Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-01 / nr. 6399

ui. Pag.2-a Al IV-lea Festival al tinerilor muzicieni din Capitală Festivalul tinerilor muzici­­eni din Bucureşti reuneşte, an de an, într-o manifestare mai valoroase elemente provenite din ,■»?„ a J° t.eres artistic, cele Capitalei, ca şi de la Conservator,,! ’V*' '■ două ,l­eo ,1,! muzicS ale fie către Ateneul tineretului tn i...î’Cj.?rian pe»Timbescu". Organizat Român. Festivalul S or muzicin ® ?­e 3„?1 * a,,rilie Ia Ateneul c?a de a patra ediţie, renrezimsr?» Li11*, Bucttre?n* atIat acum Ia zicală de tineret, deschisă Iar» n„hn#-ÎTn «*,?lportanta manifestare mu* 19», publicul va pS li IniTM •U Ul !"_Prima zi (.1 aprilie, ora Stanciu, Cristian Beldi Tudor ,ta®.’nteri,retari,e Pianistilor Carmen minita Nitescu Dan» vIi^A »«mUrescu. Ana-Maria Avram, Im- Radu, A,’Da Ghizdan, Steluta P­anestii Elena Vier» Adrii­aJn ’,e’ „ora 19), vor a^Tea Podium juciniştii c­iena­­­icru, Adrian Vasilache, Adrian Tănăsescu, Dan­aia­­nasiu, Alexandru Preda, Ina Macarie, Alexandru Pancu, Ina Oncescu, Iosif Ion Prunner, Carmen Mihalache, precum şi violoniştii Adrian Romcescu, Mihaela Martin şi Liliana Ciulei. Mircea M. Ştefânescu NOI ŞI ORAŞUL Garoafa lui Eminescu Intr-o după-amiază a acestei primăveri, cină mirosea pe străzi a pămînt reavăn răscolit de lopata gospodarului, cină departe in cîmpie se ardeau focuri pentru ca ce­nuşa sa ingraşe pămîntul, in inima Bucu­­­reştiului am văzut o fată depunind o ga­roafă la statuia lui Eminescu. Pe faţa solemnă a tinerei parcă vedeam oglindindu-se versuri eminesciene. Şi mi s-a părut cel mai frumos şi dis­cret omagiu adus memoriei bardului nostru naţional, in anul jubiliar XXX. GEORGE RICUS Pictură, desen, sculphiră Errant Nicogosîau, Trai­an Brădean şi Octavian Olariu vor expune, începind de simboîui ora 19, la Galeriile „Apollo“, lucrări de pictură şi, respectiv, desen şi sculptură. Iată cîteva din ifunduriie pe care Traian Brădean ni le-a împăr­tăşit înainte de vernisaj : — Voi prezenta la „Apollo“ so de de­sene în tuş, realizate acum mai bine de zece ani. Poate părea curioasă această „Întoarcere în timp”, dar aş dori să a­­firm în faţa vizitatorilor preocupările mele constante faţă de un anumit mod de a vedea realitatea. «imimtmwmmtwmimmimimmimmm­nmmmimimmnmmmii­mmtimt — Pentru dumneavoastră, o» pictor, ce înseamnă desenul ? — Linia, după părerea mea, are rolul de a îl&pârţ.i.­ de a compartimenta su­prafeţe. de a realiza Un ritm care serveşte idei! p® care artistul vrea s-o exprime plastic. Totodată, linia desem­nează locul viitor al culorii, al raportu­lui de elemente picturale. De aceea, de­senul mi se pare a fi o piatră de încer­care pentru pictor.­­ Tot slmbătă, ora ÎS, şi Casa scrii­torilor va avea loc vernisajul unei ex­poziţii de pictură a doctorului Virgil . începînd de miine, ora 18. Galeriile „Kalindsru“ vor găzdui lucrările sem­nate de Mihai Trîfan (pictură), Gheor­­ghe Ciuchete (grafică) și Ilie Berindei (sculptură). # Ui Muzeul satului in miercuri, or» 1,3, n expoziţie »Valori muzeale achiziţionat* 4t tfeschrile Intitulată tn 1973". INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI Un nou film românesc: „Un COmiSar ACUZă“ Astă­ seară („Patria", ora 19,30) un nou film­ va fi prezentat publicului in premieră de gală : „Un comisar acuză“, producţie a Casei „Unu“. Pe generic, in triplă ipostază­­ de sce­narist (alături de Vintilă Corbul, Eu­gen Burada, Mircea Gindila), regizor HM arara­td $, interpret principal : Sergiu Nico­­laescu. La realizarea filmului au con­tribuit, de asemenea, operatorul A­­lexandru David, compozitorul Richard Oschanitzky, scenograful Marcel Bo­­gos. Din distribuţie mai fac parte Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Jean Constantin, Emmerich Schaffer, Şte­fan Mihăilescu-Brăila şi Amza Pellea­ Pe