Informatia Bucureştiului, octombrie 1985 (Anul 33, nr. 9937-9963)

1985-10-01 / nr. 9937

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXIII - Nr. 9937 4 PAGINI - 50 BANI Mărți 1 octombrie 1985 In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU MUNCĂ «TI ACŢIUNI ENERGICE PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PL ACLST AN Şl PI ÎNTREGUL CINCINAL Din prima zi a ultimului trimestru al anului, eforturi susţinute pentru 9 Rea­lizarea riguroasă, ritmică, la toate sortimentele, a PRODUCŢIEI FIZICE 0 îndepli­nirea integrală, la termen, a SARCINILOR DE EXPORT, obiectiv prioritar al fiecărui colectiv, al fiecărui om al muncii 0 Creşterea substanţială a PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 9 Intrarea în funcţiune, potrivit prevederilor, a OBIECTIVELOR DE IN­VESTIŢII . Reducerea fermă a CONSUMURILOR DE MATERII PRIME Şl MATE­RIALE,­ DE ENERGIE Şl COMBUSTIBILI A­m intrat, incepînd de azi, in ultimul tri­mestru al anului — şi al actualului cin­cinal — perioadă decisivă pentru colec­tivele de oameni ai muncii din industrie, din toate domeniile de activitate. Aşa cum subli­nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cuvintarea rostită la al III-Iea Congres al consiliilor popu­lare, este necesar să se acţioneze cu toată ho­­tărîrea pentru încheierea in cele mai bune condiţii a planului de dezvoltare economico­­socială pe anul in curs, inclusiv a planului in profil teritorial, asigurindu-se îndeplinirea in­(Continuare in pag. a 11 -a) tegrală a tuturor indicatorilor in industrie, in alte sectoare, pentru înfăptuirea, in acest fel, cu rezultate bune, a întregului cincinal 1981— 1985. Este bine ştiut că numai astfel se creează o bază trainică pentru realizarea obiectivelor însufleţitoare din anul 1986, primul an al ce­lui de-al optulea cincinal, care marchează, în consens cu hotărîrile Congresului al XIII-lea Sorin HOIBAN Întreprinderea „E­­lectrotehnica“, ate­lierul automatizări. Se montează un lot de electrofiltre. Noi­le produse ale uni­tăţii, rod al efortu­rilor specialiştilor din cercetare-proiec­­tare, se disting prin dimensiuni reduse, consumuri mici de materiale, înaltă si­guranţă in exploa­tare Noi realizări in domeniul tehnologiilor chimice de virf In perioada 3—5 octom­brie, in incinta Institutului de Arhitectură vor avea loc lucrările celei de a IlI-a Sesiuni de comunicări or­ganizate de Institutul de Cercetare, Inginerie Tehno­logică, Proiectare Şi Pro­ducţie pentru Industria A­­norganică şi Metale Nefe­roase din cadrul Institutu­­lui Central de Chimie. Re­feritor la acest eveniment, ing. Gh. C. Bujgoi, pre­şedintele comitetului de organizare, ne-a declarat : — Valorificarea superioa­ră şi complexă, cu ajutorul tehnologiilor neconvenţio­­nale, a zăcămintelor sărace în elemente şi substanţe u­­tile, recuperarea materia­lelor refolosibile, reducerea mai accentuată a consumu­rilor materiale şi energetice, asimilarea de noi produse cu caracteristici superioare — iată perimetrul tematic al acestei manifestări ştiinţi­fice desfăşurate sub auspi­ciile I.A.M.N. Programul cuprinde conferinţe, refe­rate şi comunicări tehnico­­ştiinţifice urmate de inte­resante dezbateri. Partici­panţii — peste 300 de spe­cialişti din domeniul invă­­ţămîntului superior şi pro- Rx. C. (Continuare in pag. a 11-a) Bib­­ile intens efort pentru finalizarea în cele mai bune condiţii a campaniei de toamnă 9 Porumbul, soia, sfecla de zahăr, legumele şi celelalte roade ale toamnei, strînse rapid, fără pierderi ! 9 Obligaţiile la fondul de stat, onorate inte­gral, la toate produsele. 9 Semănatul griului trebuie efectuat, la un înalt nivel agrotehnic, pină la 10 octombrie , In zootehnie , acţiuni ferme pentru recoltarea tuturor resurselor furajere. Începutul lui octombrie se caracterizează printr-o activitate susţinută pe ogoarele ilfovene. Se acţionează in continuare, cu intensitate, în cim­p şi in grădinile de legume, la culesul şi trans­portul recoltei, se pune — printr-un semănat de calitate — bază temeinică viitoarelor producţii de cereale, încă din primele ceasuri ale dimineţii la C.A.P. Petrăchioa­­ia intilnim zeci de cooperatori în lanurile de porumb şi sfeclă de zahăr. Pentru gospodari, precum Nicolae Oancea sau Paraschiv Hanjal ziua de mun­că a început mai devreme de mijirea zorilor, cind alături de alţi săteni au trecut la tăiatul şi glugitul cocenilor, pentru a elibera die t­ai repede terenul. Pe locul căruia sătenii îi spun „Puţul lui Mitru Isofi“, nu­meroşi cooperatori, cei mai mulţi cu Întreaga familie cu­legeau manual porumbul de pe ultimele suprafeţe. Pretutindeni, de-a lungul să­tului Vînători, am­ întâlnit zeci