Informatia Bucureştiului, iunie 1974 (Anul 21, nr. 6463-6466)

1974-06-15 / nr. 6463

PROLETARI »IN TOATE TARILE, UNITI-VA ! C­ăutînd să evaluăm calitativ un anume produs apelăm frecvent — şi ar fi de dorit, obligatoriu — la noţiunea de inteligenţă tehnică înmagazinată. Spunem astfel, in fapt, pro­gres tehnic, căutind relaţia exactă dintre această atit de complexă noţiune — pro­gres tehnic înseamnă şi fiabilitate, dar şi modul de ambalare, de pildă — şi re­zultatul muncii noastre : un utilaj sau un nou edificiu, un pod sau un mijloc de transport. Cert lucru, competitivitatea ar rămîne noţiune abstractă in afara celei de in­teligenţă tehnică. A te afirma pe piaţă ca producător, a reuşi să satisfaci ce­rinţe în continuă diversificare şi tot mai exigente nu înseamnă altceva decit a fi in măsură să dezvolţi un puternic poten­ţial de creaţie tehnică, racordat organic la fluxul noutăţilor ştiinţifice. Angajamentul de onoare al Organiza­ţiei municipale de partid — cincinalul în patru ani şi jumătate — îşi găseşte FI. RADULESCU-BOTICA (Continuare tn pag. a Il-a) K, Şl Competitivitate inteligentă tehnică _\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\» AGENDA SFIRŞITULUI­­ DE SĂPTĂMÎNĂ | t ® Chemării primăverii“ $ £ îi vor răspunde Şi mîine 0 £ numeroşi gospodari din £ ^ Capitală. Ei vor fi pre- J ^ zen­ţi la diferite obiective ^ ale muncii patriotice: Par- £ cui Tineretului, serele Pi- £ £ para, parcurile Titan Sud ^ £ şi pionierilor, şos. Strău- £ ^ teşti etc. £ Dialog. Din ^ iniţiativa Comitetului UTc J £ al sectorului 2 s-au con- £ £ stituit brigăzi formate din J ’ţ. studenţi care vizitează că- £ minele muncitoreşti ale ? £ întreprinderilor. Dialoguri g ^ vii, pe teme tinereşti între £ £ gazde şi oaspeţi. • Expo- $ iS foiţie, s-a deschis, la Gru­­g ^ pui şcolar electronic, ex- £ g poziţia cu lucrările de t £ sfîrşit de an realizate de g elevi în atelierele şcoală si £ B Lacto... premieră. Va J i începe să producă noua £ ^ fabrică de produse lactate £ g din cartierul Titan. # Fir ^ subţire, de mătase. Au în- £ t ceput să „lege“ gogoşile £ ^ viernilor de mătase eres-­­ £ cuţi, cu grijă şi pricepere, ^ S de tinerii din sectorul 3, în 2 g noua lor plantaţie de duzi £ r ft Noutăţi Electorecord. Se ^ J pregătesc trei discuri : ^ 1 ,,România, plai de glorii“ £ J (coruri), „Noi lumini pe $ g şantiere“ — muzică corală £ de $tefan Andronic, ver- $ suri de Ion Socol şi „De- J g dicaţii la aniversare“, ver- $ ^ suri în lectura autorilor £ 2 • Magazin de prezentare. J S In șos. Electronicii nr. 14 g £ noul magazin de prezen- £ S tare al întreprinderii ,,I­ g i­zolatorul“ desface în pre- 2 mieră , mochete din fire £ ^ poliamidice pe suport din «2 t poliester, cu deosebite ca- ^ £ lități fono si ter^o i"''1*1- Z­a toarv* ^ CHELTUIELILE DE PRODUCȚIE - „BAROMETRU" AL EFICIENȚEI PERFORMANTE SUPERIOARE, COSTURI CÎT MAI REDUSE I.­ pagina a ii-a ZIUA AVIAŢIEI Zbor cu întreaga escadrilă Mîine sărbătorim Ziua Aviaţiei Republicii Socialiste România. Un omagiu adus lui Vlaicu şi Vuia, lui Coandă, tuturor temerarilor văzduhului. ...Maiorul Buland­zCL urma să execute în cea de a doua ieşire, zbor cu întreaga escadrilă (jumătate dintre piloţi sunt tineri, cu puţini ani în unitate­ pe care o comandă, examen dificil ce caracterizează nivelul maxim de pre­gătire a unei subunităţi, misiune care presupune sincro­nizare perfectă intre piloţi din momentul decolării pînă în cel al aterizării.