Informatia Bucureştiului, noiembrie 1984 (Anul 32, nr. 9657-9682)
1984-11-01 / nr. 9657
Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a primit pe preşedintele Academiei de Ştiinţe a Chinei Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a primit miercuri pe academicianul Lu Jiaxi, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Chinei, care, la invitaţia Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi a Academiei Republicii Socialiste România, efectuează o vizită in ţara noastră. Academicianul Lu Jiaxi a arătat că are deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, din partea oamenilor de ştiinţă chinezi un cald salut, împreună cu cele mai bune urări de succes deplin în desfăşurarea lucrărilor celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R. In acelaşi timp, el a arătat că ii face o deosebită plăcere de a adresa tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu un cald mesaj de prietenie din partea conducerii Academiei de Ştiinţe a Chinei, a oamenilor de ştiinţă chinezi, urări de noi succese in rodnica şi bogata activitate pe care o desfăşoară. Subliniind profunda satisfacţie pentru cinstea de a fi primit de tovarăşa Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, autor al unei prestigioase opere ştiinţifice, de largă recunoaştere şi preţuire internaţională, el a arătat că are bucuria de a-i inmîna cu acest prilej volumele „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului“ şi „Noi cercetări in domeniul compuşilor macromoleculari", recent tipărite în limba chineză, la Beijing, sub egida Academiei de Ştiinţe a Chinei, lucrări ştiinţifice de mare valoare şi actualitate, care se bucură de un viu interes in rindul cercetătorilor, al oamenilor de ştiinţă chinezi. Mulţumind pentru mesajele adresate şi aprecierile făcute, tovarăşa Elena Ceauşescu a rugat să se transmită, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a sa personal, un cald salut prietenesc oamenilor de ştiinţă chinezi, cele mai bune urări de succes în opera de modernizare a economiei în scopul ridicării continue a nivelului de trai al întregului popor. Apreciind in mod deosebit publicarea în R.P. Chineză a celor două lucrări din domeniul chimiei, tovarăşa Elena Ceauşescu a arătat că editarea acestora va contribui la mai buna cunoaştere a realizărilor pe ţărimul ştiinţei şi tehnologiei din ţara noastră, la strîngerea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre oamenii de ştiinţă români şi chinezi, a conlucrării celor două ţări pe multiple planuri. Intîlnirea a prilejuit o examinare a stadiului şi perspectivelor de aprofundare a cooperării tehnico-ştiinţifice româno-chineze, a programelor de interes comun din domeniile chimiei, fizicii, electronicii şi electrotehnicii, construcţiilor de maşini şi din alte sectoare ale cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi introducerii progresului tehnic. Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Chinei a arătat că vizitele efectuate la Institutul central de chimie, unitate-etalon a cercetării româneşti, in alte unităţi de cercetare, proiectare şi de invăţămint superior au evidenţiat succesele de prestigiu obţinute de aceste colective, marile posibilităţi de amplificare şi creştere a eficienţei conlucrării pe plan ştiinţific între cele două ţări. Exprimând convingerea că potenţialul tehnico-ştiinţific al României şi Chinei, relaţiile de strinsă prietenie statornicite intre popoarele noastre creează posibilitatea obţinerii unor rezultate superioare în întărirea colaborării româno-chineze pe toate planurile, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a relevat că extinderea conlucrării dintre oamenii de ştiinţă români şi chinezi va contribui la progresul economic şi social al celor două ţări, la cauza generală a păcii şi înţelegerii intre naţiuni. La primire a luat parte profesor Ion Ursu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. A fost prezent Li Zewang, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Pulsul viguros al vieţii spirituale Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român înscrie intre sarcinile şi orientările sale de bază, ca o lege esenţială a evoluţiei societăţii noastre socialiste, imperativul unei bogate şi eficiente activităţi politico-educative şi cultural-artistice, care să contribuie la definirea profilului moral-cetăţenesc al omului nou din patria noastră. „Se vor crea, in continuare — se specifică in acest document