Informatia Bucureştiului, iunie 1974 (Anul 21, nr. 6463-6466)
1974-06-15 / nr. 6463
PROLETARI »IN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Căutînd să evaluăm calitativ un anume produs apelăm frecvent — şi ar fi de dorit, obligatoriu — la noţiunea de inteligenţă tehnică înmagazinată. Spunem astfel, in fapt, progres tehnic, căutind relaţia exactă dintre această atit de complexă noţiune — progres tehnic înseamnă şi fiabilitate, dar şi modul de ambalare, de pildă — şi rezultatul muncii noastre : un utilaj sau un nou edificiu, un pod sau un mijloc de transport. Cert lucru, competitivitatea ar rămîne noţiune abstractă in afara celei de inteligenţă tehnică. A te afirma pe piaţă ca producător, a reuşi să satisfaci cerinţe în continuă diversificare şi tot mai exigente nu înseamnă altceva decit a fi in măsură să dezvolţi un puternic potenţial de creaţie tehnică, racordat organic la fluxul noutăţilor ştiinţifice. Angajamentul de onoare al Organizaţiei municipale de partid — cincinalul în patru ani şi jumătate — îşi găseşte FI. RADULESCU-BOTICA (Continuare tn pag. a Il-a) K, Şl Competitivitate inteligentă tehnică _\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\» AGENDA SFIRŞITULUI DE SĂPTĂMÎNĂ | t ® Chemării primăverii“ $ £ îi vor răspunde Şi mîine 0 £ numeroşi gospodari din £ ^ Capitală. Ei vor fi pre- J ^ zenţi la diferite obiective ^ ale muncii patriotice: Par- £ cui Tineretului, serele Pi- £ £ para, parcurile Titan Sud ^ £ şi pionierilor, şos. Strău- £ ^ teşti etc. £ Dialog. Din ^ iniţiativa Comitetului UTc J £ al sectorului 2 s-au con- £ £ stituit brigăzi formate din J ’ţ. studenţi care vizitează că- £ minele muncitoreşti ale ? £ întreprinderilor. Dialoguri g ^ vii, pe teme tinereşti între £ £ gazde şi oaspeţi. • Expo- $ iS foiţie, s-a deschis, la Grug ^ pui şcolar electronic, ex- £ g poziţia cu lucrările de t £ sfîrşit de an realizate de g elevi în atelierele şcoală si £ B Lacto... premieră. Va J i începe să producă noua £ ^ fabrică de produse lactate £ g din cartierul Titan. # Fir ^ subţire, de mătase. Au în- £ t ceput să „lege“ gogoşile £ ^ viernilor de mătase eres- £ cuţi, cu grijă şi pricepere, ^ S de tinerii din sectorul 3, în 2 g noua lor plantaţie de duzi £ r ft Noutăţi Electorecord. Se ^ J pregătesc trei discuri : ^ 1 ,,România, plai de glorii“ £ J (coruri), „Noi lumini pe $ g şantiere“ — muzică corală £ de $tefan Andronic, ver- $ suri de Ion Socol şi „De- J g dicaţii la aniversare“, ver- $ ^ suri în lectura autorilor £ 2 • Magazin de prezentare. J S In șos. Electronicii nr. 14 g £ noul magazin de prezen- £ S tare al întreprinderii ,,I g izolatorul“ desface în pre- 2 mieră , mochete din fire £ ^ poliamidice pe suport din «2 t poliester, cu deosebite ca- ^ £ lități fono si ter^o i"''1*1- Za toarv* ^ CHELTUIELILE DE PRODUCȚIE - „BAROMETRU" AL EFICIENȚEI PERFORMANTE SUPERIOARE, COSTURI CÎT MAI REDUSE I. pagina a ii-a ZIUA AVIAŢIEI Zbor cu întreaga escadrilă Mîine sărbătorim Ziua Aviaţiei Republicii Socialiste România. Un omagiu adus lui Vlaicu şi Vuia, lui Coandă, tuturor temerarilor văzduhului. ...Maiorul BulandzCL urma să execute în cea de a doua ieşire, zbor cu întreaga escadrilă (jumătate dintre piloţi sunt tineri, cu puţini ani în unitate pe care o comandă, examen dificil ce caracterizează nivelul maxim de pregătire a unei subunităţi, misiune care presupune sincronizare perfectă intre piloţi din momentul decolării pînă în cel al aterizării. In aceşti ani, locotenenţii majori Sitaru, Man, Macovei şi ceilalţi, datorită seriozităţii şi pasiunii cu care au muncit, beneficiind totodată de ajutorul piloţilor mai virstnici şi, in special, de cel al maiorului Drelciuc, un AD. IONESCU (Continuare in pag. a VIlI~a) Noi lucrări edilitare in zonele Dorobanţi şi I Mai — Printre principalele lucrări pe care le realizăm în perioada actuală — ne spune ing. Nicolae Creţoiu, şeful şantierului 1 al Întreprinderii de construcţii edilitare şi drumuri — se numără şi staţiile de pompare din calea Dorobanţi şi din str. Boiangiu. Prima staţie, avînd o capacitate de 12 000 m.c. în 24 de ore, la o presiune de pînă la 70 m pe coloană, va asigura aprovizionarea cu apă a noilor construcţii din această zonă, iar cea din str. Boiangiu, avînd o capacitate mult mai mare — 40 000 ra.c. zii- 1 mie —* alimentează cartierele Nicolae Tiffculescu şi 1 Mai — Termenele de dare în fo losinţă ? ~ Prima staţie are termen 1 septembrie a.c. dar, ţinind seamă de ritmul rapid al con-dstrucţiilor de locuinţa şi de necesităţile imediate ale cartieruliui, va fi dată în folosinţa, parţial, cu începere de talio iunie. Cea de-a doua, cu * termen de predare la 30 de-J cem brie, va începe să fimcţioioneze, tot parţial, cu trei luni mai devreme. Este unul