Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)
1974-04-01 / nr. 6399
ui. Pag.2-a Al IV-lea Festival al tinerilor muzicieni din Capitală Festivalul tinerilor muzicieni din Bucureşti reuneşte, an de an, într-o manifestare mai valoroase elemente provenite din ,■»?„ a J° t.eres artistic, cele Capitalei, ca şi de la Conservator,,! ’V*' '■ două ,leo ,1,! muzicS ale fie către Ateneul tineretului tn i...î’Cj.?rian pe»Timbescu". Organizat Român. Festivalul S or muzicin ® ?e 3„?1 * a,,rilie Ia Ateneul c?a de a patra ediţie, renrezimsr?» Li11*, Bucttre?n* atIat acum Ia zicală de tineret, deschisă Iar» n„hn#-ÎTn «*,?lportanta manifestare mu* 19», publicul va pS li IniTM •U Ul !"_Prima zi (.1 aprilie, ora Stanciu, Cristian Beldi Tudor ,ta®.’nteri,retari,e Pianistilor Carmen minita Nitescu Dan» vIi^A »«mUrescu. Ana-Maria Avram, Im- Radu, A,’Da Ghizdan, Steluta Panestii Elena Vier» AdriiaJn ’,e’ „ora 19), vor a^Tea Podium juciniştii cienaicru, Adrian Vasilache, Adrian Tănăsescu, Danaianasiu, Alexandru Preda, Ina Macarie, Alexandru Pancu, Ina Oncescu, Iosif Ion Prunner, Carmen Mihalache, precum şi violoniştii Adrian Romcescu, Mihaela Martin şi Liliana Ciulei. Mircea M. Ştefânescu NOI ŞI ORAŞUL Garoafa lui Eminescu Intr-o după-amiază a acestei primăveri, cină mirosea pe străzi a pămînt reavăn răscolit de lopata gospodarului, cină departe in cîmpie se ardeau focuri pentru ca cenuşa sa ingraşe pămîntul, in inima Bucureştiului am văzut o fată depunind o garoafă la statuia lui Eminescu. Pe faţa solemnă a tinerei parcă vedeam oglindindu-se versuri eminesciene. Şi mi s-a părut cel mai frumos şi discret omagiu adus memoriei bardului nostru naţional, in anul jubiliar XXX. GEORGE RICUS Pictură, desen, sculphiră Errant Nicogosîau, Traian Brădean şi Octavian Olariu vor expune, începind de simboîui ora 19, la Galeriile „Apollo“, lucrări de pictură şi, respectiv, desen şi sculptură. Iată cîteva din ifunduriie pe care Traian Brădean ni le-a împărtăşit înainte de vernisaj : — Voi prezenta la „Apollo“ so de desene în tuş, realizate acum mai bine de zece ani. Poate părea curioasă această „Întoarcere în timp”, dar aş dori să afirm în faţa vizitatorilor preocupările mele constante faţă de un anumit mod de a vedea realitatea. «imimtmwmmtwmimmimimmimmmnmmmimimmnmmmiimmtimt — Pentru dumneavoastră, o» pictor, ce înseamnă desenul ? — Linia, după părerea mea, are rolul de a îl&pârţ.i. de a compartimenta suprafeţe. de a realiza Un ritm care serveşte idei! p® care artistul vrea s-o exprime plastic. Totodată, linia desemnează locul viitor al culorii, al raportului de elemente picturale. De aceea, desenul mi se pare a fi o piatră de încercare pentru pictor. Tot slmbătă, ora ÎS, şi Casa scriitorilor va avea loc vernisajul unei expoziţii de pictură a doctorului Virgil . începînd de miine, ora 18. Galeriile „Kalindsru“ vor găzdui lucrările semnate de Mihai Trîfan (pictură), Gheorghe Ciuchete (grafică) și Ilie Berindei (sculptură). # Ui Muzeul satului in miercuri, or» 1,3, n expoziţie »Valori muzeale achiziţionat* 4t tfeschrile Intitulată tn 1973". INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Un nou film românesc: „Un COmiSar ACUZă“ Astă seară („Patria", ora 19,30) un nou film va fi prezentat publicului in premieră de gală : „Un comisar acuză“, producţie a Casei „Unu“. Pe generic, in triplă ipostază de scenarist (alături de Vintilă Corbul, Eugen Burada, Mircea Gindila), regizor HM araratd $, interpret principal : Sergiu Nicolaescu. La realizarea filmului au contribuit, de asemenea, operatorul Alexandru David, compozitorul Richard Oschanitzky, scenograful Marcel Bogos. Din distribuţie mai fac parte Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Jean Constantin, Emmerich Schaffer, Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Amza