Informatia Bucureştiului, noiembrie 1985 (Anul 33, nr. 9964-9989)

1985-11-01 / nr. 9964

PROLETARI­ DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P­C­R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXIII - Nr. 9964 4 PAGINI - 50 BANI Vineri 1 noiembrie 1985 Ritm şi calitate la araturile pentru insăminţările de primăvar Pe ogoarele Sectorului agricol Ilfov sa dă acum ultim­i bălan­ a campaniei de toamnă : efectuarea arăturilor destinate culturii*­i de primăvară, o lucrare agrotehnică de bază, la a care deplina reuşită cuvîntul hotărîtor îl au mecanizatorii.­ ­...Suntem la SMA MOGO­­ŞOAIA. Directorul stațiunii, Gheorghe Vintila, ne oferă da­te despre lucrările „la zi“ . • In prezent, aproape toate trac­toarele aflate în dotare sunt mobilizate la arături. Am or­ganizat din timp formaţiile de mecanizatori, asiigurîndu-le tot ce este necesar pentru desfă­şurarea neîntreruptă activi­tăţii în cîmp : ateliere mobile, piese de schimb, carburanţi, asistenţă tehnică. In fiecare unitate am repartizat cite un cadru tehnic care răspunde, a­­lături de şefii de fermă, de cei­lalţi specialişti ai cooperative­lor agricole, de buna folosire a utilajelor şi respectarea nor­melor tehnologice. Spre a atin­ge viteze ridicate acţionăm la­­arături in schimburi, la efec­tuarea ogoarelor luînd parte activă şi mecanicii de atelier. Urmărim, permanent, nu nu­mai calitatea lucrărilor, ci şi gospodărirea raţională a com­bustibililor. Dispunem de un atelier mobil, condus de mais­trul mecanic Gheorghe Albu, înzestrat cu un banc special, care verifică, la capătul tarla­lelor, modul cum funcţionează pompele de injecţie şi injec­toarele, la fiecare tractor, lu­­ind măguri rapid, pentru re­glarea acestora,­­ caz de ne­voie • Fim. i : Me uscat. Cum lucraţi in astfel de con­diţii ? • Intr-adevăr, din cauza lipsei îndelungate de precipi­taţii şi structurii specifice te­renurilor din zonă, solul opune o rezistenţă puternică la arat. Spre a putea atinge, totuşi, randamentele cerute ara ».­­.­­nizat un atelier special ame­najat unde se lucrează. zi şi noapte, in schimburi, sub în­drumarea mecanicului Liviu Tutunaru, la ascuţirea fiarelor de plug . Ce ne putefi spune despre lucrările de fertil­­­are ? • Formaţia specială de­ chimi­zare, dirijată de Eugen Slavu­, acţionează la ora actuală din plin la administrarea îngrâ­­:­­mintelor chimice şi organ­ice. •­ Sânt măsuri şi acţiuni de stringentă actualitate care tre­­­buie să se afle permanent l­a atenţia mecanizatorilor, a spe­cialiştilor, a tuturor cadrelor ele conducere din unităţile de stat şi cooperatiste, în scopul asi­gurării unor temelii trainice producţiei agricole din 1986. . N. FLORIAN In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU SARCINILE DE PLAN, ÎNDEPLINITE EXEMPLAR, CU CONSUMURI ENERGETICE MINIME la vulcan: Acţiuni ferme pentru devansarea unor livrări, pentru recuperarea restanţelor Fabrica de c­azane energetice a întreprinderii „Vulcan“. In această perioadă de efort in­tens pentru toate unităţile pro­ducătoare de energie electrică, colectivul aici se află an­gaja ternică în trece­re cu a­cţionînd ferm în sprijinu­l energeticienilor. Măsurile complexe, de vitală importanţă pentru economia na­ţională, stabilite de Comitetul Poliţe Executiv al C.C. al P.C.R„,au generat şi în rîndul colectivului din această moder­nă unitate a platformei indus­triale Berceni, o sporită auto­exigenţă, o profundă mobiliza­re în muncă. Rezultatele n-au întîrziat­­ în aceste zile, au fost livrate,»,suplimentar, la