Informatia Bucureştiului, ianuarie 1984 (Anul 31, nr. 9402-9424)

1984-01-04 / nr. 9402

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI r­j­­ ANUL rai- 1 Nr. 9402 4 PAGINI-50 BANI Miercuri 4 ianuarie 1984 Hăspunzînd­ vîrbrcmlelor indezmn urî cele ioreez*cecului 37TCOLAE CIZAUS'JF&CIT Din primele zile ale anului ANGAJARE REVOLUŢIONARĂ, ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN Prioritar, exportul Secţia montaj-motoare a în­treprinderii „TIMPURI NOI". O echipă specializată în pro­ducţia pentru export finali­zează primele motoare D-120 dintr-un lot destinat unor beneficiari de peste hotare. Ion Căiţă, şeful echipei, a­­preciază că motoarele vor fi gata de expediţie pină la sfir-­Şitul lunii, cu circa 60 de zile in avans faţă de termenul con­tractual. Eforturi intense de­pun si membrii echipei condu­se de maistrul Ion Ioniță, care s-au angajat să finalizeze, în avans, 40 de compresoare. Ion Aurel, șeful serviciului export, precizează : „Am în­cheiat anul 1983 cu o depăşire de peste 8 procente a Planului de export. O serie de noi mă­suri tehnico-organizatorice ini­tiate recent vor conduce la re­zultate superioare in acest an. In Mesajul de Anul Nou, adre­sat întregului popor, tova­răşul Nicolae Ceausescu sub­linia că trebuie să acţionăm la fiecare loc de muncă cu ma­ximă energie, pentru a asigura sporirea puternică a venitu­lui national — sursa bunăstă­rii noastre, a tuturor. In acest context, onorarea exemplară a sarcinilor planului de export are o importantă cardinală, iar noi sîntem hotăriti să con­tribuim prin rezultate tot mai bune la întărirea prestigiului mărcii fabricii pe toate me­ridianele lumii. Pe banda de montaj, produse ale tehnicii de virf Şi la întreprinderea „CO­­NECT“ maximă mobilizare, din primele schimburi de lucru ale noului an. La banda de montaj se asamblează co­mutatoare rotative supermi­­niatură, tip SZY, produse de înaltă performanţă destinate echipamentelor profesionale din industria electronică. Tot în aceste zile a intrat în fabri­caţie conectorul de tip rac, produs ce reprezintă prima co­mandă de export a anului, „îndemnurile reieşite din Me­sajul de Anul Nou, adresat în­ IConllnuare In pag a ll-a) 125 DE ANI DE LA FORMAREA STATULUI NAȚIONAL ROMÂN PRIN UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA Stindardul Unirii Nici iscat de-o izbitură intr-o fantastică placă de aramă, ecoul nu și-ar fi putut prelungi sonoritatea, precum acela al marilor evenimente din istoria poporului nostru, ce-au dat expresie, de-a lungul veacurilor, voinţei românilor de a se uni intr-un singur stat independent şi suveran, încă de la marele Mihai, visul se împlinea. Doar pentru o clipă, doar intr-o străfulgerare, dar lumina lui nu mai putea fi stinsă niciodată din conştiinţa maselor populare. Actul de la 24 Ianuarie 1859, de la care vom sărbători in curind 125 de ani, act prin care Muntenia şi Moldova s-au unit intr-un singur stat, constituie un moment de excepţională însemnătate in istoria poporului român, marcind o etapă decisivă in neîntreruptul proces de formare a statului său naţional, unitar, proces care avea să se încheie la 1 Decem­brie 1918 prin marea unire a Transilvaniei cu România — acum 65 de ani, aniversare de aur cinstită recent de întreaga ţară. Şirul evenimentelor cruciale din viaţa românilor se compune din verigi de nedespărţit. Marea