Pellea Pe acesta din urmă l-am rugat să ne prezinte filmul în avanpremieră . „Nu este vorba, cum s-ar putea crede, despre un film poliţist, care, tangenţial, atinge probleme sociale sau politice. „Un comisar acuză" este, după părerea mea, un profund film politic, al cărui erou principal este un poliţist. Pentru mine, în orice caz, filmul constituie o premieră- Este pentru prima oară cînd interpretez pe ecran un comunist din ilegalitate. Mă bucur că asta se întîmplă în anul celei de-a XXII-a aniversări a Eliberării" Aiwza Peile* șî Sergiu Nicolaescu in „ un comisar acuză“ avanpremieră JTff * Emisiunea „Viaţa economică a Capitalei" nie propune, de astăzi, o nouă formulă. Şi anume, pe baza propunerilor şi întrebărilor cititorilor adresate redacţiei, sunt solicitaţi, pentru a da răspunsuri, factorii de decizie din ramura respectivă. Astăzi este invitat primarul sectorului 1, tovarăşul Dumitru Gheorghişan, care va vorbi despre eforturile întreprinse pentru dezvoltarea activităţii economico-sociale din sectorul în care activează majoritatea institutelor de cercetări şi protestări din Capitală, uniuneşi martoră - cale de creaţie care o veche . Dorobanţii noaşte la această oră transformări arhitectonice fundamentale. • Fred imbâtrineşte Fred şi Barney, alături de consoartele lor Betty şi Wilma, îmbătrînesc. Constatarea ne-o sugerează faptul că realizatorii „Aventurilor în epoca de piatră“, Hanna şi Barbera, au făcut un salt în timp, la ora în care Pebbles şi Bam Bam, au crescut, ajungînd la vîrsta adolescenţei şi punînd părinţilor lor , numeroasele „probleme" caracteristice acestei vîrste. Vechile episoade sînt pe sfîrşite, iar televiziunea au primit din partea autorilor primele episoade ale noii serii de aventuri cu „The Flintetones“. 9 Premiera Teatrul T.V. ne prezinta o nouă premieră, în ciclul „Oameni de seamă ai zilelor noastre“ , „Personalitate pentru concurs“, de Corneliu Marcu, lucrare distinsă cu premiul I la concursul de scenarii, ediţia 1973, în regia Letiţiei Popa, distribuţia îi numără pe Cornel Coman, Costel Constantinii, Petre Gheorghiu, Olga Bucătaru, Draga Olteanu, Jana Gorea, N. Gr. Bălănescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mihai Mereuţă, Matei Alexandru şi Constantin Diplan. • CUCLIN IN PRIMA AUDIŢIE. — Orchestra simfonică a Radio-televiziunii, dirijată de Emanuel Elenescu (solist Ghidon Kremer — U.H.S.S.) susţine joi, ora 20, un concert în studioul din str. Nuferilor. Programul cuprinde o primă audiţie de Dimitria Cuclin („Simfonia 20"), precum şi Concertul pentru vioară şi orchestra da Beethoven şi Bolero de Ravel. 9 MUZICA VECHE : CANTEMIR — COMPOZITOR. — Un recital de flaut susţinut da Voicu Vasinca găzduieşte Sala mică a Palatului, miercuri, ora 20. Işi dau concursul Comei Huss — percuţie. Dan Cavassi — violoncel, viola da gamba, Adrian Tömesen — pian, clavecin, Costin Canelis — chitară, lăută. In program, intre altele, prime audiţii de muzică veche, secolele XI—XVI (şi lucrări de Dimitrie Cantemir) «OASPEŢI STRĂINI. — Concertele simfonice ale vineri şi sîmbâtâ de la Ateneul român vor fi dirijate de Stanislaw Wisiecki — Polonia, un program. Simfonia I, de Şostakovici, Concertul pentru pian şi orchestră in Do major IC V 503 de Mozart (solist : Fausto Zadra — Italia), „Livre pour orchestre’’ (primă audiţie) de Lutoslawski. • în sala Studio a Ateneului român, duminică, ora 19, are loc recitalul de pian Lavinia Tomulescu-Coman. Succes pionierilor - artişti din sectorul Astă-seară va pleca la Haga ansamblul de jocuri muzicale al Clubului UNICEF de la Casa pionierilor din sectorul 2. Reprezentînd Capitala patriei noastre în faţa publicului olandez, pionierii bucureşteni vor susţine — sub egida UNICEF — un concert spectacol la televiziunea din această ţară, după