de mare însemnătate — condiţii pentru dezvoltarea culturii şi artei socialiste, înflorirea întregii vieţi spirituale a poporului, se va intensifica activitatea de formare a oameniior muncii în spiritul înaltului umanism al societăţii noastre, al principiilor eticii şi echităţii socialiste“. Regăsim in exprimarea acestui imperativ acel spirit nou, mobilizator de imense şi rodnice energii, instituit încă de la Congresul al IX-lea al partidului de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, omul de aleasă şi complexă personalitate, investit de partid şi popor să ne conducă destinele în aceşti ani de puternică efervescenţă politică, de rivnă, hărnicie şi dăruire pentru cauza propăşirii patriei, pentru dobindirea acelui „mare viitor“ prezis acum un secol şi mai bine din stihuri înălţătoare, de Luceafărul poeziei româneşti. Fertilizată de larga ,i tonifianta viziune a secretarului general al partidului, activitatea cultural-artistică şi educativă din ţara noastră a căpătat noi mobiluri şi dimensiuni. Suflul viu, stimulator se reflectă cu prisosinţă in bogăţia de idei infuzată actului cultural, in mai strinsa legare a acestuia de realităţile şi particularităţile naţionale, de istoric şi vocaţia creatoare a poporului, de cerinţele imediate şi de perspectivă ale oamenilor. Realizările din acest domeniu pun cu tărie in lumină profilul societăţii noastre socialiste, aflată in plin proces al dezvoltării sale armonioase, multilaterale, al întrepătrunderii intime a ideologicului şi politicului cu socialul, economicul şi culturalul. Poporul — făuritor al culturii, cultura — bun al poporului, iată sensul profund dialectic al politicii culturale din ţara noastră, o politică ce şi-a găsit şi-şi găseşte mereu expresia elocventă in sporirea calităţii şi eficienţei tuturor manifestărilor cultural-educative şi artistice. O mărturie grăitoare a democratismului culturii noastre, a atragerii şi antrenării maselor largi la actul cultural-artistic o constituie Festivalul Naţional „Ciitarea României", care îmbină intr-un tot unitar munca, activitatea de făurire a bunurilor materiale cu creaţia artistică a poporului nostru. Pulsul viguros al vieţii spirituale româneşti, căreia Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al P.C.R. li conferă noi valenţe şi dimensiuni, conturează amploarea activităţii cultural-educative, inaltul său umanism, vastele deschideri către toţi membrii societăţii, către progresul general al poporului şi patriei noastre socialiste. ION SEGARCEANU ÎNSUFLEJITOARE PERSPECTIVE ALE DEVENIRII COMUNISTE A PATRIEI Orientările fundamentale ale dezvoltării României pînă in anul 2000 laborat pe baza concepţiei revoluţionare, ştiinţifice a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, strălucitul ctitor al României socialiste de azi, Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea, făcind bilanţul realizărilor obţinute în înfăptuirea prevederilor planului cincinal actual şi înfăţişînd pe larg obiectivul fundamental şi sarcinile de bază ale dezvoltării economico-sociale a patriei în cincinalul 1986—1990, trasează totodată şi orientările de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale a României pină in anul 2000 — tabloul grandios al devenirii comuniste a societăţii româneşti, care mobilizează puternic energiile creatoare ale naţiunii. Pentru majoritatea ţărilor lumii sfîrşitul acestui secol reprezintă o perioadă de incertitudini, de abandonare a unor obiective de dezvoltare. Criza economică mondială manifestată pe fundalul crizei generale a sistemului capitalist, amplificarea contradicţiilor generate de menţinerea vechii ordini economice şi politice internaţionale imprimă acestui final de secol un tonus prea puţin optimist, aducînd în prim plan dificultăţile şi inegalităţile flagrante pe care omenirea încă le întâmpină în dezvoltarea sa istorică. In acest context, partidul şi statul nostru, în frunte cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au acţionat cu clarviziune şi hotărîre pentru soluţionarea complexelor probleme ce s-au ridicat în ultimii ani, pentru depăşirea greutăţilor determinate de situaţia mondială. In acest fel ţara noastră a continuat să înregistreze progrese importante pe calea dezvoltării sale economico-sociale, a creşterii nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. In primii doi ani ai actualului cincinal producţia industrială a crescut anual cu circa 2,8 la sută, în anul 1983 această creştere