Informatia Bucureştiului, martie 1984 (Anul 31, nr. 9451-9477)

1984-03-01 / nr. 9451

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXI - Nr. 9451 8 PAGINI - 50 BANI Joi 1 martie 1984 Gindirea şi acţiunea preşedintelui Nicolae Ceauşescu - strălucită contribuţie la promovarea idealurilor păcii, libertăţii şi independenţei — în pag. a VII-a — 40­ de ani de glorio­asa­ istorie, 40 de trepte de cutezătoare împliniri DE AZI PERSONALUL MUNCITOR DIN AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA­­ ALIMENTARĂ BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUȚIILOR TARIFARE —­in pag. a III-a — Sarcinile de plan -îndeplinite exemplar, cu consumuri energetice minime 1 Argumente ale spiritului gospodăresc — in pag. a III-a — Pe magistrala II a me­troului — aflată in plină construcţie — fotorepor­terul D. Lăzărescu a sur­prins ieri momentul And scutul mecanic, care a săpat tunelul sub şos. Oltenifei (stafia Brinco­­ veanu), a străpuns ulti­mul „centimetru“ de rocă, in dreptul Pielei Pieptănari Hala de montaj motoare a I.M.E.B.: produse de înaltă tehnicitate, apre­ciate in multe ţări ale lumii, re­­flectind angajarea ji­ pregătirea pro­fesională superioa­ră ale oamenilor muncii din această prestigioasă uni­tate • Noi unităţi în reţeaua ICR 2. Trei unităţi, toate trei dispunînd de labora­toare proprii, două cofetării şi o patise­rie urmează să se adauge In cursul lunii martie reţelei comerciale a ICR 2. Co­fetăriile sunt amplasate la parterul blocu­rilor 4 şi 2 Placare din şos. Olteniţei, pa­tiseria în blocul I 13 str. Emil Racoviță. uncfiera noastră „Retuşuri“ posibile şi... necesare la unele case de copii La uşă sunt perdele. Curtea este mare, „organizată“ ca o gospodărie, ca acasă, îmi place şi fetiţa care stă pe hol, coase şi te primeşte ca o gazdă „Material şi din punctul de vedere al dezvol­tării spirituale, psihice, co­piii au aici mult mai mult decît acasă. Dar nevoile a­­fective, deşi strădania noas­tră se îndreaptă mult în a­­ceastă direcţie, pe acestea greu şi cu mare efort reu­şim, modest, să le suplinim“. Drept care, profesoara Nico­­leta Cervinschi, directoarea Casei de copii şcolari nr. 6, om care lucrează în acest domeniu delicat şi pretenţios din 1955, şi-a canalizat mun­ca îndeosebi spre alcătuirea Eugenia POPESCUI Ion CERNESCU (Continuare in pag a IV a) Din cuprinsul ziarului_______ De azi, in alimentaţia publică: „Luna prepara­telor culinare" Reporteri in cotidian — în pag. a IV-a -Armonii, dar si nota false pe portativul diver­tismentului muzical - în­­pag a V-a -Sport - în pag. a Vll-a - » Pe coordonatele marilor prefaceri revoluţionare Pe aici, prin dealul Cotrocenilor, a zburat Vlaicu cu aeroplanul său, în 17 iunie 1910. Gest cu valoare de simbol, transferat asupra devenirii în timp a acestor locuri, pe traiectoria unui progres avîntat, caracteristic timpului pe care-l făurim, trăindu-l, celor 40 de ani de strălucită istorie, de mari izbînzi şi prefaceri revoluţionare înscrise sub steagul parti­dului.­ihai Dorobanţu, tehnician la IMEB este cel mai „vechi“ din întreprindere. A intrat ca ucenic, la fostul ASAM, în 1941, adus de tatăl său care lucra acolo. Era în plin război. A întîm­­pinat actul istoric de la 23 August 1944 ca şi toţi cei din jurul său, cu interesul specific vîrstei. Eforturile de război aveau să continue... Anii au trecut, luptele s-au terminat şi oamenii — la chemarea partidului — s-au aşternut pe treabă pentru a construi, din temelii, noul edificiu socialist. Edificiu care încorpora, din Octavian ANDRONIC (continuare in pag. a ll-a) . Se lucrează intens la V­I).zi dl . Mărţişor ion dodu bălan Cină gerul iernii îşi pierde puterea şi primele raze de soare încep să mîngiie din nou pămintul, topind zăpada de sub care se arată primii soli ai primăverii, ghioceii, cind firea toată începe să se trezească dintr-o lungă hibernare. And mugurii explodează pe ramuri în viaţă nouă şi mijesc sub blăniţa moale corniţele mieilor, În anotimpul acesta al marilor deveniri din natură oa­menii şi-au creat sărbătoarea Mărţişorului. O sărbătoare a bucu­riei de viaţă, a generozităţii şi prieteniei, a stimei pentru aproa­pele nostru, a dragostei pentru cei dragi. Acum oamenii uită să dea din coate, uită să fie egoişti, arivişti distanţi şi reci cu oamenii, şi işi fac daruri. Am­ putea spune că Mărţişorul e săr­bătoarea darurilor, a micilor, dar semnificativelor daruri, care ex­primă grija, atenţia caldă, respectul, solidaritatea, legătura sufle­tească dintre oameni. Acum inimile lor se încălzesc simbolic la căl­dura dragostei şi a prieteniei care revigorează şi întinereşte ființa noastră spirituală. Mărţişoare, naivităţi sentimentale­. Tot ce simbo­lizează omenia, generozitatea, apropierea, prietenia şi dragostea dintre oameni merită a fi cultivat, conştienţi că simbolul respectiv e o naivitate, o convenţie socială de­spre oamenii au avut şi au încă nevoie. Cine poate să uite cu uşurinţă un mărţişor dat prima dată mamei, sorei, prietenei sau colegei, învăţătoarei ori oricărei fiinţe dragi ?

Next