care vor evolua pe diverse scene din Olanda. .Sub conducerea muzicală a prof. Nicolae Popescu (corepetitoarea Silvia Xoanide), ansamblul a prezentat ieri dimineaţă, la Palatul pionierilor, un spectacol cu valoare de repetiţie generală. Considerat drept una dintre cele mai valoroase şi originale formaţii de acest fel din ţara noastră — şichiar din întreaga lume —, ansamblul pionierilor din sectorul 2 are o vîrstă... liliputană , doar într-un an nucleele existente nă, daneză, Indiană etc.r pinâ atunci în diferitele şcoli din sector s-au constituit într-o formaţie unică — şi la propriu şî la figurat —, avînd deja un repertoriu de cîntece în cîteva limbî şi chiar cîteva „vedete". „Mascota“ noastră — mărturisea profesoara Florica Cebuc, preşedinta Consiliului pionierilor din sectorul 2 , este eleva Daniela Roman, de la Şcoala generală nr. 25. Rareori candoarea vîrstei s-a îmbinat atît de fericit cu conştiinţa actului artistic, ca în cazul acestei fetiţe de 9 ani. Fireşte, însă, că programul ansamblului nu se reduce la apariţiile acesteia sau ale altor) vedete. Repertoriul pregătit pentru turneu cuprinde vreo 25 de piese din limbile română, franceză, olandeză, engleză, germaSint sugestive cuvintele rostite in prologul spectacolului de pioniera Nicoleta Gheorghe de la Şcoala generală nr. 145, ea însăși una dintre solistele ansamblului: „Dacă nu ne înţelegem prin cuvinte, ne înţelegem prin muzică din acest limbaj universal — a reîntecului şi jocului — pionierii bucureşteni vor duce mesajul lor înflăcărat la cealaltă margine a Europei“. Fără îndoială, turneul lor se va înscrie ca o punte — sau ca un curcubeu multicolor — întrebarea celor două țări prietene. Să ne urăm deplin succes. I. B. Şi totuşi... Este 1 aprilie, ziua păcălelilor, ieri a bătut Rapidul şi asta nu a fost o păcăleală, iar oamenii au rămas şi la meciul al doilea şi asta a fost o păcăleală, cel puţin pînâ în ultimele minute, pînă cînd unul mic, cu poreclă de serial poliţist, s-a înfuriat şi-a încercat sa mai încălzească atmosfera, gazonul era verde, tribunele însă nu aveau culoare, paltoanele semănînd unele cu altele, vreau sâ scriu despre una despre alta, dar nu-mi iese din cap că-i 1 aprilie, că abia cu o zi-douâ în urmă am mai împlinit nişte ani, că alţi prieteni în asemenea împrejurări se bucură, organizează festinuri, stau în capul mesei, suflă în luminări fără sa gîndească șî chiar dacă gîndesc, fără sâ realizeze că de la o anumită cifră începe numărătoarea inversă, pe 30 martie a fost oricum mai cald decit pe 31, îneît ia mine în cartier mugurii copacilor cu spart, dar au rămas încremeniţi în această poziţie, nu au vrut să mai facă nici o mişcare in plus, fapt pentru care vrăbiile fac de atunci o larmă îngrozitoare convinse fiind că vor ajunge la un rezultat, ceea ce eu mă îndoiesc, frig continuînd să fie şi chiar dacă se mai încălzeşte (şi pînâ la urmă tot o să se încălzească), asta nu de fiica gurii lor, pămîntul este uscat, trebuie udat cu furtunul ca să pui o floare, dar ce fac cu Bărăganul ?!, lumea a început să vorbească de secetă, iar unii gospodari calculează cît au irigat ce şi cum se mai poate face, cîinele nu mai vrea să doarmă în casă, noaptea râmîne pe prispă, un corcoduş nerăbdător şi-a scos florile la lumină, gospodina s-a luat după el şi şi-a pus ghivecele în balcon, în colţ la Aprozar se vînd nişte ghemuieţe de borongic, 3 lei bucata, — îi cumpără copiii şi - i bagă în sîn la căldură — în ochii fetelor au apărut lumini umede, iar eu, deși am îmbătrinit cu un an, mă simt parcă mai tînăr decît astă iarnă, pentru că totuși a venit primăvara. P.ISPAS r ALTE PREMIERE 9 ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBA PROFESIA, producţie a studiourilor sovietice, este o comedie de moravuri, evileniente din