­­ In aceşti ani, locotenenţii majori Sitaru, Man, Ma­­covei şi ceilalţi, datorită seriozităţii şi pasiunii cu care au muncit, beneficiind totodată de ajutorul piloţilor mai virstnici şi, in special, de cel al maiorului Drelciuc, un AD. IONESCU (Continuare in pag. a VIlI~a) Noi lucrări edilitare in zonele Dorobanţi şi I Mai — Printre principalele lu­crări pe care le realizăm în perioada actuală — ne spune ing. Nicolae Creţoiu, şeful şantierului 1 al Întreprinderii de construcţii edilitare şi dru­muri — se numără­­ şi staţiile de pompare din calea Doro­banţi şi din str. Boiangiu. Pri­ma staţie, avînd o capaci­tate de 12 000 m.c. în 24 de ore, la o presiune de pînă la 70 m pe coloană, va asigura aprovizionarea cu apă a noi­lor construcţii din această zonă, iar cea din str. Boian­­giu, avînd o capacitate mult m­ai mare — 40 000 ra.c. zii- 1 mie —* alimentează cartierele Nicolae Tiffculescu şi 1 Mai — Termenele de dare în fo­­ losinţă ? ~ Prima staţie are termen 1 septembrie a.c. dar, ţinind seamă de ritmul rapid al con-d­strucţiilor de locuinţa şi de­ necesităţile imediate ale car­­tieruliui, va fi dată în folosin­­­ţa, parţial, cu începere de tal­io iunie. Cea de-a doua, cu * termen de predare la 30 de-J cem­ brie, va începe să fimcţioio­neze, tot parţial, cu trei luni­­ mai devreme. Este unul din ‘ angajamentele colectivului de • muncitori, ingineri şi tehnici­..­­eni al şantierului nostru asu-­­ mate în cinstea celei de a XXX-a aniversări a Elibe­rării. In Construcţie se află şi două artere de apă. Cea din­ă calea Dorobanţi va fi gata la 1 iulie în loc de 1 august, iar cea din str. Barbu Vâcărescu (1,7 km lungime), destinată să îmbunătăţească aprovizionarea cu apă a zonelor Floreasca şi Ştefan cel Mare, va începe­­ să funcţioneze la 30 decembrie a.c., în loc de 30 martie 1975, termen planificat. I. BALAN La noua arteră (1,7 km) aa se execută pe str. Barbu Va­­cărescu pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu apă a zo­nelor Floreasca şi Ştefan cel Mare, se lucrează intens in­ vederea scurtării termenului de execuție cu circa trei luni. • Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al în­treprinderii „Au­tomatica“ şi-a rea­lizat şi depăşit lu­nă de lună anga­jamentele asumate in chemarea la în­trecere socialistă pe care a lansat-o către toate între­prinderile similare din ţară. In prima decadă a lunii iunie, de pildă, la producţia glo­bală şi marfă s-a înre­gistrat o depăşire de pes­te 2 la sută, iar planul la export a fost realizat în proporţie de 105 la sută. La aceste rezultate şi-a adus contribuţia şi secţia a IlI-a echipamen­te electrice. In fotogra­fie , şeful de brigadă Gh. Pîrvan şi electricia­­na Nina Lixandru ur­măresc funcţionarea ca­merelor de comandă. Clopoţelul a sunat ora de început a vacanţei mari, pe a cărei agendă figu­rează multiple manifes­tări şi acţiuni recreative şi educative, unele din­tre ele adevărate „pre­miere“ (în pag. a IV-a: „Bucuriile vacanţei mari“) PIONIERI