Informatia Bucureştiului, decembrie 1985 (Anul 33, nr. 9990-10014)

1985-12-02 / nr. 9990

(Urmare din pag I) scopuri distructive, pentru fa­bricarea şi perfecţionarea de noi mijloace de nimicire în masă. Aşa cum atestă tot mai frecvent numeroşi oameni de ştiinţă de cele mai diverse spe­cialităţi, de pe toate meridia­nele, intr-o lume suprasaturată de asemenea arme, accelerarea ritmului cursei înarmărilor am­plifică pericolul declanşării unei conflagraţii de natură să distrugă — prin efectele ei directe şi indirecte — întreaga civilizaţie umană, înseşi pre­misele vieţii pe planeta noas­tră. Oamenilor de ştiinţă, care cunosc cel mai bine uriaşul potenţial distructiv al noilor generaţii de arme, le revine înalta responsabilitate morală de a nu precupeţi nici un efort pentru ca în lumea de azi mi­nunatele cuceriri ale geniului uman să nu mai slujească pro­ducerii de mijloace de distru­gere şi să fie consacrate exclu­siv cauzei dezvoltării economi­­co-sociale, culturii, invătămîn­­tului, propăşirii umanităţii. Iată de ce, in deplin consens cu aprecierea făcută de pre­şedintele României, Nicolae Ceauşescu considerăm că salv­gardarea păcii constituie cu adevărat problema fundamen­tală a contemporaneităţii, cea mai urgentă şi ireductibilă sarcină a întregii comunităţi mondiale a naţiunilor. De pe această poziţie, oa­menii de ştiinţă, cultură şi în­­vâţămint din România consi­deră că, pentru realizarea aspi­raţiilor de progres şi civilizaţie ale poporului nostru, angajat Intr-o operă constructivă de o amploare fără precedent, ca si ale tuturor popoarelor lumii, este în primul rind nevoie de pace. De aceea, întruniţi la Bucu­reşti, in zilele de 28—29 noiem­brie 1935 în cadrul Congresului ştiinţei şi invâţămîntului din România, adresăm savanţilor, cercetătorilor intelectualilor de pretutindeni vibranta chemare de a ne uni eforturile şi a conlucra tot mai strins, indi­ferent de convingerile politice, filozofice, religioase pentru apărarea păcii, a vieţii — drept fundamental al tuturor oameni­lor acestui Pămint — Împotri­va tendinţelor de militarizare a ştiinţei contemporane, pentru ca ştiinţa să fie utilizată exclusiv potrivit vocaţiei sale umaniste! Adresăm slujitorilor ştiinţei, culturii şi invăţămîntului de pretutindeni chemarea de a acţiona acum, pînă nu este prea tirziu. in acest ceas de mare cumpănă şi răspundere pentru destinele civilizaţiei u­­mane, de a-şi folosi întreaga putere de convingere şi forţa de argumentare pentru a de­termina guvernele, parlamente­le, oamenii politici să renunţe cu desăvîrşire la folosirea for­ţei şi ameninţării cu forţa in relaţiile internaţionale şi să asi­gure soluţionarea oricăror di­ferende, a tuturor conflictelor existente si potenţiale, a tutu­ror problemelor litigioase nu­mai pe cale paşnică, prin tra­tative, spre statornicirea unor relaţii de pace şi colaborare in toate zonele lumii pe baza res­pectării independenţei şi su­veranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. In acelaşi timp, conştienţi de anacronismul pe care II repre­zintă într-o epocă de avint fără precedent al ştiinţei şi tehnicii existenţa şi chiar agra­varea stării de subdezvoltare in care se află circa două tre­imi din populaţia planetei, pre­cum şi de caracterul presant al altor probleme globale de care depind progresul şi viito­rul Întregii umanităţi, conside­răm că oamenilor de ştiinţă de pretutindeni le revine no­bila misiune de a acţiona pen­tru ca de minunatele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să bene­ficieze larg toate popoarele, ca ele să devină cu adevărat un bun al întregii omeniri. Aşa cum demonstrează cer­cetările unor reputaţi oameni de ştiinţă, uriaşele fonduri alo­cate in prezent pentru Înar­mare nu numai că măresc con­tinuu­­pericolul distrugerii civi­lizaţiei, dar au in acelaşi timp o Influenţă nefastă directă asu­pra situaţiei economice gene­rale, cu toate consecinţele asu­pra nivelului de trai al