Informatia Bucureştiului, noiembrie 1984 (Anul 32, nr. 9657-9682)

1984-11-01 / nr. 9657

Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a primit pe preşedintele Academiei de Ştiinţe a Chinei Tovarăşa academician doctor in­giner Elena Ceauşescu, prim vice­­prim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a primit miercuri pe academicianul Lu Jiaxi, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Chinei, care, la invi­taţia Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi a Acade­miei Republicii Socialiste Româ­nia, efectuează o vizită in ţara noastră. Academicianul Lu Jiaxi a ară­tat că are deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, din partea oamenilor de ştiinţă chinezi un cald salut, îm­preună cu cele mai bune urări de succes deplin în desfăşurarea lucrărilor celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R. In acelaşi timp, el a arătat că ii face o deosebită plăcere de a adresa tovarăşei a­­cademician doctor inginer Elena Ceauşescu un cald mesaj de prie­tenie din partea conducerii Aca­demiei de Ştiinţe a Chinei, a oa­menilor de ştiinţă chinezi, urări de noi succese in rodnica şi bo­gata activitate pe care o desfă­şoară. Subliniind profunda satis­facţie pentru cinstea de a fi pri­mit de tovarăşa Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, autor al unei prestigioase opere ştiinţi­fice, de largă recunoaştere şi pre­ţuire internaţională, el a arătat că are bucuria de a-i inmîna cu acest prilej volumele „Polimeriza­­rea stereospecifică a izoprenului“ şi „Noi cercetări in domeniul compuşilor macromoleculari", re­cent tipărite în limba chineză, la Beijing, sub egida Academiei de Ştiinţe a Chinei, lucrări ştiinţifi­ce de mare valoare şi actualitate, care se bucură de un viu interes in rindul cercetătorilor, al oame­nilor de ştiinţă chinezi. Mulţumind pentru mesajele a­­dresate şi aprecierile făcute, to­varăşa Elena Ceauşescu a rugat să se transmită, din partea to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi a sa personal, un cald salut priete­nesc oamenilor de ştiinţă chinezi, cele mai bune urări de succes în opera de modernizare a economi­ei în scopul ridicării continue a nivelului de trai al întregului po­por. Apreciind in mod deosebit publicarea în R.P. Chineză a ce­lor două lucrări din domeniul chimiei, tovarăşa Elena Ceauşescu a arătat că editarea acestora va contribui la mai buna cunoaştere a realizărilor pe ţărimul ştiinţei şi tehnologiei din ţara noastră, la strîngerea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre oamenii de ştiinţă români şi chinezi, a con­lucrării celor două ţări pe multi­ple planuri. Intîlnirea a prilejuit o exami­nare a stadiului şi perspectivelor de aprofundare a cooperării teh­­nico-ştiinţifice româno-chineze, a programelor de interes comun din domeniile chimiei, fizicii, elec­tronicii şi electrotehnicii, construc­ţiilor de maşini şi din alte sec­toare ale cercetării ştiinţifice, dez­voltării tehnologice şi introducerii progresului tehnic. Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Chinei a arătat că vizitele efectuate la In­stitutul central de chimie, uni­­tate-etalon a cercetării româneşti, in alte unităţi de cercetare, pro­iectare şi de invăţămint superior au evidenţiat succesele de presti­giu obţinute de aceste colective, marile posibilităţi de amplificare şi creştere a eficienţei conlucrării pe plan ştiinţific între cele două ţări. Exprimând convingerea că po­tenţialul tehnico-ştiinţific al României şi Chinei, relaţiile de strinsă prietenie statornicite intre popoarele noastre creează posibili­tatea obţinerii unor rezultate su­perioare în întărirea colaborării româno-chineze pe toate planurile, tovarăşa academician doctor ingi­ner Elena Ceauşescu a relevat că extinderea conlucrării dintre oa­menii de ştiinţă români şi chinezi va contribui la progresul econo­mic şi social al celor două ţări, la cauza generală a păcii şi în­ţelegerii intre naţiuni. La primire a luat parte profe­sor Ion Ursu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. A fost prezent Li Zewang, am­basadorul R.P. Chineze la Bucu­reşti. întrevederea s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Pulsul viguros al vieţii spirituale Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al Par­tidului Comunist Român înscrie intre sarcinile şi orientă­rile sale de bază, ca o lege esenţială a evoluţiei societăţii noastre socialiste, imperativul unei bogate şi eficiente acti­vităţi politico-educative şi cultural-artistice, care să contri­buie la definirea profilului moral-cetăţenesc