din ‘ angajamentele colectivului de • muncitori, ingineri şi tehnici..eni al şantierului nostru asu- mate în cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării. In Construcţie se află şi două artere de apă. Cea dină calea Dorobanţi va fi gata la 1 iulie în loc de 1 august, iar cea din str. Barbu Vâcărescu (1,7 km lungime), destinată să îmbunătăţească aprovizionarea cu apă a zonelor Floreasca şi Ştefan cel Mare, va începe să funcţioneze la 30 decembrie a.c., în loc de 30 martie 1975, termen planificat. I. BALAN La noua arteră (1,7 km) aa se execută pe str. Barbu Vacărescu pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu apă a zonelor Floreasca şi Ştefan cel Mare, se lucrează intens in vederea scurtării termenului de execuție cu circa trei luni. • Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al întreprinderii „Automatica“ şi-a realizat şi depăşit lună de lună angajamentele asumate in chemarea la întrecere socialistă pe care a lansat-o către toate întreprinderile similare din ţară. In prima decadă a lunii iunie, de pildă, la producţia globală şi marfă s-a înregistrat o depăşire de peste 2 la sută, iar planul la export a fost realizat în proporţie de 105 la sută. La aceste rezultate şi-a adus contribuţia şi secţia a IlI-a echipamente electrice. In fotografie , şeful de brigadă Gh. Pîrvan şi electriciana Nina Lixandru urmăresc funcţionarea camerelor de comandă. Clopoţelul a sunat ora de început a vacanţei mari, pe a cărei agendă figurează multiple manifestări şi acţiuni recreative şi educative, unele dintre ele adevărate „premiere“ (în pag. a IV-a: „Bucuriile vacanţei mari“) PIONIERI A LA VÎRSTA UNUI SFERT DE VEAC • PATOS REVOLUTIONAR SI PATRIOTIC • ŞCOALA A EDUCAŢIEI PRIN MUNCA SI PENTRU MUNCA — Convorbire cu tovarăşul Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămintului — — Sărbătorirea a 25 de ani de la crearea primelor detaşamente de pionieri are loc in anul marilor evenimente— cea de a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Ce elemente definesc, în acest context, sărbătorirea Organizaţiei Pionierilor ? — In primul rînd, însufleţirea generală şi dăruirea cu care purtătorii cravatelor roşii cu tricolor participă, prin muncă şi destoinicie pionierească, la înfăptuirea obiectivelor or- ganizaţiei lor revoluţionare. A XXV-a aniversare a Organizaţiei Pionierilor constituie, pentru toţi copiii ţării, un minunat prilej de ridicare pe trepte mai înalte a conţinutului activităţii pioniereşti, de manifestare prin fapte a dragostei şi recunoştinţei faţă de patrie şi popor, faţă de Partidul Comunist Român şi secretarul său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cel mai iubit şi mai apreciat Îndrumător şi prieten al tinerei generaţii. Aniver- Leonard GAVRILIU (Continuate in pag. a lll-a) Limbikéa A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\W''W'\WA VALENTIN SILVESTRU TRANDAFIRII Privește, parcă niciodată n-au izbucnit cu atita scinteietoare putere trandafirii in Bucuresti. Se desfac enormi, umplînd aerul cu efluviile lor suave, îşi presar petalele catifelate, de un roşu întunecat, pe alei şi se înalţă mereu, triumfători, într-o nepăsare sălbatică faţă de lume, de ceea ce se întimplă, de ploi şi de vînturi. Nu-i căuta numai la Şosea, ci cercetează-i mai ales prin ogrăzile mici de pe străzile vechi, pe Cuza-Vodă şi pe Dristorului, pe Sfînta Ecaterina şi pe Clujului, în puzderia de străduţe din cartierul Griviţei şi din Tei, în uliţele molcom înclinate dintre Uranus şi 11 Iunie. Priveşte-i şi ascultă cum poartă un galbenul lor stins, un albul gracil, în văpaia purpurie, versurile înfiorate ale lui Macedonski : „Urcînd pe pomi, zîmbind pe casă/ Se surpă rozele grămadă/ Sau întocmesc cîte-o cascadă/ Pe vreo alee mai retrasă/De-oricite stăvili nu le pasă/ Sint un torent, sint o cascadă/ Ce-n voia soarelui se lasă...“ Aspiră adine mireasma inegalabilă şi admiră-i cum potopesc cu frumuseţea lor oraşul in acest iunie încă rece, mult prea rece, slăvind într-o tăcere mîndră vara ce totuși va să vină. . Treime pe urmeie contreiuldiere caitate Azi, la depozitele I.C.R.T.I. Am redevenit, pentru o zi, controlor de calitate la depozitul ICRTI — Militari. Ultima dată cînd „am lucrat“ aici (cu vreo lună şi ceva în urmă) am remarcat lipsa de exigenţă a cîtorva întreprinderi producătoare faţă de calitatea diverselor articole livrate comerţului. Printre ele se afla şi F.C. Botoşani. Ce s-a întîmplat după vizita noastră şi apariţia articolului in ziar ? »In ultima lună, ne-a precizat tov. A. Gasparovici, şeful serviciului confecţii, nu aremai primit de la Botoşani sau necontractate. Intervenţia ziarului şi a Inspectoratului general pentru control* Romeo GROAPA ^ (Continttoruin pag. a IV-a)