recuzita ştiinţifico-fantastîcă şî gaguri din perioada filmului mut. Regia aparţine lui Leonid Gaidei. In rolurile principale : Iuri Iakovlev, Ieonid Kuravlev, Aleksandr Heminanenko.ft BARBATI FARA OCUPAŢIE, un film despre cinei oameni care au, totuşi, o ocupaţie : sunt constructori de şosele. (Producţie a studiourilor bulgare, in regia lui Ivan Teraiev). In turneu la Bucureşti Teatrul Naţional din Craiova Timp de trei zile, Teatrul Naţional craiovean va fi oaspete al Capitalei,susţinând trei spectacole în sala din bd. Schitu Măgureanu. Primul are locazi, cu piesa lui Gheorghe Robu „LOCUL TAU SUB SOARE“ („O încercare de a ilustra cu mijloacele teatrului o opţiune ideologică în care punctul de plecare îl constituie imn act politic : Plenara C. C. al P C.R. din 3—5 noiembrie 1971“, precizează autorul). Miine, următorul spectacol cu „APUS DE SOARE“ în viziunea regizorală a lui Gheorghe Jorani scenografică a lui Mihai Tofan („Interesul dramatic şi tensiunea sunt create şi susţinute prin patosul constructiv. Care animă personajul central, ceea ce face ca spectatorul sa fie interesat, nu atît da modul in care eroul învinge piedicile, ci de felul în care se realizează idealul“), în rolul,, lui Stefan Vodă — Vasile Cosma. In final miercuri, ultima premieră a teatrului craiovean : „VRĂJITOARELE DIN SALEM" de A. Mihai în regia, lui Dinu Costin Azimioară și scena- " grafia lui V. Perișoară- Stegaru. • Din programul de activităţi ale acestei săptămini, organizate de organele şi organizaţiile de partid, se desprinde, alături de preocuparea centrală — realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate — activitatea acestora pentru perfecţionarea continuă a muncii de educaţie politico-ideologică a membrilor de partid, UTC-iştilor, a celorlalţi oameni ai muncii • Pe această linie se înscrie, de exemplu, şedinţa biroului Comitetului de partid al sectorului 1 (marţi), care analizează felul cum se desfăşoară inviţămentul de partid în cercuri şi cursuri, în ce măsură este el ancorat la sarcinile concrete ale fiecărui colectiv • Urmărind stabilirea unor măsuri care să ducă la Îmbunătăţirea conţinutului invăţămîntului politic UTC, ca şi la legarea lui mai strînsă de viaţă şi la perfecţionarea muncii de educare comunistă a studenţilor, biroul Comitetului municipal UTC a înscris pe ordinea de zi a se agenda poliţiei din tei de astăzi aceste probleme • Şedinţa biroului Comitetului de partid al Centrului universitar Bucureşti şi-a propus ca, in urma analizei ce va avea loc marţi, să stabilească noi măsuri in vederea sporirii funcţiei educative a procesului didactic • Aceeaşi problemă va fi dezbătută şi in plenara organizaţiei de partid a Universităţii Bucureşti (joi) * Subliniem, de asemenea, schimbul de experienţă între directorii cabinetelor de partid ale sectoarelor. Organizat de secţia de propagandă a Comitetului municipal de partid, el are ca temă un singur aspect al activităţii acestora : pregătirea propagandiştilor • Ca şi în săptămînile trecute, se remarcă diversitatea problemelor privind activitatea productivă înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor organizaţiilor de partid din întreprinderi şi instituţii la TRB, de exemplu, în această săptămînă, vor sta în atenţia organizaţiei de partid : îmbunătăţirea finisajului, căile de reducere a preţului de cost, disciplina muncii, la Republica: investiţiile, respectarea contractelor economice, timpul de lucru , la ISPH , realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru al anului etc. * Consiliul elevilor din cadrul Comitetului municipal U.T.C., organizează o expoziţiide artă fotografică intitulată : „Sub flamura partidului creştem odată cu ţara“. Exponatele sunt realizate de elevi ai liceelor, Alin Capitală. Vernisajul are loc miine la