acesta din urmă l-am rugat să ne prezinte filmul în avanpremieră . „Nu este vorba, cum s-ar putea crede, despre un film poliţist, care, tangenţial, atinge probleme sociale sau politice. „Un comisar acuză" este, după părerea mea, un profund film politic, al cărui erou principal este un poliţist. Pentru mine, în orice caz, filmul constituie o premieră- Este pentru prima oară cînd interpretez pe ecran un comunist din ilegalitate. Mă bucur că asta se întîmplă în anul celei de-a XXII-a aniversări a Eli­berării" Aiwza Peile* șî Sergiu­ Nicolaescu in „ u­n comisar acuză“ avanpremieră JTff * Emisiunea „Viaţa economică a Capita­lei" nie propune, de astăzi, o nouă formu­lă. Şi anume, pe baza propunerilor şi între­bărilor cititorilor a­­dresate redacţiei, sunt solicitaţi, pentru a da răspunsuri, factorii de decizie din ramu­ra respectivă. Astăzi este invitat primarul sec­torului 1, tovarăşul Dumitru Gheorghişan, care va vorbi despre eforturile întreprinse pentru dezvoltarea ac­tivităţii economico-so­­ciale din sectorul în care activează majori­tatea institutelor de cercetări şi protestări din Capitală, uniune­şi m­artoră - ca­le de creaţie care o veche . Dorobanţii noaşte la această oră transformări arhitec­tonice fundamentale. • Fred imbâtrineşte Fred­ şi Barney, a­­lături de consoartele lor Betty şi Wilma, îmbătrînesc. Constata­rea ne-o sugerează faptul că realizatorii „Aventurilor în epoca de piatră“, Hanna şi Barbera, au făcut un salt în timp, la ora în care Pebbles şi Bam Bam, au crescut, a­jungînd la vîrsta a­­dolescenţei şi punînd părinţilor lor , nume­roasele „probleme" caracteristice acestei vîrste. Vechile episoa­de sînt pe sfîrşite, iar televiziunea au pri­mit din partea auto­rilor primele episoade ale noii serii de a­­venturi cu „The Flint­etones“. 9 Premiera Teatrul T.V. ne pre­zinta o nouă premie­ră, în ciclul „Oameni de seamă ai zilelor noastre“ , „Personali­tate pentru concurs“, de Corneliu Marcu, lucrare distinsă cu premiul I la concursul de­­ scenarii, ediţia 1973, în regia Letiţiei Popa, distribuţia îi numără pe Cornel Coman, Costel Con­stantinii­, Petre Gheor­ghiu, Olga Bucătaru, Draga Olteanu, Jana Gorea, N. Gr. Bălă­nescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mihai Me­reu­ţă,­­ Matei Alexan­dru şi Constantin Diplan. • CUCLIN IN PRIMA AUDIŢIE. — Or­chestra simfonică a Radio-televiziunii, di­rijată de Emanuel Elenescu (solist Ghidon Krem­er — U.H.S.S.) susţine joi, ora 20, un concert în studioul din str. Nuferilor. Programul cuprinde o primă audiţie de Dimitria Cuclin („Simfonia 20"), precum şi Concertul pentru vioară şi orchestra da Beethoven şi Bolero de Ravel. 9 MUZICA VECHE : CANTEMIR — COM­POZITOR. — Un recital de flaut susţinut da Voicu Vasinca găzduieşte Sala mică a Palatului, miercuri, ora 20. Işi dau con­cursul Comei Huss — percuţie. Dan Ca­­vassi — violoncel, viola da gamba, Adrian Tömesen — pian, clavecin, Costin Cane­lis — chitară, lăută. In program, intre al­tele, prime audiţii de muzică veche, se­colele XI—XVI (şi lucrări de Dimitrie Cantemir) «OASPEŢI STRĂINI. — Con­certele simfonice ale vineri şi sîmbâtâ de la Ateneul român vor fi dirijate de Stanislaw Wisiecki — Polonia, un pro­gram. Simfonia I, de Şostakovici, Concer­tul pentru pian şi orchestră in Do major IC V 503 de Mozart (solist : Fausto Zadra — Italia), „Livre pour orchestre’’ (primă audiţie) de Lutoslawski. • în sala Stu­dio a Ateneului român, duminică, ora 19, are loc recitalul de pian Lavinia To­­mulescu-Coman. Succes pionierilor - artişti din sectorul Astă-seară va pleca la Haga an­samblul d­e jocuri muzicale al Clu­bului UNICEF de la Casa pionieri­lor din sectorul 2. Reprezentînd Ca­pitala patriei noastre în faţa publi­cului olandez, pionierii bucureşteni vor susţine — sub egida UNICEF — un concert­­ spectacol la televiziunea din această ţară, după