solicita­rea termocentralei „Giurgiu", un Supraîncălzitor şi un rotor de moară de cărbune — necesa­r re repunerii grabnice in func­ţiune a­­ unui grup energetic. Totodată, au fost expediate, în avans cu 15 zile faţă de grafi­ce, o carcasă statorică de ven­tilator pentru termocentrala „Turceai" şi alta pentru „Rovi­­nari“, precum şi diverse piese de schimb pentru moara de cărbune de la Borzeşti. — în ultima săptămină — ne spune ing. Gheorgh­e Udrea, di­rectorul fabricii d­in afara a­­cestor utilaje, de pe rampele de expediţie ale unităţii au plecat, spre beneficiari, circa 200 de tone de circuite de înal­tă presiune şi alte 100 de tone de utilaje pentru mori de căr­bune şi ventilatoare. Avem însă şi obligaţii încă neonorate. Iată de ce, la nivelul unităţii, a fost întocmit un riguros plan de măsuri privind o cit mai grab­nică recuperare a tuturor rămî­­nerilor în urmă.. Este vorba, în esenţă, de o exigentă reeva­luare a forţelor unităţii, de în­tronarea, la toate locurile de muncă, a unei riguroase disci­pline, de aplicare a unor măsuri tehnico-organizatorice ce con­duc la realizarea unor produc­ţii suplimentare. Care este eficienţa acestei sporite preocupări pentru ono­rarea tuturor contractelor, pen­tru eliminarea restanţelor pri­vind fabricaţia de utilaje ener­getice ? In secţia „Rotoagrega- Val. VOICULESCU (Continuare in vag­i­n­­o) J De miine, la Dalles, expoziţia \ \ \ \ ..Flori de toamnă” J \ Mii, zeci de mii de fire de chi- i I lanterne, cu nesfîrşita lor paletă i de culori şi forme, adevărată săr- t * bătoare a gingăşiei şi nu mai pu- i i ţin a forţei perenităţii... La aceas- ) ? . tă originală şi sensibilă lecţie de \ } frumos ne invită — de miine — i l organizatorii ediţiei a IV-a a ex- I ’ poziţiei „Flori de toamnă“, de la l­a sala Dalles. Amănunte — intere- / I sânte pentru bucureştenii care, nu \ * ne îndoim, se vor opri să admi- l l re această­­ imensă colecţie de flori . / — aflăm de la tovarăşul MULAT l ) TEODORESCU, director adjunct i l al Trustului de sere din cadrul '­­ Direcţiei Generale Economice a \ ţ Horticulturii, aparţinind Minis- t |­ierului Agriculturii şi Industriei \ V Alimentare. I \ — între 2 şi 4 noiembrie, o­­i­­­rele 10—19, în organizarea Co-­­­­­misiei centrale de floricultură, \ V dendrologie şi arhitectură pen­ i­t .sagistică, 16 întreprinderi din ? ţ trustul nostru vor expune, la 1 ţ Ileana COMAN ţ 1Continuare in pag. a 11-a) ! ÎNTREPRINDEREA DE ELECTRONICA INDUS­TRIALA. Pe banda de montaj se află un nou produs — radioreceptor■ Tuner, de înaltă fidelita­te, pentru emisiuni stereo. Aparatul recepţionează şi benzile obişnuite de frec­venţă, avind numeroase facilităţi in exploatare I "î­ncepind de azi şi pînă la sfîr­­şitul anului, în reţeaua a­­limentaţiei publice bucureş­­tene (care numără peste 2 000 diverse unităţi), se vor desfăşu­ra „Lunile preparatelor culinare“. Anticipînd această acţiune, in nume­roase unităţi au şi fost materializate o serie de iniţiative, avind drept scop ridicarea nivelului calitativ al servi­ciilor oferite populaţiei, îmbogăţirea gamei de preparate culinare, creşte­rea nivelului profesional al tuturor lucrătorilor — iniţiative despre care am informat pe larg cititorii in nu­merele anterioare ale ziarului. As­tăzi, ne-am propus să insistăm asu­pra altor acţiuni ce se vor desfăşura în lunile noiembrie şi decembrie, in­cluse in agenda Trustului de alimen­taţie publică din cadrul Direcţiei Ge­nerale Comerciale a municipiului. R. GROAPA (Continuare in pag. a