al omului nou din patria noastră. „Se vor crea, in continuare —­ se spe­cifică in acest document de mare însemnătate — condiţii pentru dezvoltarea culturii şi artei socialiste, înflorirea în­tregii vieţi spirituale a poporului, se va intensifica activi­tatea de formare a oameniior muncii în spiritul înaltului umanism al societăţii noastre, al principiilor eticii şi echi­tăţii socialiste“. Regăsim in exprimarea acestui imperativ acel spirit nou, mobilizator de imense şi rodnice energii, instituit încă de la Congresul al IX-lea al partidului de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, omul de aleasă şi com­plexă personalitate, investit de partid şi popor să ne con­ducă destinele în aceşti ani de puternică efervescenţă po­litică, de rivnă, hărnicie şi dăruire pentru cauza propăşirii patriei, pentru dobindirea acelui „mare viitor“ prezis acum un secol şi mai bine d­in stihuri înălţătoare, de Luceafărul poeziei româneşti. Fertilizată de larga ,i tonifianta viziune a secretarului general al partidului, activitatea cultural-artistică şi edu­cativă din ţara noastră a căpătat noi mobiluri şi dimensiuni. Suflul viu, stimulator se reflectă cu prisosinţă in bogăţia de idei infuzată actului cultural, in mai strinsa legare a acestuia de realităţile şi particularităţile naţionale, de is­toric şi vocaţia creatoare a poporului, de cerinţele imediate şi de perspectivă ale oamenilor. Realizările din acest do­meniu pun cu tărie in lumină profilul societăţii noastre socialiste, aflată in plin proces al dezvoltării sale armo­nioase, multilaterale, al întrepătrunderii intime a ideologi­cului şi politicului cu socialul, economicul şi culturalul. Poporul — făuritor al culturii, cultura — bun al poporului, iată sensul profund dialectic al politicii culturale din ţara noastră, o politică ce şi-a găsit şi-şi găseşte mereu expresia elocventă in sporirea calităţii şi eficienţei tuturor manifes­tărilor cultural-educative şi artistice. O mărturie grăitoare a democratismului culturii noastre, a atragerii şi antrenării maselor largi la actul cultural-artistic o constituie Festi­valul Naţional „Ciitarea României", care îmbină intr-un tot unitar munca, activitatea de făurire a bunurilor mate­riale cu creaţia artistică a poporului nostru. Pulsul viguros al vieţii spirituale româneşti, căreia Pro­iectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al P.C.R. li conferă noi valenţe şi dimensiuni, conturează amploarea activităţii cultural-educative, inaltul său umanism, vastele deschideri către toţi membrii societăţii, către pro­gresul general al poporului şi patriei noastre socialiste. ION SEGARCEANU ÎNSUFLEJITOARE PERSPECTIVE ALE DEVENIRII COMUNISTE A PATRIEI Orientările fundamentale ale dezvoltării României pînă in anul 2000 laborat pe baza concepţiei revoluţionare, ştiinţifice a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului nostru, strălucitul ctitor al României socialiste de azi, Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea, făcind bilanţul realizărilor obţinute în înfăp­tuirea prevederilor planului cincinal actual şi înfăţişînd pe larg obiectivul fundamental şi sarcinile de bază ale dezvoltării economico-sociale a patriei în cincinalul 1986—1990, trasează totodată şi orientările de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale a României pină in anul 2000 — tabloul gran­dios al devenirii comuniste a societăţii româneşti, care mobilizează puter­nic energiile creatoare ale naţiunii.­­ Pentru majoritatea ţărilor lumii sfîrşitul acestui secol reprezintă o pe­rioadă de incertitudini, de abandonare a unor obiective de dezvoltare. Criza economică mondială manifestată pe fundalul crizei generale a sistemului capitalist, amplificarea contradicţiilor generate de menţinerea vechii ordini economice şi politice internaţionale imprimă acestui final de secol un to­nus prea puţin optimist, aducînd în prim plan dificultăţile şi inegalităţile flagrante pe care omenirea încă le în­tâmpină în dezvoltarea sa istorică. In acest context, partidul şi statul nos­tru, în frunte cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, au acţionat cu clarvi­ziune şi hotărîre pentru soluţionarea complexelor probleme ce s-au ridicat în ultimii ani, pentru depăşirea greu­tăţilor determinate de situaţia mon­dială. In acest fel ţara noastră a con­tinuat să înregistreze progrese impor­tante pe calea dezvoltării sale econo­­mico-sociale, a creşterii nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. In primii doi ani ai actualului cincinal producţia industrială a crescut