care vor e­­volua pe diverse scene din Olanda. .Sub conducerea muzicală a prof. Nicolae Popescu (corepetitoare­a Sil­via Xoanide), ansamblul a prezentat ieri dimineaţă, la Palatul pionierilor, un spectacol cu valoare de repe­tiţie generală. Considerat drept una dintre cele mai valoroase şi origi­nale formaţii de acest fel din ţara noastră — şi­­chiar din întreaga lu­me —, ansamblul pionierilor din sectorul 2 are o vîrstă... liliputană , doar într-un an nucleele existente nă, daneză, Indiană etc.r pinâ atunci în diferitele şcoli din sector s-au constituit într-o forma­ţie unică — şi la propriu şî la fi­gurat —, avînd deja un repertoriu de cîntece în cîteva limbî şi chiar cîteva „vedete". „Mascota“ noastră — mărturisea profesoara Florica Cebuc, preşedinta Consiliului pio­nierilor din sectorul 2 , este eleva Daniela Roman, de la Şcoala gene­rală nr. 25. Rareori candoarea vîrs­­t­ei s-a îmbinat atît de fericit cu conştiinţa actului artistic, ca în ca­zul acestei fetiţe de 9 ani. Fireşte, însă, că programul ansamblului nu se reduce la apariţiile acestei­a sau ale altor) vedete. Repertoriul pre­gătit pentru turneu cuprinde vreo 25 de piese d­in limbile română, franceză, olandeză, engleză, germa­Sint sugestive cuvintele rostite in prologul spectacolului de pioniera Nicoleta Gheorghe de la Şcoala ge­nerală nr. 145, ea însăși una dintre solistele ansamblului: „Dacă nu ne înţelegem prin cuvinte, ne înţele­gem prin muzică d­in acest limbaj universal — a r­eîntecului şi jocului — pionierii bucureşteni vor duce mesajul lor înflăcărat la cealaltă margine a Europei“. Fără îndoială, turneul lor se va înscrie ca o punte — sau ca un curcubeu multicolor — între­barea ce­lor două țări prietene. Să ne urăm deplin succes. I. B­. Şi totuşi... Este 1 aprilie, ziua păcălelilor, ieri a bătut Rapidul şi asta nu a fost o păcăleală, iar oamenii au rămas şi la meciul al doilea şi asta a fost o păcăleală, cel puţin pînâ în ultimele minute, pînă cînd unul mic, cu poreclă de serial poliţist, s-a înfuriat şi-a încercat sa mai încălzească atmosfera, gazonul era verde, tribunele însă nu aveau culoare, paltoanele semănînd unele cu altele, vreau sâ scriu despre una despre alta, dar nu-mi iese din cap că-i 1 aprilie, că abia cu o zi-douâ în urmă am mai împlinit nişte ani, că alţi prie­teni în asemenea împrejurări se bucură, organizează festinuri, stau în capul mesei, suflă în luminări fără sa gîndească șî chiar dacă gîndesc, fără sâ realizeze că de la o anumită cifră începe numără­toarea inversă, pe 30 martie a fost oricum mai cald decit pe 31, îneît ia mine în cartier mugurii copacilor cu spart, dar au rămas încremeniţi în această poziţie, nu­ au vrut să mai facă­ nici o mişcare in plus, fapt pentru care vrăbiile fac de atunci o larmă îngrozitoare convinse fiind că vor ajunge la un rezultat, ceea ce eu mă îndo­iesc, frig continuînd să fie şi chiar dacă se mai încălzeşte (şi pînâ la urmă tot o să se încălzească), asta nu de fiica gurii lor, pămîntul este uscat, trebuie udat cu furtunul ca să pui o floare, dar ce fac­ cu Bărăganul ?!, lumea a început să vorbească de secetă, iar unii gospodari calculează cît au irigat ce şi cum se mai poate face, cîinele nu mai vrea să doarmă în casă, noaptea râmîne pe prispă, un corcoduş nerăbdător şi-a scos florile la lumină, gospodina s-a luat după el şi şi-a pus ghivecele în balcon, în colţ la Aprozar se vînd nişte ghemuieţe de borongic, 3 lei bucata, — îi cumpără copiii şi - i bagă în sîn la căldură — în ochii fetelor au apărut lumini u­­mede, iar eu, deși am îmbătrinit cu un an, mă simt parcă mai tî­­năr decît astă iarnă, pentru că totuși a venit primăvara. P.­ISPAS r ALTE PREMIERE 9 ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBA PRO­FESIA, producţie a studiourilor sovie­tice, este o comedie de moravuri, ev­i­­leniente din recuzita ştiinţifico-fantas­­tîcă şî gaguri din perioada filmului mut. Regia aparţine lui Leonid Gaidei. In ro­lurile principale : Iuri Iakovlev, I­eonid Kuravlev, Aleksandr Hem­inanen­ko.