ora 19, la Ateneul tineretului. Vva Cum atrageri şi cu ce •« cumpărătorii ? Volumul vînzărilor efectuate în unităţile î.A.P.E. „Central1a a marcat, de la începutul anului şi pînâ acum, creşteri substanţiale, sarcinile de plan fiind depăşite cu circa 700 000 lei. De remarcat că a crescut simţitor numărul consumatorilor. Cum şi cu ce au fost atraşi consumatorii ? Răspunsul la această întrebare ni l-a dat tov. Dumitru Mitran, director comercial al întreprinderii : — Fără tăgadă, iu activitatea noastră, important e să ieşim in întâmpinarea consumatorilor. Acele tonete scoase în faţa unităţilor tinde se desfac crenvurşti, cîmnăciori, pachete cu gustări ş.a.m.d. se dovedesc deosebit de utile. V-aş oferi, in acest sens, un calcul simplu, dar concludent. Două mese în faţa unităţii, patru vînzători (cîte doi pe schimb) desfac într-o zi produse în valoare de 8 000 lei. Trei saloane spaţioase, un bar, 63 de salariaţi, egal 17 000 lei pe zi. Aşa s-ar putea exprima sintetic, activitatea din ultima vreme a restaurantului „Gambrinus“. Cert la mine faptul că „„ieşirea în stradă“ înseamnă un adaos de 8 000 lei pe zi la desfacerile unităţii. Asemănător se petrec lucrurile în alte 23 bufete şi restaurante (mai mult de jumătate din unităţile întreprinderii). Tunetele din faţa unităţilor înseamnă pentru restaurantul „Cişmigiu* o creştere de 5 000 lei pe zi, în plus,’ pentru „Tic- Tac* — 5 000, pentru bufetul llahova — 4 one... De reţinut, că numai prin tonetele din faţa unităţilor întreprinderii noastre s-au vîndut peste 60 000 kg de crenvurşti în numai două luni. Aceste cifre sunt şi o dovadă a faptului că răspundem unei necesităţi reale a cetăţeanului, a. .. omului grăbit. Pachetul pentru serviciu, perechea de crenvurşti, cîrnă* ciorii aperitiv!, fiind P* indemină, influenţează hotărîtor decizia de a cumpăra a cetăţeanului care trece prin faţa unităţilor noastre. De aceea, ne propunem să extindem cit mai mult posibil comerţul de stradă, denimvîfc, de altfel, şi... „comerţ pe picior“. — Desigur, acest gen de comerţ îşi are importanţa lui, necontestată, dar să nu-i uităm pe cetăţenii care doresc să consume în tihnă. • „ — Se preocupăm ca fiecare unitate să fie o cit mai ospitalieră gazdă, ceea ce înseamnă un interior cît mai plăcut, preparate gustoase şi variate, o servire calitativ superioară. De aceea,acţionăm continuu pe linia „schimbărilor de atmosfera“. Pe şoseaua Ferentari, la restaurantul ,,Dezrobirea“, aşa cum a semnalat Şi ziarul dv„ consumatorii nu erau mulţumiţi de persistenţa aerului închis, de tavernă, ca de altfel şi de unele abateri de la regulile generale de comerţ (Lipsă la gramaj, note de plată încărcate etc.). Acum situaţia e radical schimbată. In urma lucrărilor de modernizare a apărut nu o unitate, ci un complex, de alimentaţie publică, car® dispune, pe Ungă un salon elegant, de o bodegă placată in faianţă şi de un „tronson64 cu masă caldă, unde se aplică sistemul autoservirii. Totodată, bucătăria, dotată cu utilaje moderne, de mare eficacitate, este acum un adevărat laborator care ne permite pregătirea, in schimbul de noapte, a diferitelor preparate pentru bufetele din apropiere. Exemplificările privitoare la lucrările de modernizare a rețelei noastre pot fi continuate. La barul de zi „Tomis“, prin compartimentări — cu ajutorul unor panouri din fier forjat — prin schimbarea mobilierului, lărgirea gamei de gustări, li se oferă consumatorilor o ospitalitate sporită. „Frontul de lucru“ s-a mutat şi la unitatea din imediata vecinătate — barul de zi „Tic- Tac“, apoi s-a extins la „Facto-Bulevard“ spre a face posibilă fructificarea superioară a spaţiului existent, îndeosebi a salonului de la etaj. S-au terminat şi lucrările la o nouă carmangerie (nr. complexul stafioVa), tinde va funcţiona li o unitate