mişcare populară condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, de la care se vor împlini, in acest an, 200 de ani, revoluţia lui Tudor de la 1821, precum şi revoluţia de la 1848 care a ridicat ,,stindardul Li­bertăţii, Unirii şi Frăţiei", cum se spunea in proclamaţia adu­nării de la Islaz — strălucesc cu deosebire pe acest drum temerar al unui ideal biruitor. VASILE BABAN (Continuare in pag a li-a) întreprinderea „E­­lectrotehnica". Se afli in faza de testare un nou lot de converti­­zoare pentru ma­șinile unelte cu comandă nume­rică I.M.U.A.R. — hala de maşini de rectificat. Zilele începu­tului de an sunt marcate de eforturile susţinute de­puse pentru înfăptuirea e­­xemplară a planului la toţi indicatorii r­epere urcam Metroul bucureștean în 1984 Iată, circulăm cu metroul fără a mai fi stăpiniți de sen­timentul acela de noutate pe care ni-l trezeau. Ia primele drumuri, vocea conducăto­rului de tren anuntind statia următoare sau pe ce parte e peronul, vastitatea holurilor de la Unirii sau Semănătoarea, uneori — chiar simplele indi­caţii de pe panourile de şan­tier ce anunţau un punct de lucru al importantului obiectiv. Circulăm deci de la „Repu­blica“ în „Militari“. In ace­laşi timp, pe axa nord-sud a Capitalei, se străpung tuneluri­le magistralei a doua, care va traversa Bucureştiul de la IMGB la Pipera. Care vor fi traseele de dezvoltare a metroului în anul 1934 ? În­trebarea am adresat-o tovară­şului ROMULUS FORNOGA, secretarul Comitetului de partid de la întreprinderea Metroul Bucureşti. — In prezent se lucrează la tronsoanele 1 şi 2 ale ma­gistralei a dou­a de la Depoul IMGB la Piaţa Unirii. De o dis­tanţă de 10,5 km având termen de punere în funcţiune 30 de­cembrie 1985. Paralel, se e­­xecuta tronsonul de legătură de la „Semănătoarea“ la Gara Ileana COMAN (Continuare in pag. a ll-a) Bd. 1 Mai (la intersecţia cu str. Maior Cîmpinea­­nu) — un nou bloc de colţ în­tregeşte arhitec­tonica modernei artere In modernizare, noi artere Intă din primele zile ale acestui an, în Capitală conti­nuă lucrările de modernizare şi amenajare a noi căi rutiere, în vederea îmbunătăţirii condiţi­ilor de circulaţie. Astfel, se lu­crează pe bulevardul Dezrobirii, Intre Uverturii şi Armata Po­porului, pe şoseaua Crîngaşi, intre podul Grant şi Piaţa Cringaşi, pe şoseaua Pipera, in­tre strada Şcoalei şi calea Flo­­reasca, pentru a numi doar cî­­teva dintre arterele pe care, in curind, se va circula in con­diţii mult mai bune. Metehne vechi... TraflMMüsäfBTrä de peste an • Unde în prolog este vorba de un ecuson în valoare de 500 de lei, in actul I despre un palton invizibil iar în actul II tot de un palton, cu pete mult prea vizibile. în ultimul se mai spune despre un... stăpin al străzii, iar un epilog despre ce Ie unește pe toate acestea . Ce stai aşa aproape de casă ? Crezi că aşa o să mă grăbesc mai tare ? Ia te uită la el... Auzi ce vrea ? Ecu­son... Uite-l (şi-şi îndreaptă obiectul destăinuitor de iden­titate)... Şefa, vezi că am bă­tut pe bon 500 de lei, în loc de 200, că vrea unul ecuson, nume. Auzi dom’le, ce preten­ţii ! Ia să-l văd în locul meu. Scena se petrece la un ma­gazin de... delicatese, cel din str. Brezoianu nr. 29 A. Per­sonajul, în dialog cu un cum­părător, casiera Any Marices­­cu. Un fapt în aparenţă banal, M. BARBULESCU - FILIPESCU (Continuare in pag . lit-a)

Next