­ft BARB­ATI FARA OCUPAŢIE, un film despre cinei oameni care au, totuşi, o ocupaţie : sunt constructori de şosele. (Producţie a studiourilor bulgare, in re­gia lui Ivan Teraiev). In turneu la Bucureşti Teatrul Naţional din Craiova Timp de trei zile, Teatrul Naţional craiovean va fi oaspete al Capitalei,­­susţin­ând trei spectacole în sala din bd. Schitu Măgureanu. Primul are loc­­azi, cu piesa lui Gheorghe Robu­ „LO­CUL TAU SUB SOARE“ („O încer­care de a ilustra cu mijloacele tea­trului o opţiune ideologică în care punctul de plecare îl constituie imn act politic : Plenara C. C. al P­ C.R. din 3—5 noiembrie 1971“, precizează au­torul). Miine, următorul spectacol cu „APUS DE SOARE“ în viziunea re­gizorală a lui­ Gheorghe Jora­ni sce­nografică a lui Mihai Tofan („Intere­sul dramatic şi tensiunea sunt create şi susţinute prin patosul constructiv. Care animă personajul central, ceea ce face ca spectatorul sa fie intere­sat, nu atît da modul in care eroul învinge piedicile, ci de felul în care se realizează idealul“), în rolul,, lui Stefan Vodă — Vasile Cosma. In final miercuri, ultima premieră a tea­trului craiovean : „VRĂJITOARELE DIN SALEM" de A. Mih­ai în regia, lui Dinu Cos­tin Azimioară și scena- " grafia lui V. P­e­r­­ișo­ară- S­tega­ru. • Din programul de activi­tăţi ale acestei săptămini, or­ganizate de organele şi organi­zaţiile de partid, se desprinde, alături de preocuparea centrală — realizarea exemplară a sar­cinilor de plan şi a angaja­mentelor asumate — activitatea acestora pentru perfecţionarea continuă a muncii de educaţie politico-ideologică a membrilor de partid, UTC-iştilor, a celor­lalţi oameni ai muncii • Pe această linie se înscrie, de­­ exemplu, şedinţa biroului Co­mitetului de partid al sectoru­lui 1 (marţi), care analizează felul cum se desfăşoară inviţă­­mentu­l de partid în cercuri şi cursuri, în ce măsură este el ancorat la sarcinile concrete ale fiecărui colectiv • Urmărind stabilirea unor măsuri care să ducă la Îmbunătăţirea conţinu­tului invăţămîntului politic UTC, ca şi la legarea lui mai strînsă de viaţă şi la perfec­ţionarea muncii de educare co­munistă a studenţilor, biroul Comitetului municipal UTC a înscris pe ordinea de zi a se­ agenda p­oliţiei­ din tei de­ astăzi aceste proble­me • Şedinţa biroului Comi­tetului de partid al Centrului universitar Bucureşti şi-a pro­pus ca, in urma analizei ce va avea loc marţi, să stabilească noi măsuri in vederea sporirii funcţiei educative a procesului didactic • Aceeaşi problemă va fi dezbătută şi in plenara organizaţiei de partid a Uni­versităţii Bucureşti (joi) * Subliniem, de asemenea, schim­bul de experienţă între direc­torii cabinetelor de partid ale sectoarelor. Organizat de secţia de propagandă a Comitetului municipal de partid, el are ca temă un singur aspect al acti­vităţii acestora : pregătirea pro­pagandiştilor • Ca şi în săptă­­mînile trecute, se remarcă di­versitatea problemelor privind activitatea productivă înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor organizaţiilor de partid din în­treprinderi şi instituţii­­ l­a TRB, de exemplu, în această săptămînă, vor sta în atenţia organizaţiei de partid : îmbună­tăţirea finisajului, căile de re­ducere a preţului de cost, dis­ciplina muncii, la Republica: investiţiile, respectarea contrac­telor economice, timpul de lu­cru , la ISPH , realizarea sar­cinilor de plan pe primul tri­mestru al anului etc. * Consiliul elevilor din ca­drul Comitetului municipal U.T.C., organizează o expoziţii­­de artă fotografică intitulată : „Sub flamura partidului creş­tem odată cu ţara“. Exponatele sun­t realizate de­­ elevi ai li­ceelor, Alin