popu­laţiei, în primul rind din ţă­rile in curs de dezvoltare, dar şi din ţările dezvoltate. De aceea, susţinem cu toată con­vingerea propunerea preşedin­telui României privind trecerea la reducerea cheltuielilor mili­tare şi al­ocarea fondurilor eli­berate în acest mod — sau cel puţin a unei părţi a acestora — in scopul soluţionării unor probleme economico-sociale a­­cute, de care depinde Însuşi viitorul omenirii. Adresăm oamenilor de ştiinţă, cultură şi de invăţămint de pretutindeni apelul de a face totul pentru ca imensul poten­ţial al ştiinţei şi tehnicii mo­deme să fie pus In folosul li­chidării decalajelor dintre ţă­rile bogate şi sărace, al eradi­cării foametei şi malnutriţiei de pe întinse zone ale globului, al descoperirii de noi resurse energetice şi de materii prime, al combaterii unor boli care continuă să secere milioane de vieţi omeneşti, ca şi în folosul protecţiei mediului înconjură­tor in beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Profund interesaţi in asigu­rarea unui viitor patrie copiilor şi tinerilor, viitorul Însuşi al omenirii, adresăm o înflăcăra­tă chemare slujitorilor şcolii de pe întreg cuprinsul plane­tei noastre de a-şi spori efor­turile pentru educarea tinere­lor vlăstare in spiritul înţele­gerii şi conlucrării între po­poare, pentru formarea lor ca militanţi activi pentru trium­ful cauzei progresului şi păcii în lume. Chemăm oamenii de ştiinţă, cultură şi de învăţămint de pretutindeni ca, uniţi intr-un puternic front al raţiunii, să milităm pentru o pace viabilă. Întemeiată pe garantarea mu­tuală şi universală a securită­ţii egale a tuturor naţiunilor, pe principiile dreptului inter­naţional si coexistenţei paşni­ce, sprijinită pe o dezarmare pină la cel mai scăzut nivel posibil, pe un nou şi mai efi­cient efort de edificare a în­crederii reciproce, pe voinţa politică de bună înţelegere a tuturor naţiunilor suverane ce alcătuiesc lumea interdepen­dentă în care trăim. Să facem ascultare voinţa, argumentele şi soluţiile noastre la Organizaţia Naţiunilor Unite, in toate com­ponentele sistemului internaţio­nal de negocieri — la New York ca şi la Stockholm, la Geneva ca şi la Viena — in toate forurile si împrejurările In care se dezbat problemele făuririi unei lumi fără războaie, a unei lumi mai bune şi mai drepte. Răspunzind chemării preşedin­telui său, academician doctor inginer Elen­a Ceauşescu —­­ promotor activ al ştiinţei în folosul dezvoltării şi păcii — Comitetul naţional român „Oa­menii de ştiinţă şi pacea“ Îşi va intensifica colaborarea cu organizaţii similare, cu alte fo­ruri ale oamenilor de ştiinţă de pretutindeni, cu toate forţele progresiste din lume ce mili­tează pentru cauza păcii şi se­curităţii mondiale. Avem ferma convingere că unindu-ne forţele, intensificind conlucrarea pe toate planurile, ştiinţa, cultura, învăţămîntul vor deveni mijloace puternice , pentru asigurarea păcii, securi­tăţii şi colaborării pe planeta noastră. Asigurăm toate popoarele lumii că vor avea întotdeauna in oamenii de ştiinţă, de cul­tură şi de Invăţămint din Ro­mânia militanţi neobosiţi pen­tru o lume fără războaie, pen­tru o lume in care fiecare na­ţiune să se poată dezvolta liber şi independent, pentru o lume a păcii şi colaborării intre toa­te naţiunile. Să ne facem datoria faţă de propria noastră conştiinţă, faţă de contemporanii noştri, faţă de comandamentele supreme ale umanităţii, să oferim copiilor şi tineretului, întregii omeniri o perspectivă pe măsura aspira­ţiilor lor scumpe, să dovedim că suntem la Înălţimea a tot ceea ce a creat mai de preţ ci­vilizaţia uman£ de-a lungul se­colelor. Avem ferma convingere că popoarele unite de conştiinţa destinului lor comun pe aceas­tă planetă pot şi trebuie să aducă o contribuţie hotărâtoare la schimbarea cursului actual al evenimentelor, la destindere şi colaborare, la asigurarea tri­umfului bunei înţelegeri, încre­derii, securităţii şi păcii pe Pămint APEL către oamenii