A LA VÎRSTA UNUI SFERT DE VEAC • PATOS REVOLUTIONAR SI PATRIOTIC • ŞCOALA A EDUCAŢIEI PRIN MUNCA SI PENTRU MUNCA — Convorbire cu tovarăşul Virgiliu Radulian, preşedinte­le Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămintului — — Sărbătorirea a 25 de ani de la crearea primelor detaşamente de pionieri are loc in anul marilor eveni­mente­­— cea de a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al Par­tidului Comunist Român. Ce elemente definesc, în acest context, sărbătorirea Organizaţiei Pionierilor ? — In primul rînd, însu­fleţirea generală şi dărui­rea cu care purtătorii cra­vatelor roşii cu tricolor participă, prin muncă şi destoinicie pionierească, la înfăptuirea obiectivelor or-­ ganizaţiei lor revoluţiona­re. A XXV-a aniversare a Organizaţiei Pionierilor con­stituie, pentru toţi copiii ţării, un minunat prilej de ridicare pe trepte mai înalte a conţinutului activi­tăţii pioniereşti, de mani­festare prin fapte a dragos­tei şi recunoştinţei faţă de patrie şi popor, faţă de Par­tidul Comunist Român şi se­cretarul său general, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit şi mai apreciat Îndrumător şi prieten al ti­nerei generaţii. Aniver- Leonard GAVRILIU (Continuate in pag. a lll-a) Limbikéa A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W''W'\WA VALENTIN SILVESTRU TRANDAF­IRII Privește, parcă niciodată n-au izbucnit cu atita scinteietoare putere trandafirii in Bucuresti. Se des­fac enormi, umplînd aerul cu efluviile lor suave, îşi presar petalele catifelate, de un roşu întunecat, pe alei şi se înalţă mereu, triumfători, într-o nepăsare sălbatică faţă de lume, de ceea ce se întimplă, de ploi şi de vînturi. Nu-i căuta numai la Şosea, ci cer­­cetează-i mai ales prin ogrăzile mici de pe străzile vechi, pe Cuza-Vodă şi pe Dristorului, pe Sfînta Eca­­terina şi pe Clujului, în puzderia de străduţe din cartierul Griviţei şi din Tei, în uliţele molcom încli­nate dintre Uranus şi 11 Iunie. Priveşte-i şi ascultă cum poartă un galbenul lor stins, un albul gracil, în văpaia purpurie, versurile înfiorate ale lui Mace­­donski : „Urcînd pe pomi, zîmbind pe casă/ Se surpă rozele grămadă/ Sau întocmesc cîte-o cascadă/ Pe vreo alee mai retrasă/De-oricite stăvili nu le pasă/ Sint un torent, sint o cascadă/ Ce-n voia soarelui se lasă...“ Aspiră adine mireasma inegalabilă şi ad­­miră-i cum potopesc cu frumuseţea lor­ oraşul in acest iunie încă rece, mult prea rece, slăvind într-o tăcere mîndră vara ce totuși va să vină. . Trei­m­e pe urmeie contreiuldiere caitate Azi, la depozitele I.C.R.T.I. Am redevenit, pentru o zi, controlor de calitate la de­pozitul ICRTI — Militari. Ultima dată cînd „am lu­crat“ aici (cu vreo lună şi ceva în urmă) am remarcat lipsa de exigenţă a cîtorva întreprinderi producătoare faţă de calitatea diverselor articole livrate comerţului. Printre ele se afla şi F.C. Botoşani. Ce s-a întîmplat după vizita noastră şi apa­riţia articolului in ziar ? »In ultima lună, ne-a precizat tov. A. Gasparovici, şeful serviciului confecţii, nu are­mai primit de la Botoşani sau necontractate. Interven­ţia ziarului şi a Inspectora­­­tului general pentru control* Romeo GROAPA ^ (Continttoru­in pag. a IV-a)

Next