Capitală. Vernisajul are loc miine la ora 19, la A­­teneul tineretului. V­va Cum atrageri şi cu ce •« cumpărătorii ? Volumul vînzărilor efectuate în unităţile î.A.P.E. „Central1a a marcat, de la începutul anului şi pînâ acum, creşteri sub­stanţiale, sarcinile de plan fiind depăşite cu circa 700 000 lei. De remarcat că a crescut simţitor numărul consumatorilor. Cum şi cu ce au fost atraşi consumatorii ? Răspunsul la această în­trebare ni l-a dat tov. Dumitru Mitran, director comercial al întreprinderii : — Fără tăgadă, iu activitatea noastră, important e să ieşim in întâmpinarea con­sumatorilor. Acele tonete scoa­se în faţa unităţilor tinde se desfac crenvurşti, cîmnăciori, pachete cu gustări ş.a.m.d. se dovedesc deosebit de utile. V-aş oferi, in acest sens, un calcul simplu, dar concludent. Două mese în faţa unităţii, patru vînzători (cîte doi pe schimb) desfac într-o zi pro­duse în valoare de 8 000 lei. Trei saloane spaţioase, un bar, 63 de salariaţi, egal 17 000 lei pe zi. Aşa s-ar putea ex­prima sintetic, activitatea din ultima vreme a restaurantului „Gambrinus“. Cert la mine fap­tul că „„ieşirea în stradă“ în­seamnă un adaos de 8 000 lei pe zi la desfacerile unităţii. A­­s­emănător se petrec lucrurile în alte 23 bufete şi restaurante (mai mult de jumătate din unităţile întreprinderii). Tu­netele din faţa unităţilor în­seamnă pentru restaurantul „Cişmigiu* o creştere de 5 000 lei pe zi, în plus,’ pentru „Tic- Tac* — 5 000, pentru bufetul llahova — 4 one... De reţinut, că numai prin tonetele din faţa unităţilor întreprinderii noastre s-au vîndut peste 60 000 kg de crenvurşti în numai două luni. Aceste cifre sunt şi o dovadă a faptului că răs­pundem unei necesităţi reale a cetăţeanului, a. .. omului grăbit. Pachetul pentru serviciu, pe­rechea de crenvurşti, cîrnă* ciorii aperitiv!, fiind P* indemină, influenţează hotă­­rîtor decizia de a cumpăra a cetăţeanului care trece prin faţa unităţilor noastre. De a­­ceea, ne propun­em să extindem cit mai mult posibil comer­ţul de stradă, denimvîfc, de alt­fel, şi... „comerţ pe picior“. — Desigur, acest gen de co­merţ îşi are importanţa lui, necontestată, dar să nu-i uităm pe cetăţenii care doresc să consume în tihnă. • „ — Se preocupăm ca fiecare unitate să fie o cit mai ospi­talieră gazdă, ceea ce înseam­nă un interior cît mai plăcut, preparate gustoase şi variate, o servire calitativ superioară. De aceea,­­acţionăm continuu pe linia „schimbărilor de at­mosfera“. Pe şoseaua Feren­tari, la restaurantul ,,Dezrobi­rea“, aşa cum a semnalat Şi ziarul dv„ consumatorii nu erau mulţumiţi de persistenţa aerului închis, de tavernă, ca de altfel şi de unele abateri de la regulile generale de co­merţ (Lipsă la gramaj, note de plată încărcate etc.). Acum situaţia e radical schimbată. In urma lucrărilor de moder­nizare a apărut nu o unitate, ci un complex, de alimentaţie publică, car® dispune, pe Un­gă un salon elegant, de o bo­degă placată in faianţă şi d­e un „tronson64 cu masă caldă, unde se aplică sistemul auto­servirii. Totodată, bucătăria, dotată cu utilaje moderne, de mare eficacitate, este acum un adevărat laborator care ne permite pregătirea, in schim­bul de noapte, a diferitelor preparate pentru bufetele din apropiere. Exemplificările privitoare la lucrările de modernizare a re­țelei noastre pot fi continua­te. La barul de zi „Tomis“, prin compartimentări — cu ajutorul unor panouri din fier forjat — prin schimbarea mo­bilierului, lărgirea gamei de gustări, li se oferă consuma­torilor o ospitalitate sporită. „Frontul de lucru“ s-a mutat şi la unitatea din imediata ve­cinătate — barul de zi „Tic- Tac“, apoi s-a extins la „Facto-Bulevard“ spre a face posibilă fructificarea supe­rioară a spaţiului existent, îndeosebi a salonului de la e­­taj. S-au terminat şi lu­crările la o nouă car­mangerie (nr. complexul sta­­fioVa), tinde va funcţiona li o unitate de desfacere tip „Gospodina", ca de altfel şi cele de la un nou restaurant la ştrandul Băneasa-Pod. Pregătită şi o surpriză pen­tru femei, e vorba de res­taurantul „Femina“ pe care îl vom deschide pina la­­ mal, pe bd. Gheorghe Gh­eorghiu- DC.