de desfacere tip „Gospodina", ca de altfel şi cele de la un nou restaurant la ştrandul Băneasa-Pod. Pregătită şi o surpriză pentru femei, e vorba de restaurantul „Femina“ pe care îl vom deschide pina la mal, pe bd. Gheorghe Gheorghiu- DC. nr. 68. După cum se vede, întreprinderea noastră este, practic, un mare şantier, la, ora actuală ne bucurăm de sprijinul a cinci întreprinderi de construcţii. În plus, aş vrea să amintesc propriile noastre amenajări în întîmpinarea primăverii. Mă refer la grădinile de vară care implică repararea şi renovarea mobilierului, pregătirea unor pergele aspectuoase etc. Vrem să ne prezentăm cu întreaga reţea de unităţi la înălţime, să-i facă plăcere consumatorului sâ le treacă pragul. — E ştiut însă, că nu numai „haina“ contează, respectiv aspectul unităţilor, ci mai ele grabă calitatea aprovizionării şi a servirii. — In privinţa aprovizionării stăm bine. Totul este ca materia primă să fie utilizată cu cit mai multă pricepere, să punem la dispoziţia consumatorilor preparate cît mai gustoase şi mai aspectuoase. Cei ce trec pe lingă restaurantele „Cişmigiu“ şi „Expres Central“ au remarcat, probabil, prezenţa unor expoziţii săptămînale unde specialiştii noştri îşi etalează posibilităţile, sondînd totodată cerinţele. Reuşite s-au dovedit a fi expoziţiile „Cişmigiului“ cu preparate din vînat sau peşte. Cum însă întrebarea dv. vizează şi calitatea servirii, vreau să arăt că atitudinile necorespunzătoare primesc o ripostă fermă. Aşa s-a intimplat şi în cazul restaurantului „Expres-Central“. Ne preocupăm continuu de formarea unor colective închegate, de întărirea responsabilităţii fiecărui lucrător. Sîntem convinşi că de modul In care răspundem cerinţelor unui comerţ modern, demodul in care ne străduim să fim gazde cît mai primitoare depind volumul vînzărilor, realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Rezultatele de pînă acum îmi întăresc convingerea că in colectivul nostru sînt oameni capabili să dea valenţe superioare prestigiului de care se bucură I.A.P.L. „Central», Eugen Eftîmîu i pe ţara în PU Jurămînt In dimineaţa zilei de slmbătă, în atmosfera de însufleţitor entuziasm şi elan patriotic generată de alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — cel mai iubit fiu al naţiunii — în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, cei mai tineri ostaşi ai ţării au depus jurămîntul militar. Sub bolta de azur a acestei zile de primăvară s-a auzit glasul congentului recent chemat sub drac, rostind marele legămînt cu a : „Pentru îndeplinirea datoriei :re de apărare a patriei înscrisă Constituţie, eu... cetăţean al Reblicii Socialiste România, intrînd n rîndurile forţelor armate, jur credinţă nestrămutată poporului român şî patriei mele socialiste. Jur să respect legile ţării, să execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerinţele regulamentelor militare şi ordinele comandanţilor şi şefilor mei, atît în timp de pace, cit şi în timp de război“! Sunt cuvinte ce angajează la înalte răspunderi ostăşeşti şi civice. Le-au rostit răspicat, curgător, cu o undă de puternică hotărîre şi mîndrie în glas, soldaţii C. VI-jeu, V. Mocanu, A. Mathe — din plutonul comandat de locotenentul A. Munteanu —, D. Aparaschiveî, M. Pop, M. Crîşmaru — din plutonul comandat de locotenentul F. Spiridon —, I. Hajdu, P. Albu — din plutonul comandat de locotenentul D. Nicu, subunităţi care au adăugat la zestrea tradiţiilor buchetul primelor succese : recent, la tragerile din poligon au ob ostăşesc ţinut rezultate bune ?! foarte bune. „Jur să nu-mi precupeţesc singele ?i viaţa pentru a apăra pămîntul strămoşesc, independenţa şi suveranitatea patriei, cauza socialismului“. Slovele de foc ale jurămîntului au pornit din inimi şi s-au întors în inimi. Pentru ca ei, cei mai