de ştiinţă, de cultură şi cadrele didactice din întreaga lume pentru colaborare, dezarmare şi pace PUTERNICA IMPLICARE A ŞTIINŢEI Şl INVAŢAMINTULUI ÎN ACCELERAREA PROGRESULUI MULTILATERAL AL PATRIEI in centrul cercetării agricole - obiectivele învăţămintul, la nivelul înaltelor cerinţe i­e fundamentale ale noii revoluţii agrare ale dezvoltării economico-sociale intensive Am urmărit cu profund in­teres şi emoţie magistrala cu­­vintare a tovarăşului Nicolae­­Ceauşescu la Congresul ştiinţei şi invăţămintului, din care emană înalta şi statornica sa preocupare pentru fun­damentarea ştiinţifică şi un spirit profund revoluţionar a o­­biectivelor strategice ale dez­voltării economico-sociale a patriei, proces de­­ mare com­plexitate in care ştiinţei şi tehnologiei le revin un rol cu totul deosebit. Pornind de la coordonatele trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cercetării in do­meniul agriculturii, de la o­­rientările tovarăşei academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consi­liului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, care, atit prin contribuţiile personale cit şi prin îndrumarea întregii cer­cetări ştiinţifice româneşti, a asigurat şi asigură acesteia un recunoscut prestigiu interna­ţional, lucrătorii din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice situează in centrul cercetărilor pe care le între­prind obiectivele fundamentale ale revoluţiei agrare, cu clar­viziune definite de strălucitul ei initiator, secretarul general al partidului. In lumina înalte­lor cerinţe exprimate şi la re­centul congres, a hotăririlor adoptate, a îndrumărilor cu­prinse in Cuvintarea rostită de tovarăşa Elena Ceauşescu la încheierea lucrărilor con­gresului, vom acorda o aten­ţie deosebită creşterii po­tenţialului productiv al pă­­mintului, creării de noi so­iuri de seminţe şi plante mai productive, mai timpurii şi rezistente la ger şi secetă, pre­cum şi creării de noi rase de animale, mai productive, prin prisma creşterii continue a randamentului şi a rentabilită­ţii, a eficienţei economice a în­tregii producţii agricole, cu­­noscind că această ramură de bază a economiei noastre tre­buie să-şi sporească aportul la progresul economiei na­ţionale, aflată intr-o nouă etapă, de dezvoltare inten­sivă. Dacă avem in vedere faptul că în viitorul cincinal producţia agricolă va trebui să crească cu 30—35 la sută înţelegem dintr-o dată ce rol de mare anvergură are ştiinţa agronomică in realizarea a­­cestei sarcini Dr. docent DUMITRU TEA­CI secretarul ştiinţific al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Magistrala cuvintare rostită de secretarul general al parti­dului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la tribuna Con­gresului ştiinţei şi invăţămin­­tului, cuprinde orientări şi teze de o excepţională însemnătate pentru afirmarea in continuare a rolului primordial al cerce­tării şi invăţămîntului, pentru integrarea lor organică cu pro­ducţia d­in această nouă etapă care marchează trecerea de la dezvoltarea extensivă a econo­miei la cea de tip intensiv, sub semnul realizării unei noi ca­lităţi, superioare, în toate sec­toarele de activitate. Aşa cum ne­­ îndeamnă stră­lucitul ctitor al şcolii româneşti de azi şi beneficiind de îndru­marea de o înaltă competenţă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, eminentă personalitate a ştiinţei, nu vom precupeţi nici un efort pentru a ridica nivelul învă­ţământului la cerinţele noii re­voluţii tehnico-ştiinţifice, la ce­rinţele edificării societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, întărind continuu legătura in­disolubilă a invăţămintului cu ştiinţa şi producţia. In acest sens, aşa cum ne indica tova­răşa Elena Ceauşescu în cuvin­tarea rostită ,in încheierea lu­crărilor congresului. Poli­tehnica bucureşteană se va angaja în spirit revoluţio­nar, cu întregul ei potenţial ştiinţific, în soluţionarea unor probleme esenţiale ale