anual cu circa 2,8 la sută, în anul 1983 a­­ceastă creştere a fost de 4,8 la sută, iar în primul semestru din anul 1984 producţia industrială a crescut cu circa 5 la sută. Realizările obţinute, faptul că astăzi România se prezintă ca o ţară industrial-agrară, cu o industrie modernă, puternică şi cu o agricultură socialistă in plină dezvoltare de­monstrează cu puterea de convingere a faptelor justeţea politicii partidului nostru, a orientărilor imprimate aces­teia de secretarul său general, înte­meiate neabătut pe principiile socialis­mului ştiinţific, pe concepţia revolu­ţionară materialist-dialectică, aplicate în mod creator la condiţiile specifice, concret istorice ale societăţii româneşti. Toate acestea constituie o garanţie a faptului că şi în viitor ţara noastră se va situa pe spirala dezvoltării im­petuoase şi că, în pofida împrejurări­lor internaţionale grele, va reuşi să a­­tingă noi culmi de progres şi civiliza­ţie. Aşa după cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „se poate afirma că in anul 2000 România va fi o ţară socialistă multilateral dezvoltată, atît din punct de vedere al industriei, a­­griculturii, invăţămîntului, ştiinţei şi culturii, cit şi al nivelului general de viaţă şi de civilizaţie al poporului. Pe această bază se vor crea condiţiile materiale necesare care vor asigura trecerea la înfăptuirea şi la manifes­tarea tot mai largă, în societatea noas­tră a principiilor comuniste de repar­tiţie, de muncă şi de viaţă, în toate domeniile de activitate“. In acest scop, Proiectul de Directive are în vedere o accentuare şi mai pu­ternică a laturilor calitative ale acti­vităţii in toate domeniile vieţii econo­mice şi sociale, o creştere substanţială a productivităţii muncii, îndeosebi prin promovarea largă în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne. Odată cu dezvolta­rea puternică a forţelor de producţie, se va asigura perfecţionarea continuă a raporturilor sociale, creşterea gra­dului de civilizaţie materială şi spiri­tuală a întregului popor. Industria va continua să-şi aducă contribuţia determinantă la progresul general al forţelor de producţie, la în­treaga dezvoltare a patriei. In urmă­torii 15 ani, volumul producţiei-marfă industriale va creşte de 2,1—2,4 ori, ajungînd la sfîrşitul secolului la un nivel de 2 800—3 200 miliarde lei, iar producţia agricolă va creşte în aceeaşi perioadă de 1,9—2 ori. Se vor crea condiţii pentru realizarea unei pro­ducţii de cereale de circa 35 milioane tone anual, precum şi pentru un nivel ridicat al producţiei de plante tehnice, legume, struguri şi fructe. In zooteh­nie se va ajunge încă de la începutul deceniului următor la un nivel optim al efectivelor de animale, realizîndu-se pe această bază o producţie de carne, lapte şi alte produse animaliere care să satisfacă în bune condiţii cerinţele de consum ale populaţiei, în confor­mitate cu criteriile unei alimentaţii raţionate, ştiinţific determinate, me­nite să contribuie la dezvoltarea sănă­toasă şi viguroasă a poporului nostru. Ca rezultat al asigurării bazei de materii prime şi energetice, al dezvol­tării producţiei industriale şi agricole, al gospodăririi cu eficienţă sporită a resurselor materiale şi umane ale ţării, in următorii 15 ani venitul naţional va creşte de 2,3 — 2,6 ori, ajungînd in anul 2090 la circa 1 900 — 2150 mi­liarde lei (o creştere pe locuitor de 2 — 2,2 ori). O intensificare fără precedent va cunoaşte în următorii 15 ani activita­tea de cercetare ştiinţifică, aceasta a­­vînd un rol fundamental în progresul multilateral al ţării, în perfecţionarea bazei tehnico-materiale a industriei şi agriculturii, a tuturor ramurilor eco­nomiei, în valorificarea superioară a bogăţiilor naţionale, în realizarea de noi surse de materii prime, materiale şi energie. „In ce priveşte orientările de perspectivă ale dezvoltării econo­mico-sociale a României pînă în anul 2000, — subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — avem in vedere o accen­tuare şi mai puternică a laturilor ca­litative ale activităţii in toate dome­niile vieţii economice şi sociale, o creş­tere mai puternică a productivităţii muncii, îndeosebi prin intensificarea procesului de electronizare, automati­zare şi robotizare a tuturor sectoarelor de activitate, a introducerii in produc­ţie a celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi­­clinicii moderne". Despre alte aspecte ale dezvoltării economico-sociale a ţării în perioada 1991—2000, într-un număr viitor al zia­rului nostru. Lector univ. dr. * MIRCEA COŞEA unnii&dlun­o tuvn­yu M­i 2

Next