ll-a) Alimentaţia publică oferă o largă gamă de preparate culinare • Peste 250 unități desfac preparate culinare pentru acasă • Case efe comenzi pentru produse de bucătărie și cofetărie • Faza municipală a con­cursului pe meserii. meA s­ tauTAUA m­i mim mimm Petreceri ocazionale - speculanţi... permanenţi Despre subiectul de fa­ţă am mai scris in zia­rul nostru, in ultimii ani. Vizam atunci, ca şi a­­cum, activitatea unor inşi ce prosperau încâl­cind legea. Este vorba despre cei care închi­riau, in zone periferice sau in comune din preaj­ma oraşului, unele ame­najări precare şi insa­lubre, pompos intitulate „saloane“, în scopul găz­duirii unor petreceri ocazionale, îndeosebi nunţi. Ofereau spre în­chiriere şi mobilier, şi tacîmuri, şi veselă. Pe scurt, era o afacere din care întreprinzători du­bioşi obţineau venituri considerabile. Ce se in­­timpla dacă organele fis­cale reuşeau, totuşi, să le surprindă această ac­tivitate ilegală, îi obli­gau să plătească impozit­­e. Numai că cei in cau­ză considerau, după o logică proprie, că din acel moment ar avea dreptul de a-şi continua nestingheriţi activitatea Liviu NISTOR (Continuare in pag a ttt­al • CENTRUL DE ALERGOLOG­IE AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII­­In loca­lul Dispensarului policlinic al sectorului 2 din str. Dr. Grozovici funcţionează, de as­tăzi, Centrul de alergologie al Ministerului Sănătăţii, care acordă asistenţă de specia­litate bolnavilor din întreaga ţară. După cum ne informează medicul coordonator al centrului, dr. Jana Rodica Radu, in noul local, centrul are condiţii foarte bune de funcţionare. Pe baza recomandărilor şi tri­miterilor eliberate de dispensarele policli­nici teritoriale de care depinde prin domi­ciliu sau locul de muncă bolnavul, se a­­cordă consultaţii — pentru stabilire de dia­gnostic — şi tratamente, după cum­­e ur­mează : luni — intre orele 10.30—15.30, iar marţi, miercuri, joi, vineri şi simbătă — între orele 7.00—18 00. Programările se fac telefonic, la numărul 10.54.95. Cu ochii chibzuinţei Cu inteligenţa şi înţelepciunea c­a­­re-l caracterizează (şi ar trebui să-l caracterizeze in toate împrejurările existenţiale), omul a atins treapta vitală a dialogului fecund cu Natura. Ecologia a devenit, in epoca noastră, un cuvint la ordinea zilei, căci nu mai există mulţi care să nu fi înţeles măcar însemnăta­tea descifrării raporturilor fiinţelor vii cu mediul lor ambiant şi, în consecinţă, necesitatea măsurilor care să păstre­ze echilibrul prezent... Dar cine nu ne învaţă Natura ! De pil­dă , economia. Ciclurile Naturii sunt admirabil­ puse la punct, nimic nu se pierde, totul este folosit şi refolosit. Şi iată-i şi pe oameni (după o îndelungată perioadă de trai nechibzuit, lipsit de simţ gospodăresc, de reală risipă) iniţiindu-se în tainele drămuirii re­surselor naturale, care, în nici un caz, nu sunt un sac fără fund. In consecinţă, altă noţiune cu circulaţie intensă la ora actuală : reciclarea (materiilor ■ prime şi a materialelor). Problema e a tuturor şi a fiecăruia in parte. Nimic nu se cu­vine a fi pierdut, aruncat, lăsat in pă­răsire. Valorificind maculatura, sal­văm de la tăiere păduri întregi, care ne incintă ochiul, dar ne şi oxigenează aerul ; reintroducind în circuitul pro­ductiv ambalajele de sticlă, econo­misim energia electrică de care avem atita nevoie. Şi aşa mai departe... Natura — un gigantic manual cu co­pertele generos deschise pentru cine vrea să citească, atent, cu ochii chibzuinţei. MIHAI STOIAN

Next