econo­miei, îndeosebi ale Întreprinde­rilor din Capitală, punînd un accent deosebit pe moderni­zarea sectoarelor calde, elabora­rea unor tehnologii mai efi­ciente, cu consumuri reduse de materii prime şi energie, crea­rea de noi materielle pentru microelectronică, energetică nu­cleară şi aeronautică. Conştienţi, totodată, de faptul că Îndeplinirea oricărui pro­gram depinde direct de pregă­tirea profesională a viitorilor specialişti, a tuturor oamenilor muncii, de ţinuta lor politică şi etică, vom face totul pentru Instruirea lor corespunzătoare, pentru pregătirea lor temeinică prin muncă şi pentru muncă, spre a fi — aşa cum sublinia­ză secretarul general al parti­dului nostru — participanţi ac­tivi la edificarea socialismului şi comunismului. Prof. univ. dr. ing. MOISE IENCIU secretarul Comitetului de partid al Institutului Politehnic Pacea — dreptul suprem al oamenilor tUrmare din pag 1)­treaga lume pentru colaborare, dezarmare şi pace, expresie a deplinei adeziuni a participan­ţilor la acest larg forum demo­cratic faţă de politica externă a ţării noastre, al cărei promo­tor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personalitate proe­minentă a lumii contemporane, strălucit erou al păcii mondiale. Aşa cum se arată în Apel oa­menilor de ştiinţă le revine înalta responsabilitate morală de a nu precupeţi nici un efort pentru ca in lumea de azi mi­nunatele cuceriri ale geniului uman să nu mai slujească pro­ducerii de mijloace de distru­gere, ci să fie consacrate exclu­siv cauzei dezvoltării econo­mico-sociale, culturii, învăţă­­mîntului, propăşirii umanităţii. De aceea, in condiţiile actuale, problema cu adevărat funda­mentală a umanităţii este salv­gardarea păcii, asigurarea drep­tului suprem al oamenilor la existenţă, impunindu-se ca şti­inţa să fie utilizată exclusiv in slujba proiectelor constructive. Acţionînd potrivit Apelului adresat de Congresul ştiinţei şi invăţămîntului, răspunzind cu însufleţire chemării preşedinte­lui Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, academician doctor inginer Elena Ceauşescu, promotor activ al ştiinţei in folosul dezvoltării şi păcii, unindu-ne strins forţele în apărarea celor mai înalte va­lori ale omenirii, avem ferma convingere că ne putem aduce din plin contribuţia la asigura­rea triumfului raţiunii, securită­ţii, păcii şi bunei înţelegeri in lume. Tot mai largi orizonturi ale cunoaşterii (Urmare din pag. 1) al XIII-lea al P.C.R., ştiinţa românească se află şi ea in faţa unui nou şi hotăritor exa­men, pe potriva puternicului său potenţial. Aşa cum ne-o cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noi, slujitorii ei, trebuie să acţionăm intr-un spirit autentic revoluţionar şi să ne angajăm plenar in cercetarea şi descoperirea a noi şi noi taine ale naturii şi u­­niversului, aducindu-ne o con­tribuţie tot mai însemnată la îmbogăţirea tezaurului ştiin­ţific naţional şi universal. Ne stimulează în această direcţie un ilustru exemplu — activi­tatea ştiinţifică de excepţie a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, mi­litant de seamă al partidului şi statului nostru, savant de reputaţie Internaţională, care îndrumă cu Înaltă competenţă cercetarea ştiinţifică şi Învă­ţământul din patria noastră, care conduce cu strălucire Comitetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ al cărui nobil ţel este utilizarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii exclusiv in slujba vieţii. O dată cu intensificarea efor­turilor cercetării în vederea soluţionării mai rapide a pro­blemelor imediate, va trebui — subliniază secretarul general al partidului — să se acorde atenţia necesară cercetării şti­inţifice fundamentale, de per­spectivă îndelungată. Numai aşa ne vom putea crea acel „stoc“ de soluţii virtuale ab­solut necesar pentru proble­mele inedite pe care ni le va pune cu siguranță deceniul următor, decisiv pentru deve­nirea socialistă și comunistă a României. -1-0 2

Next