­ nr. 68. După cum se vede, întreprinderea noastră este, practic, un mare şantier, la, ora actuală ne bucurăm de sprijinul a­ cinci întreprinderi de construcţii. În plus, aş vrea să amintesc propriile noastre amenajări în întîmpinarea pri­măverii. Mă refer la grădini­le de vară care implică repa­rarea şi renovarea mobilieru­lui, pregătirea unor per­gele aspectuoase etc. Vrem să ne prezentăm cu întreaga reţea de unităţi la înălţime, să-i facă plăcere consumatorului sâ le treacă pragul. — E ştiut însă, că nu numai „haina“ contează, respectiv as­pectul unităţilor, ci mai ele grabă calitatea­­ aprovizionării şi a servirii. — In privinţa aprovizionării stăm bine. Totul este ca ma­teria primă să fie utilizată cu cit mai multă pricepere, să punem la dispoziţia consu­matorilor preparate cît mai gustoase şi mai aspectuoase. Cei ce trec pe lingă restau­rantele „Cişmigiu“ şi „Expres Central“ au remarcat, pro­babil, prezenţa unor expoziţii săptămînale unde specialiştii noştri îşi etalează posibilită­ţile, sondînd totodată cerin­ţele. Reuşite s-au dovedit a fi expoziţiile „Cişmigiului“ cu preparate din vînat sau peşte. Cum însă întrebarea dv. vi­zează şi calitatea servirii, vreau să arăt că atitudinile ne­corespunzătoare primesc o ri­postă fermă. Aşa s-a intim­­plat şi în cazul restaurantului „Expres-­Central“. Ne preo­cupăm continuu de formarea unor colective închegate, de întărirea responsabilităţii fie­cărui lucrător. Sîntem convinşi că de modul In care răspun­dem cerinţelor unui comerţ modern, de­­modul in care ne străduim să fim gazde cît mai primitoare depind volu­mul vînzărilor, realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Rezultatele de pînă acum îmi întăresc convingerea că in co­lectivul nostru sînt oameni ca­pabili să dea valenţe supe­rioare prestigiului de care se bucură I.A.P.L. „Central», Eugen Eftîmîu i pe ţa­ra în PU Jurămînt In dimineaţa zilei de slmbătă, în atmosfera de însufleţitor entuziasm şi elan patriotic generată de ale­gerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — cel mai iubit fiu al naţiunii — în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, cei mai tineri ostaşi ai ţării au depus jurămîntul militar. Sub bolta de azur a acestei zile de primăvară s-a auzit glasul con­­gentului recent chemat sub dra­­c, rostind marele legămînt cu a : „Pentru îndeplinirea datoriei :re de apărare a patriei înscrisă Constituţie, eu... cetăţean al Re­­blicii Socialiste România, intrînd n rîndurile forţelor armate, jur credinţă nestrămutată poporului român şî patriei mele socialiste. Jur să respect legile ţării, să exe­cut întocmai­­ ordinele comandantu­lui suprem, cerinţele regulamente­lor militare şi ordinele comandan­ţilor şi şefilor mei, atît în timp de pace, cit şi în timp de război“! Sunt cuvinte ce angajează la înalte răspunderi ostăşeşti şi civi­ce. Le-au rostit răspicat, curgător, cu o undă de puternică hotărîre şi mîndrie în glas, soldaţii C. VI-­jeu, V. Mocanu, A. Mathe — din plutonul comandat de locotenentul A. Munteanu —, D. Aparaschiveî, M. Pop, M. Crîşmaru — din plu­tonul comandat de locotenentul F. Spiridon —, I. Hajdu, P. Albu — din plutonul comandat de loco­tenentul D. Nicu, subunităţi care au adăugat la zestrea tradiţiilor buchetul primelor succese : recent, la tragerile din poligon au ob­ ostăşesc ţinut rezultate bune ?! foarte bune. „Jur să nu-mi precupeţesc sin­­gele ?i viaţa pentru a apăra pă­­mîntul strămoşesc, independenţa şi suveranitatea patriei, cau­za so­cialismului“. Slovele de­­ foc ale jurămîntului au pornit din inimi şi