Informatia Bucureştiului, martie 1984 (Anul 31, nr. 9451-9477)
1984-03-01 / nr. 9451
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXI - Nr. 9451 8 PAGINI - 50 BANI Joi 1 martie 1984 Gindirea şi acţiunea preşedintelui Nicolae Ceauşescu - strălucită contribuţie la promovarea idealurilor păcii, libertăţii şi independenţei — în pag. a VII-a — 40 de ani de glorioasa istorie, 40 de trepte de cutezătoare împliniri DE AZI PERSONALUL MUNCITOR DIN AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUȚIILOR TARIFARE —in pag. a III-a — Sarcinile de plan -îndeplinite exemplar, cu consumuri energetice minime 1 Argumente ale spiritului gospodăresc — in pag. a III-a — Pe magistrala II a metroului — aflată in plină construcţie — fotoreporterul D. Lăzărescu a surprins ieri momentul And scutul mecanic, care a săpat tunelul sub şos. Oltenifei (stafia Brinco veanu), a străpuns ultimul „centimetru“ de rocă, in dreptul Pielei Pieptănari Hala de montaj motoare a I.M.E.B.: produse de înaltă tehnicitate, apreciate in multe ţări ale lumii, reflectind angajarea ji pregătirea profesională superioară ale oamenilor muncii din această prestigioasă unitate • Noi unităţi în reţeaua ICR 2. Trei unităţi, toate trei dispunînd de laboratoare proprii, două cofetării şi o patiserie urmează să se adauge In cursul lunii martie reţelei comerciale a ICR 2. Cofetăriile sunt amplasate la parterul blocurilor 4 şi 2 Placare din şos. Olteniţei, patiseria în blocul I 13 str. Emil Racoviță. uncfiera noastră „Retuşuri“ posibile şi... necesare la unele case de copii La uşă sunt perdele. Curtea este mare, „organizată“ ca o gospodărie, ca acasă, îmi place şi fetiţa care stă pe hol, coase şi te primeşte ca o gazdă „Material şi din punctul de vedere al dezvoltării spirituale, psihice, copiii au aici mult mai mult decît acasă. Dar nevoile afective, deşi strădania noastră se îndreaptă mult în această direcţie, pe acestea greu şi cu mare efort reuşim, modest, să le suplinim“. Drept care, profesoara Nicoleta Cervinschi, directoarea Casei de copii şcolari nr. 6, om care lucrează în acest domeniu delicat şi pretenţios din 1955, şi-a canalizat munca îndeosebi spre alcătuirea Eugenia POPESCUI Ion CERNESCU (Continuare in pag a IV a) Din cuprinsul ziarului_______ De azi, in alimentaţia publică: „Luna preparatelor culinare" Reporteri in cotidian — în pag. a IV-a -Armonii, dar si nota false pe portativul divertismentului muzical - înpag a V-a -Sport - în pag. a Vll-a - » Pe coordonatele marilor prefaceri revoluţionare Pe aici, prin dealul Cotrocenilor, a zburat Vlaicu cu aeroplanul său, în 17 iunie 1910. Gest cu valoare de simbol, transferat asupra devenirii în timp a acestor locuri, pe traiectoria unui progres avîntat, caracteristic timpului pe care-l făurim, trăindu-l, celor 40 de ani de strălucită istorie, de mari izbînzi şi prefaceri revoluţionare înscrise sub steagul partidului.ihai Dorobanţu, tehnician la IMEB este cel mai „vechi“ din întreprindere. A intrat ca ucenic, la fostul ASAM, în 1941, adus de tatăl său care lucra acolo. Era în plin război. A întîmpinat actul istoric de la 23 August 1944 ca şi toţi cei din jurul său, cu interesul specific vîrstei. Eforturile de război aveau să continue... Anii au trecut, luptele s-au terminat şi oamenii — la chemarea partidului — s-au aşternut pe treabă pentru a construi, din temelii, noul edificiu socialist. Edificiu care încorpora, din Octavian ANDRONIC (continuare in pag. a ll-a) . Se lucrează intens la VI).zi dl . Mărţişor ion dodu bălan Cină gerul iernii îşi pierde puterea şi primele raze de soare încep să mîngiie din nou pămintul, topind zăpada de sub care se arată primii soli ai primăverii, ghioceii, cind firea toată începe să se trezească dintr-o lungă hibernare. And mugurii explodează pe ramuri în viaţă nouă şi mijesc sub blăniţa moale corniţele mieilor, În anotimpul acesta al marilor deveniri din natură oamenii şi-au creat sărbătoarea Mărţişorului. O sărbătoare a bucuriei de viaţă, a generozităţii şi prieteniei, a stimei pentru aproapele nostru, a dragostei pentru cei dragi. Acum oamenii uită să dea din coate, uită să fie egoişti, arivişti distanţi şi reci cu oamenii, şi işi fac daruri. Am putea spune că Mărţişorul e sărbătoarea darurilor, a micilor, dar semnificativelor daruri, care exprimă grija, atenţia caldă, respectul, solidaritatea, legătura sufletească dintre oameni. Acum inimile lor se încălzesc simbolic la căldura dragostei şi a prieteniei care revigorează şi întinereşte ființa noastră spirituală. Mărţişoare, naivităţi sentimentale. Tot ce simbolizează omenia, generozitatea, apropierea, prietenia şi dragostea dintre oameni merită a fi cultivat, conştienţi că simbolul respectiv e o naivitate, o convenţie socială despre oamenii au avut şi au încă nevoie. Cine poate să uite cu uşurinţă un mărţişor dat prima dată mamei, sorei, prietenei sau colegei, învăţătoarei ori oricărei fiinţe dragi ?