv. ? 2. Ați vizitat expoziţiile cu pro­totipuri realizate de artişti în in­dustrie? Faceţi o paralelă între ele şi produsele de serie. 3. Ce rol credeţi că poate re­veni artistului în industrie ? Cam des, pe gustul bunicii... • Cam multe dintre obiectele din sticlă si ceramică aflate in ma­gazine nu mai corespund liniei mo-Mira Ioan (Continuare în pag. a ll-a) INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA­T Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de minus 2 grade. Maxima de ieri în­­aer a fost de 4 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 2 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine relativ rece, cu cerul mai mult noros. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va os­cila între minus 3 grade şi minus 1 grad, iar maxima intre 3 şi 5 grade. GHB ** carn tuMtm Sesiunea extraordinară a Adunării generale a Academiei Republicii Socialiste România precum şi planul de cercetare pa anul 1974. Sesiunea se desfăşoară în condiţiile în care, ca urmare a atenţiei şi spri­jinului permanent din partea condu­cerii-­ de partid şi de stat, a tovară­şului Nicolae Ceauşescu personal, cer­cetarea ştiinţifică cunoaşte în ţara noastră o puternică dezvoltare. La temeiul obiectivelor însufleţitoare stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, oamenii de ştiinţă, alături de toţi făuritorii de valori materiale şi spi­rituale din România, îşi aduc o pre­ţioasă contribuţie la edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, hotărâţi să facă din munca de cerce­tare o forţă nemijlocită de producţie, un factor însemnat în accelerarea progresului economico-social al pa­triei. Sesiunea, la care au participat to­varăşii Manea Mănescu şi Miron Con­stantinescu, are următoarea ordine de zi : Darea de seamă asupra activi­tăţii desfăşurate de Academia Repu­blicii Socialiste România în perioada 1970—1973 ; Aprobarea planului de activitate pe anul 1974 ; Aprobarea noului Statut pentru organizarea şi funcţionarea Academiei ; Alegerea de noi membri şi organelor de condu­cere ale Academiei ; Decernarea pre­miilor Academiei pe anii 1969, 1970, 1971 şi 1972. După prezentarea dării de seamă, de către acad. Miron Nicolescu, pre­şedintele Academiei, proiectul planu­lui de activitate pe anul 1974 a fost expus de acad. Şerban Tiţeica, vice­preşedinte al Academiei. Proiectul noului statut al Academiei Republi­cii Socialiste România a fost prezen­tat de prof univ. Radu Voinea, se­cretarul general al Academiei. Incepînd de joi, în Capitală se des­făşoară sesiunea extraordinară a Adu­nării generale a Academiei Republicii Socialiste România, eveniment ştiin­ţific însemnat, care dezbate activita­tea desfăşurată în perioada 1970—1973, v Angajamentul trimestrial a fost infăptuit Stimulat de dorinţa de a înregis­tra în acest an rezultate tot mai bune în producţie, colectivul Fabricii de utilaje şi piese de schimb pentru industria de morărit şi panificaţie foloseşte judicios timpul de lucru şi potenţialul tehnic de care dispune. Astăzi, graficul întrecerii consem­nează livrarea, în avans cu 2-4 luni, a unor utilaje, printre care, 24 benzi transportoare, un cuptor de mică ca­pacitate şi piese de schimb în valoa­re de peste 400 000 lei. De consemnat faptul că valoarea producţiei supli­mentare obţinute în primele două luni ale anului echivalează cu angaja­mentul asumat pe întregul trimestru. V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ C O carte pe ecran ION BĂIEŞU împia şi apele din jurul Brăilei — lume cu oameni măcinaţi de visuri nebune şi de patimi care durează o viaţă, cu hoţi de cai bezmetici şi prinţi excentrici (care-şi cumpără avioane şi se îmbracă în zdrenţe, la beţie), cu femei care-şi pierd minţile din cauza păcatului— a intrat în literatura ultimei jumătăţi de secol prin scrisul lui Fănuş Neagu, „îngerul a strigat“ e romanul unui poet care scrie proza cîntînd balade neguroase, punind cuvîntul să sune ca la nimeni şi înconjurînd ideea cu o frază care curge adine, ca o apă ce vine pe sub pămînt, lăsîndu-se doar auzită. Regizorul Radu Gabrea a luat cartea şi a pus populaţia cuprinsă în ea să se mişte, colo­­rînd-o în sistemul Eastman. Iubitorii cărţii au tremurat o clipă , cum va încăpea farmecul cuvîntului şi al metaforei scrise în tiparul cam strimtorat de canoane industrioase al celei de a şaptea arte ! Iar după prima suta de metri de celuloid, privitorul simte cum s-a strecurat în el un fior: iată cîmpia de legendă, su­­nînd pînă în adîncuri sub copitele cailor, iată bălţile linse de neguri misterioase, in care se ascund hoţii şi amintirea haiducilor, iată-i pe Mohrenii cei blestemaţi, pe alde Caramet, Şorici, pe luptătorul din Anatolia — Che Andrei, toţi visători de averi şi aventurieri păgu­boşi ; Vetina, Tiţa şi Rişca — femei care scot bărbaţii din matca vieţii şi-l duc la prăpăd, personaje înăuntrul cărora s-au ascuns unii dintre excelenţii noştri actori : Emil Botta, Gina Patrichi, George Constantin, George Dinică, Mircea Albulescu, Constantin Cozorici, Violeta Andrei, Ernest Maftei, Dan Nuţu, Ştefan Radof. In felul acesta, după „Enigma Otiliei", o altă proză de excepţie a literaturii noastre se transformă pe ecran fără să-şi piardă din farmec şi strălucire, ci, dimpotrivă, lăsîndu-se mai larg descifrată şi purtată către alte mii de noi cititori. E şansa scriitorului şi meritul celor ce-au născut filmul.

Next