tineri soldaţi ai armatei populare — români, maghiari, germani, fii ai naţiunii noastre socialiste uniţi în cuget şi simţiri, eu clara in conştiinţe dimensiunea actului săvîrşit. Toţi ca unul s-au născut şi au crescut într-o patrie liberă, copilăria şi adolescenţa le-au fost ocrotite de grija părintească a partidului şi luminate de soarele noii orînduiri sociale. Acum, la ceasul deplinei maturităţi, s-au legat prin jurămînt ca aici, la ostaşie — adevărată şcoală de educaţie politică şi cetăţenească a tineretului — să înveţe cu sirgramuirea armelor, să-şi facă cu cinste datoria în posturile de veghe sau pe şantiere ale economiei naţionale. Jurămîntul le va călăuzi paşii şi potenţa energiile în orice misiune încredinţată de partid şi guvern, de comandantul suprem al forţelor armate. Oamenii muncii de la oraşe şi sate au certitudinea că cerul României, cu tot ce s-a durat sub el în anii luminoşi ai socialismului, glia străbună, munca şi tihna de pe aceste pămînturi stau sub scutul unui braţ viguros şi sub faldurile Tricolorului Sfînt pe care ostaşii Republicii au jurat. tocot. col. MIHAI NEGURĂ Punte peste generaţii ...Au dat onorul trompetele. Apoi, flancaţi de o gardă de onoare pionierească, pătrunde în sală un grup de oameni. Toţi, invitaţi şi gazde, maturi şi copii, au în ochi smnele unei profunde emoţii... Am retranscris din caietul de reporter cîteva impresii notate succint, sâmbătă, la Ateneul tineretului. Acolo unde în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a organizaţiei pionierilor a avut loc o mişcătoare întîlnire dintre generaţii. Pionierii Capitalei au invitat în mijlocul lor pe cei care cu un sfert de veac în urmă au format primele detaşamente de pionieri din ţara noastră. Acum, în faţa unui simbolic foc de tabără, au stat la sfat pionieresc două generaţii, ţi unea o cravată roşie cu tricolor. Semnul unui legămînt şi al unei tradiţii revoluţionare — pionieria, l-a unit la urmă un cintec pionieresc. L-au cîntat, alături de reprezentanţii celor 100 000 de pionieri ai Capitalei, academicieni şi generali, maiştri de la „Griviţa“ şi „23 August“, ziarişti ori profesori , purtătorii de acum 25 de ani ai primelor cravate roşii. Activitate rodnică, entuziastă (Urmare din pag. 1) re a reperelor din colaborare constituie premise sigure pentru obţinerea unor importante succese De altfel, încă din primele zile ale lunii, vom trece la pregătirea programului de fabricaţie pentru trimestrul următor. In cadrul acestei acţiuni ne propunem să înfiinţăm un atelier integrat care să lucreze, în flux continuu, producţia de export. Astfel, pregătind temeinic şi din timp condiţiile realizării planului de producţie, contractele cu beneficiarii externi vor putea fi onorate, nu numai la termen, dar chiar în avans față de grafice- ÎNAINTE de primul gong LA TEATRUL DE COMEDIE J O L P O N E“ Teatrul de C omedie se pregătește să scoată în această săptămînă la lumina rampei un spectacol în premieră: „Volpone“.„Nu e vorba de o adaptare după Ben Jonson, ci de o piesă originală a lui Mihnea Gheorghiu. Densă, concisă sub aspectul dozării întregului material, piesa are virtuţi scenice generoase“, precizează Ion Cojar, regizorul. Din distribuţie fac parte Mircea Şeptilici, Ion Lucian, Cornel Vulpe, Mihai Pălădescu, Ştefan Tăpălagă, George Mihăiţa, Constantin Băltăreţu, Stela Popescu, Mihaela Buta ş.a. Decorurile le semnează Dan Jitianu, costumele poartă viziunea lui Dimitrie .Sbiera, muzica aparţine lui Theodor Grigoriu, iar mişcarea scenică e concepută de Cornel Patrichi.