s-au­ întors în inimi. Pentru ca ei, cei mai ti­neri soldaţi ai armatei populare — români, maghiari, germani, fii ai naţiunii noastre socialiste uniţi în cuget şi simţiri, eu clara in conştiinţe dimensiunea actului săvîrşit. Toţi ca unul s-au născut şi au crescut într-o patrie liberă, copilăria şi adolescenţa le-au fost ocrotite de grija părintească a partidului şi luminate de soarele noii orînduiri sociale. Acum, la ceasul deplinei maturităţi, s-au le­gat prin jurămînt ca aici, la osta­­şie — adevărată şcoală de educa­ţie politică şi cetăţenească a tine­retului — să înveţe cu sirg­ram­­­uirea armelor, să-şi facă cu cinste datoria în posturile de ve­ghe sau pe şantiere ale economiei naţionale. Jurămîntul le va călăuzi paşii şi potenţa energiile în orice misiune încredinţată de partid şi guvern, de comandantul suprem al forţelor armate. Oamenii muncii de la oraşe şi sate au certitudinea că cerul României, cu tot ce s-a durat sub el în anii luminoşi ai socialismu­lui, glia străbună, munca şi tihna de pe aceste pămînturi stau sub scutul unui braţ viguros şi sub fal­durile Tricolorului Sfînt pe care ostaşii Republicii au jurat. tocot. col. MIHAI NEGURĂ Punte peste generaţii ...Au dat onorul trompetele. Apoi, flancaţi de o gardă de onoare pio­nierească, pătrunde în sală un grup de oameni. Toţi, invitaţi şi gazde, maturi şi copii, au în ochi smnele unei profunde emoţii... Am retranscris din caietul de reporter cîteva impresii notate suc­cint, sâmbătă, la Ateneul tineretului. Acolo unde în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a organizaţiei pionierilor a avut loc o mişcătoare întîl­­nire dintre generaţii. Pionierii Capitalei au invitat în mijlocul lor pe cei care cu un sfert de veac în urmă au format primele detaşamente de pio­nieri din ţara noastră. Acum, în faţa unui simbolic foc de tabără, au stat la sfat pionie­resc două generaţii, ţi unea o cravată roşie cu tricolor. Semnul unui legă­mînt şi al unei tradiţii revoluţionare — pionieria, l-a unit la urmă un cintec pionieresc. L-au cîntat, alături de reprezentanţii celor 100 000 de pionieri ai Capitalei, academicieni şi generali, maiştri de la „Griviţa“ şi „23 August“, ziarişti ori profesori , purtătorii de acum 25 de ani ai primelor cravate roşii. Activitate rodnică, entuziastă (Urmare din pag. 1) re a reperelor din colaborare consti­tuie premise sigure pentru obţinerea unor importante succese­ De altfel, încă din primele zile ale lunii, vom trece la pregătirea programului de fabricaţie pentru trimestrul următor. In cadrul acestei acţiuni ne propunem să înfiinţăm un atelier integrat care să lucreze, în flux continuu, produc­ţia de export. Astfel, pregătind te­meinic şi din timp condiţiile realiză­rii planului de producţie, contractele cu beneficiarii externi vor putea fi onorate, nu numai la termen, dar chiar în avans față de grafice- ÎNAINTE de primul gong LA TEATRUL DE COMEDIE J O L P O N E“ Teatrul de C omedie se pregătește să scoată în această săptămînă la lumina rampei un spectacol în premieră: „Volpone“.­­„Nu e vorba d­e o adaptare după Ben Jonson, ci de o piesă originală a lui Mihnea Gheor­­ghiu. Densă, concisă sub aspectul dozării întregului material, piesa are virtuţi scenice generoase“, preci­zează Ion Cojar, regizorul­. Din distribuţie fac parte Mircea Şeptilici, Ion Lucian, Cornel Vulpe, Mihai Pălă­­descu, Ştefan Tăpălagă, George Mihăiţa, Constantin Băltăreţu, Stela Popescu, Mihaela Buta ş.a. Decorurile le semnează Dan Jitianu, costumele poartă viziunea lui Dimitrie .Sbiera, muzica aparţine lui Theodor Grigoriu, iar mişcarea scenică e concepută de Cornel Patrichi.