Informatia Bucureştiului, august 1984 (Anul 32, nr. 9576-9604)

1984-07-27 / nr. 9576

! ROL FI­RIM DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMAŢIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C R .1 AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXX/1 - Nr. 9576 4 PAGINI - 50 BANI Vineri 27 iulie 1984 Marcând un moment important în aprofundarea raporturilor de prietenie și cooperare româno-volteze, ieri a continuat VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A CĂPITANULUI THOMAS SANKARA preşedintele Consiliului Naţional al Revoluţiei din Republica Volta Superioară, şef al statului Încheierea convorbirilor oficiale dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele In staţiunea Neptun s-au în­cheiat, joi după-amiază, convor­birile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi căpitan Thomas Sankara, pre­şedintele Consiliului Naţional al Revoluţiei, şeful statului Volta Superioară. Au luat parte Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru al guver­nului. Ştefan Andrei, ministrul a­Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi căpitan Thomas San­kara, preşedintele Consiliului Na­ţional al Revoluţiei, şeful statului Volta Superioară, au semnat, in cadrul unei ceremonii care a avut loc in staţiunea Neptun, declaraţia comună privind întărirea priete­niei şi dezvoltarea colaborării din­facerilor externe, celelalte per­soane oficiale române participante la convorbiri. Au participat, de asemenea, Daouda Traore, membru al Con­siliului Naţional al Revoluţiei. Hama Arba Diallo, ministrul afa­cerilor externe. Diaabouaou Diag­­nouaou, membru al Consiliului Naţional al Revoluţiei, ceilalţi membri ai delegaţiei volteze. Schimbul de păreri în probleme are Republica Socialistă România şi Republica Volta Superioară şi Acordul-program privind dez­voltarea pe termen lung a coope­rării economice şi a schimburilor comerciale intre Republica Socia­listă România şi Republica Volta Superioară. Thomas Sankara internationale a evidenţiat preo­cuparea celor două ţări faţă de încordarea fără precedent la care s-a ajuns în viaţa internaţională, ca urmare a intensificării cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmă­rilor nucleare, a adincirii continue a decalajelor dintre ţările bogate si cele sărace, a perpetuării si a­­gravării stărilor conflictuale din (Continuare In pag. a IV-a) După semnarea documentelor, cei doi preşedinţi şi-au strîns mîinile îndelung, s-au felicitat călduros. Au luat parte tovarăşii Gheor­­ghe Oprea, Ştefan Andrei, alte persoane oficiale române. Au fost prezenţi Daouda Traore, Diagbougou Diagnougou, Hama Arba Diallo, alte persoane oficiale volteze. CEREMONIA SEMNĂRII DECLARAŢIEI COMUNE om, pentru 1944 1984 fericirea lui DEZVOLTAREA ECONOMICĂ­­GENEROS IZVOR AL RIDICĂRII NEÎNTRERUPTE A NIVELULUI DE TRAI E­xistă domenii care re­flectă cu o deosebită putere de convingere adevărul esenţial al socie­tăţii noastre : ţelul suprem al politicii partidului este viaţa mereu mai bună a oa­menilor muncii. întreaga dezvoltare economică — a industriei, a agriculturii — este subsumată, așa cum în repetate rînduri a subliniat secretarul general al parti­dului, tovarăşul NICOLAE CEAUȘESCU, ridicării neîn­trerupte a nivelului de trai al poporului, creşterii continue a calităţii vieţii. Suntem­ cu toţii părtaşi şi martori ai profundelor trans­formări prin care — dato­rită înfăptuirii acestei poli­tici ştiinţifice, clarvăzătoare, promovată cu strălucire de secretarul general al parti­dului — a trecut ţara noas­tră îndeosebi în anii de glorie inauguraţi de Con­gresul al IX-Iea, ani pe care cu mîndrie şi a­­dincă recunoştinţă îi numim EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU. Români.. . La 40 de trepte de istorie, pentru azi este le ţară cu o indus­trie şi o agricultură puter­nice, multilateral şi armo­nios dezvoltate — argument a ceea ce poate înfăptui un popor care isi construieste liber si independent desti­nul. Capitala însăsi, oraşul­­inimă al patriei, care a beneficiat si beneficiază de grija permanentă a parti­dului, a secretarului său general, pentru necontenita sa devenire, constituie as­tăzi o imagine grăitoare a ritmurilor de dezvoltare fă­ră precedent şi de nebănuit odinioară a economiei na­ţionale. Iată, producţia in­dustrială a Bucureştiului este în prezent de 6­1 de ori mai mare decit în anul 1938 şi de 5 ori mai mare decit în 196­». Bucureştiul industrial este organic in­tegrat României industriale, care azi realizează în doar 10 zile întreaga producţie (Continuare in pag. a 111-a) V TOATĂ ATENŢIA CULTURILOR DUBLE SI SUCCESIVE 9 • Se impune încheierea cu maximă rapiditate a semănatului şi plantatului • Praşila, irigaţiile şi densitatea - lucrări de mare importanţă Ca şi in celelalte zone ale ţării, în Sectorul agricol Ilfov s-a prevăzut să se realizeze in acest an culturi duble şi succesive pe o suprafaţă im­portantă (peste 20 000 hec­tare). Este o acţiune de ma­joră importanţă economică, menită să contribuie, aşa cum a subliniat in nenumărate rîn­duri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la folosirea inten­sivă a pămintului, la creşterea şi mai puternică a producţiei agricole, vegetale şi animale. Aşa cum am putut constata la faţa locului, la ora actuală, în sector se acţionează cu mul­tiple forţe pentru finalizarea, pe ultimele suprafeţe, a se- N. FLORIAN (Continuare in pag a li­a) O manifestare de prestigiu CVADfflAlA ARTtlOR DHMTIVf - 1984 Varietatea şi bogăţia modelelor unicat, fantezia şi in­ventivitatea sunt evidente în ampla, prestigioasa manifes­tare de la Dalles. „CVADRIENALA ARTELOR DECORA­TIVE — 1984". Cu această expoziţie, spectacol de înaltă distincţie şi eleganţă estetică, se demonstrează elocvent că arta decorativă îşi poate găsi locul in cele mai diverse interioare, ca un argument al creşterii nivelului de trai şi a gustului pentru artă al diverselor categorii­­de oameni. Expoziţia cuprinde tot ceea ce un om, care-şi făureşte un cămin,­poate dori pentru a-şi înfrumuseţa mediul existen­­­ţei cotidiene : tapiserii, panouri decorative, sculpturi, o­­biecte din sticlă şi ceramică, imprimeuri, vestimentaţie, jucării şi alte arte aplicate. Merită remarcat şi faptul că expoziţia cuprinde: creaţii ale plasticienilor din toate cen­trele culturale ale ţării, îmbogăţind paleta artelor decora­tive, constituind, totodată, un schimb de experienţa, prin evidenţierea unor maniere, inovaţii, tehnici inspiraţii ori­ginale' ' MIRCEA DEAC (Continuare în vag a 11-a)

Next