de căruţe, autocamioane şi tractoare cu cupluri de remorci, care transportau ştiuleţii la baza de recepţie. De la prima­rul comunei, Ion Petrache, a­­flăm că în lanurile de porumb se află peste 500 de oameni care au angajat lucrări în a­­cord global. Se munceşte intens şi la re­coltatul sfeclei de zahăr. Pe sola „Movilă“, sub directa în­drumare a preşedintelui unită­ţii. Nicolae C. Nicolae, peste 70 de locuitori ai aşezării adu­nă, decoletează şi încarcă sfe­cla in mijloacele de transport. Dan FILIPESCU întreaga activitate desfăşurin­­du-se un flux. Ne aflăm pe sala „Diivorii“ a C.A.P. Chiajna, unde se seamănă griul. Buna organizare a muncii Îşi spune cuvintul. La capătul locului se află cis­terna de alimentare cu car­buranţi, atelierul mobil cu o echipă de intervenţie condusă de şeful secţiei de mecanizare, Traian Partenia, căruţa cu sa­cii de seminţe. Lucrarea se e­­xecută sub directa îndrumare a inginerului şef al unităţii, Melica Dumitra. Mecanizatorii Ilie Costache, Tudose Tunară şi Alexandru Savu respectă întocmai normele tehnologice, încorporând sămânţa intr-un teren bine pregătit şi tăvălugit. In urma maşinilor, specialistul verifică minuţios calitatea. Poposim şi la ferma legumi­colă nr. 2, condusă de ingine­rul Alexandru Tănase. Şi aici, activitate intensă. Mecanizato­rul Viorel Garcea plantează ceapa, sub directa îndrumare a şefului de fermă. Alături de grădinarii care culeg, sortează şi pregătesc pentru livrare var­za şi roşiile peste 100 de elevi de la şcoala generală din co­mună dau o mină de ajutor la strinsul roadelor. • La întreprinderea de Electronică Industrială, înregis­trăm o noutate tehnică deosebită : aparatul pentru detecţia şi stimularea punctelor de acupunctură THERASTIM LP­NST 203. El poate fi folosit atit in unităţi medicale, cit şi de fiecare bolnav in parte, la domiciliul său. Aparatul re­prezintă o îmbinare a principiilor medicinii tradiţionale orientale cu cele mai noi cercetări in domeniul stimulării nervoase transcutanate. Este astfel proiectat incit locali­zarea, semnalizată optic şi sonor, să poată fi efectuată cu uşurinţă chiar de persoanele care nu au o calificare spe­cială în acest sens. Aparatul are dimensiuni reduse și o greutate de numai 250 g. Vrida Staf­i tînni­ Sifrai ! in unităţi de alimentaţie publica Meniurile şi... gustul indiferentei Diversificarea meniurilor, îmbogăţirea lor cu legume de sezon sunt cerinţe cit se poate de clare şi pentru reţeaua de alimentaţie pu­blică. Aşa cum am consta­tat, de altfel şi cu prilejul unui raid întreprins îm­preună cu inspectorul co­mercial Radu Hortopan, ma­joritatea responsabililor se aprovizionează în mod co­respunzător, fie de la ma­gaziile Întreprinderilor tu­telare, fie direct din pieţe, ceea ce, să recunoaştem, este acum, în această peri­oadă, la indemnia oricui. Hori­a TABACU (Continuare in pag a 111-a) Toamnă bucureşteană Toamnă a Bucureştiului, toamnă a muncii şi a tinereţii... Emblematic pen­tru toamna aceasta, aici, in cetatea lui Bucur, este inaugurarea Şantierului na­ţional al tineretului de la amenajarea complexă a rîului Dîmboviţa. In acest an al atitor acţiuni ale tineretului, des­chiderea marelui şantier are o sem­nificaţie deosebită. R­âul Dîmboviţa, după amenajare, va deveni o arteră a vieţii, cu valori nebănuite pentru noi, pentru locuitorii Capitalei. Toamnele ce vor veni de acum înainte îşi vor aminti de acest început in care munca şi ti­nereţea şi-au spus cuvintul. In Bucureşti, orice toamnă urcă din lacurile ce înconjoară marea metropolă, care, odată cu răcirea vremii, devin mai liniştite, cu mai puţine bărci şi va­poraşe, cu plajele tot mai pustii. Apoi, toamna trece in parcurile de lingă lacuri, îngălbenind frunzele, tipărind pe feţele oamenilor lumina blinda a celui de-al doilea echinocţiu al anului. In cele din urmă, toamna se grăbeşte : in­tră pe străzile şi pe bulevardele Bucu­reştiului, schimbind cămăşile cu mine, scurte in haine cu cravate la git, iar rochiţele subţiri şi decoltate d­in taioa­­re, jerseuri şi chiar fulgarine. Iar cel mai elocvent semn al toamnei calenda­ristice este schimbarea fusului orar, in­diciu că toate ceasurile deşteptătoare sună mai tirziu cu o oră, că toate oglin­zile inimilor vor sta un ceas in plus cu faţa spre soare, vorbindu-i cu­ mai mul­tă lumină. Şi Încă un semn că toamna a intrat in drepturile ei , pe tarabele pieţelor, in locul pepenilor şi lubeniţelor care ne-au răcorit in această vară cu miezul lor înmiresmat şi dulce, au apă­rut uriaşii dovleci albi. E o toamnă bucureşteană frumoasă... Din moşi­­strămoşi ştim că, pe aceste plaiuri, „toamna se numără bobocii“. DIM.­RACHia _____________

Next