­­„Am lucrat un timp mai îndelungat decît de obicei, se explică Ion Cojar, dată fiind dificultatea transpunerii intr-un bagaj de semne cit mai aproape de un speci­fic scenic care să încerce să îmbine elemente aie re­prezentaţiei de odinioară cu gustul foarte marcat pentru travestire, pentru mască şi date aie unor mijloace mai adecvate modalităţilor contemporane. Sigur, aici ar fi putut exista un întreg arsenal de elemente care să evite orice fel de asemănare cu reprezentaţia tradiţională. S-ar fi putut juca foarte bine pe o scenă lipsită de orice element decorativ, cu costume care să caracterizeze laconic personajele şi ar fi fost iarăşi tentant să se recurgă la nişte „modalităţi“ mai apropiate de formula „teatrului“ sărac. Dar cum acest tip de spectacol ţine de o îmbătrînită avangardă, m-a interesat încer­carea de a evita acele elemente care să fie moderne in aparenţă. Căci con­temporan nu poate fi numai ceea ce se vede, ci mai degrabă ceea ce se înţelege. Să nu judecăm modernitatea unui spectacol numai şi numai după soluţia regizorală şi scenografică, după aspectul vizual, exterior“). Angajamentul anual, majorat substanţial DE PIELĂRIE, CAUCIUC ŞI ÎNCĂL­ŢĂMINTE, conducătorul întreprinde­rii „DÎMBOVIŢA“ — îşi intensifică forţele pentru punerea in valoare a întregului potenţial tehnic, pentru a intimpina cele două evenimente de seamă ale anului — a XXX-a ani­versare a Eliberării patriei şi Congre­sul al XI-lea al partidului — cu un bogat bilanţ de realizări. Depistind noi resurse interne, care vor fi operativ valorificate, muncito­rii, tehnicienii şi inginerii întreprin­derii şi-au asumat noi sarcini — ma­jorarea angajamentului anual cu 3 milioane lei producţie globală şi mar­fă. Totodată, o atenţie deosebită acordă ridicării nivelului calitativ al producţiei şi diversificării largi a ga­mei sortimentale. De altfel, luna a­­prilie a fost declarată la „Dîmboviţa“ „luna calităţii superioare a produse­lor“. Astăzi, în prima zi a noului tri­mestru — trimestru în care se pre­­limină ca ştacheta realizărilor supli­mentare să se ridice la o producţie marfă şi globală de aproape 4 mili­­oane lei — toate liniile de fabricaţie lucrează la parametrii maximi. ..Sun­tem­ în măsură — ne-a asigurat ing. Toma —• sa obţinem o iitonieitate bună ir»­producţie, zi de zi, decadă de decadă. Şi aceasta, datorită unei pregătiri corespunzătoare a fabrica­ţiei, asigurării din vreme­a bazei materiale, a desfacerii producţiei’. — Mobilizat de înalta distincţie a­­corda­tă, „Ordinul Muncii" clasa I, semn al preţuirii activităţii desfăşu­rate in 1973, colectivul nostru — ne-a declarat tovarăşul Ion Tom, inginer sef în CENTRALA INDUSTRIALA Sigilii Un gest firesc „La ora 15:15, în drum spre casă, am constatat dispariţia poşetei în care aveam buletinul de identitate, alte acte şi bani. Eram supărată şi mă gindeam să anunţ ac­tele pierdute (şi-mi părea rău că tre­buie să pierd timp pentru a obţine altele noi). Dar n-a trecut nici o oră de la acest neplăcut incident şi iată că la domiciliu s-a prezentat sergen­tul major Marin Oprea, de la circum­scripţia de miliţie nr- 2, care mi-a înapoiat cele mai sus menţionate". FELICIA SILVA str. Odobeşti nr. 7, etaj 7, ap. 30, sector 4. Cum­ s-a pierdut poşeta ? Ne re­latează sergentul major .Marin Oprea: „Ieşisem din serviciu şi mă îndrep­tam spre casă. Deodată, după ce co-o­bor din troleibuz (era aglomeraţie) aud că cineva a pierdut o poşetă, O văd în­ mina unui cetăţean (păgubaşa plecase). E a dumneavoastră ? — în­treb. „Nu, am găsit-o. Dar litaţi-o !“ —­ imi răspunde cetăţeanul. Am hotă­rît ca , în loc să o depun la noi, la circumscripţie (Însemna că mai trecea timp pînă să afle păgubaşa) să i-o duc imediat acasă. S-a "bucurat nespus". Maior Vas­ile ALI­Na, de la ci­rcum­scripţia 2 : „A fost un gest nor­mal din partea unui lucrător de mi­liţis, ştiut fiind că în ceea ce ne pri­veşte, indiferent de împrejurări, tre­buie să venim în sprijinul cetăţeni­lor". N. R.: Felicitări pentru operativi­tate, P. Dinescu ________ A­ | |p |ss$ controlul 1

Next