„Am lucrat un timp mai îndelungat decît de obicei, se explică Ion Cojar, dată fiind dificultatea transpunerii intr-un bagaj de semne cit mai aproape de un specific scenic care să încerce să îmbine elemente aie reprezentaţiei de odinioară cu gustul foarte marcat pentru travestire, pentru mască şi date aie unor mijloace mai adecvate modalităţilor contemporane. Sigur, aici ar fi putut exista un întreg arsenal de elemente care să evite orice fel de asemănare cu reprezentaţia tradiţională. S-ar fi putut juca foarte bine pe o scenă lipsită de orice element decorativ, cu costume care să caracterizeze laconic personajele şi ar fi fost iarăşi tentant să se recurgă la nişte „modalităţi“ mai apropiate de formula „teatrului“ sărac. Dar cum acest tip de spectacol ţine de o îmbătrînită avangardă, m-a interesat încercarea de a evita acele elemente care să fie moderne in aparenţă. Căci contemporan nu poate fi numai ceea ce se vede, ci mai degrabă ceea ce se înţelege. Să nu judecăm modernitatea unui spectacol numai şi numai după soluţia regizorală şi scenografică, după aspectul vizual, exterior“). Angajamentul anual, majorat substanţial DE PIELĂRIE, CAUCIUC ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE, conducătorul întreprinderii „DÎMBOVIŢA“ — îşi intensifică forţele pentru punerea in valoare a întregului potenţial tehnic, pentru a intimpina cele două evenimente de seamă ale anului — a XXX-a aniversare a Eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului — cu un bogat bilanţ de realizări. Depistind noi resurse interne, care vor fi operativ valorificate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii şi-au asumat noi sarcini — majorarea angajamentului anual cu 3 milioane lei producţie globală şi marfă. Totodată, o atenţie deosebită acordă ridicării nivelului calitativ al producţiei şi diversificării largi a gamei sortimentale. De altfel, luna aprilie a fost declarată la „Dîmboviţa“ „luna calităţii superioare a produselor“. Astăzi, în prima zi a noului trimestru — trimestru în care se prelimină ca ştacheta realizărilor suplimentare să se ridice la o producţie marfă şi globală de aproape 4 milioane lei — toate liniile de fabricaţie lucrează la parametrii maximi. ..Suntem în măsură — ne-a asigurat ing. Toma —• sa obţinem o iitonieitate bună ir»producţie, zi de zi, decadă de decadă. Şi aceasta, datorită unei pregătiri corespunzătoare a fabricaţiei, asigurării din vremea bazei materiale, a desfacerii producţiei’. — Mobilizat de înalta distincţie acordată, „Ordinul Muncii" clasa I, semn al preţuirii activităţii desfăşurate in 1973, colectivul nostru — ne-a declarat tovarăşul Ion Tom, inginer sef în CENTRALA INDUSTRIALA Sigilii Un gest firesc „La ora 15:15, în drum spre casă, am constatat dispariţia poşetei în care aveam buletinul de identitate, alte acte şi bani. Eram supărată şi mă gindeam să anunţ actele pierdute (şi-mi părea rău că trebuie să pierd timp pentru a obţine altele noi). Dar n-a trecut nici o oră de la acest neplăcut incident şi iată că la domiciliu s-a prezentat sergentul major Marin Oprea, de la circumscripţia de miliţie nr- 2, care mi-a înapoiat cele mai sus menţionate". FELICIA SILVA str. Odobeşti nr. 7, etaj 7, ap. 30, sector 4. Cum s-a pierdut poşeta ? Ne relatează sergentul major .Marin Oprea: „Ieşisem din serviciu şi mă îndreptam spre casă. Deodată, după ce co-obor din troleibuz (era aglomeraţie) aud că cineva a pierdut o poşetă, O văd în mina unui cetăţean (păgubaşa plecase). E a dumneavoastră ? — întreb. „Nu, am găsit-o. Dar litaţi-o !“ — imi răspunde cetăţeanul. Am hotărît ca , în loc să o depun la noi, la circumscripţie (Însemna că mai trecea timp pînă să afle păgubaşa) să i-o duc imediat acasă. S-a "bucurat nespus". Maior Vasile ALINa, de la circumscripţia 2 : „A fost un gest normal din partea unui lucrător de miliţis, ştiut fiind că în ceea ce ne priveşte, indiferent de împrejurări, trebuie să venim în sprijinul cetăţenilor". N. R.: Felicitări pentru operativitate, P. Dinescu ________ A | |p |ss$ controlul 1