a fost de 4,8 la sută, iar în primul semestru din anul 1984 producţia industrială a crescut cu circa 5 la sută. Realizările obţinute, faptul că astăzi România se prezintă ca o ţară industrial-agrară, cu o industrie modernă, puternică şi cu o agricultură socialistă in plină dezvoltare demonstrează cu puterea de convingere a faptelor justeţea politicii partidului nostru, a orientărilor imprimate acesteia de secretarul său general, întemeiate neabătut pe principiile socialismului ştiinţific, pe concepţia revoluţionară materialist-dialectică, aplicate în mod creator la condiţiile specifice, concret istorice ale societăţii româneşti. Toate acestea constituie o garanţie a faptului că şi în viitor ţara noastră se va situa pe spirala dezvoltării impetuoase şi că, în pofida împrejurărilor internaţionale grele, va reuşi să atingă noi culmi de progres şi civilizaţie. Aşa după cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „se poate afirma că in anul 2000 România va fi o ţară socialistă multilateral dezvoltată, atît din punct de vedere al industriei, agriculturii, invăţămîntului, ştiinţei şi culturii, cit şi al nivelului general de viaţă şi de civilizaţie al poporului. Pe această bază se vor crea condiţiile materiale necesare care vor asigura trecerea la înfăptuirea şi la manifestarea tot mai largă, în societatea noastră a principiilor comuniste de repartiţie, de muncă şi de viaţă, în toate domeniile de activitate“. In acest scop, Proiectul de Directive are în vedere o accentuare şi mai puternică a laturilor calitative ale activităţii in toate domeniile vieţii economice şi sociale, o creştere substanţială a productivităţii muncii, îndeosebi prin promovarea largă în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne. Odată cu dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, se va asigura perfecţionarea continuă a raporturilor sociale, creşterea gradului de civilizaţie materială şi spirituală a întregului popor. Industria va continua să-şi aducă contribuţia determinantă la progresul general al forţelor de producţie, la întreaga dezvoltare a patriei. In următorii 15 ani, volumul producţiei-marfă industriale va creşte de 2,1—2,4 ori, ajungînd la sfîrşitul secolului la un nivel de 2 800—3 200 miliarde lei, iar producţia agricolă va creşte în aceeaşi perioadă de 1,9—2 ori. Se vor crea condiţii pentru realizarea unei producţii de cereale de circa 35 milioane tone anual, precum şi pentru un nivel ridicat al producţiei de plante tehnice, legume, struguri şi fructe. In zootehnie se va ajunge încă de la începutul deceniului următor la un nivel optim al efectivelor de animale, realizîndu-se pe această bază o producţie de carne, lapte şi alte produse animaliere care să satisfacă în bune condiţii cerinţele de consum ale populaţiei, în conformitate cu criteriile unei alimentaţii raţionate, ştiinţific determinate, menite să contribuie la dezvoltarea sănătoasă şi viguroasă a poporului nostru. Ca rezultat al asigurării bazei de materii prime şi energetice, al dezvoltării producţiei industriale şi agricole, al gospodăririi cu eficienţă sporită a resurselor materiale şi umane ale ţării, in următorii 15 ani venitul naţional va creşte de 2,3 — 2,6 ori, ajungînd in anul 2090 la circa 1 900 — 2150 miliarde lei (o creştere pe locuitor de 2 — 2,2 ori). O intensificare fără precedent va cunoaşte în următorii 15 ani activitatea de cercetare ştiinţifică, aceasta avînd un rol fundamental în progresul multilateral al ţării, în perfecţionarea bazei tehnico-materiale a industriei şi agriculturii, a tuturor ramurilor economiei, în valorificarea superioară a bogăţiilor naţionale, în realizarea de noi surse de materii prime, materiale şi energie. „In ce priveşte orientările de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale a României pînă în anul 2000, — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — avem in vedere o accentuare şi mai puternică a laturilor calitative ale activităţii in toate domeniile vieţii economice şi sociale, o creştere mai puternică a productivităţii muncii, îndeosebi prin intensificarea procesului de electronizare, automatizare şi robotizare a tuturor sectoarelor de activitate, a introducerii in producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şiclinicii moderne". Despre alte aspecte ale dezvoltării economico-sociale a ţării în perioada 1991—2000, într-un număr viitor al ziarului nostru. Lector univ. dr. * MIRCEA COŞEA unnii&dluno tuvnyu Mi 2